16,567 matches
-
și semnificația ca într-un vîrtej caleidoscopic de semiurgie radicală, de neîncetată diseminare de idei și informații dusă pînă la saturație, de inerție și apatie în care înțelesurile se dezvoltă, în care doar fascinația imaginilor discrete strălucește intermitent într-un peisaj media în care nici o imagine nu mai are efecte observabile, în care viteza de proliferare și cantitatea imaginilor produce un ecran mental postmodern în care imaginile se succed cu asemenea rapiditate încît își pierd orice funcție de semnificație, referindu-se doar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în zone din Florida, din jurul orașului Miami. În Miami Vice, imaginile sînt detașate de narațiune și par să aibă o viață proprie. Producătorii au refuzat să folosească nuanțele naturale, oferind în schimb o gamă variată de imagini artificiale, subliniind în peisajul Floridei culori precum rozul flamingo, verdele crud, albastrul intens și tonuri pastelate, dar și culori stridente fluorescente. Aflîndu-se încă de la început în poziții extremiste în ce privește sunetul și imaginea, serialul s-a folosit de un sistem stereo dublu și de muzica
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
macho", ale negrului, hispanicului, femeii sau adolescentului, iar categoria criminalilor prezintă modele și identități de criminali. Se proiectează, deci, modele și roluri sociale și sexuale foarte specifice, dar și imagini ale rasei, sexului și clasei mult mai variate decît în peisajul televiziunii tipice. În general, Miami Vice își determină spectatorii să-și dorească un stil de viață prosper comparabil cu al păturilor superioare, aceasta realizîndu-se prin proiectarea unor imagini ale tehnologiei de vîrf, ale unei societăți de consum bogate și bine
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a imaginii și a identității postmoderne. Pe tot parcursul volumului, am încercat să recuperez modelele marxist, feminist și multicultural în critica ideologică, opunîndu-le formalismului postmodern care refuză imaginii și spectacolului un conținut ideologic, promovînd teze despre prăbușirea sensului identității în peisajul mediatic postmodern. Am sugerat că nu se poate vorbi despre dispariția identității în societatea contemporană, ci ar fi mai just să se vorbească de reconstruirea și redefinirea ei și am încercat să arăt relevanța și importanța teoriilor ce se concentrează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
avînd "un conținut scăzut de gudron". Multe dintre reclamele acestei firme din anii '80 folosesc imagini similare ce pot fi descrise ca "ușoare", albe, verzi, înzăpezite, aerate. Printr-un proces de metonomie sau contiguitate, reclama încearcă să asocieze țigările cu peisaje deșertice "luminoase", "naturale", "sănătoase", cu zăpezi pure, cu cai, cowboy, arbori și cer, ca și cum toate acestea sînt elemente "naturale", ascunzînd astfel faptul că tutunul este un produs artificial, sintetic, plin de pesticide, conservanți și alte chimicale periculoase 11. Ca atare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
echivalentă cu alte activități sociale pozitive. Imaginile, textele și produsele arătate în reclame pun la dispoziția consumatorului un construct care încearcă să ascundă și să camufleze contradicția dintre munca "grea" și țigara "ușoară", dintre scena "naturală" și produsul "artificial", dintre peisajul răcoros și activitatea nesănătoasă legată de ideea de foc care este fumatul, dintre virilitatea aspră a "bărbatului Marlboro" și țigara "slabă", inițial destinată femeilor. De fapt, această ultimă contradicție poate fi explicată prin tactica de piață ce consta în a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
alături de cele noi pe care tocmai le-am analizat, dar și de o serie nouă bazată numai pe imagini naturale. În anii '90, Marlboro a revenit la tipurile mai vechi, reciclînd imagini anterioare, în special cele cu celebrul cowboy și peisaje naturale. Reclama de pe coperta ghidului TV pentru 11-17 decembrie 1993, de exemplu, îl prezintă pe cowboy călare, pe un cîmp acoperit de zăpadă, trăgînd după el un alt cal legat cu lassoul. Albul zăpezii luminează în fundal, în spatele cowboyului, expunînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
îl prezintă pe cowboy călare, pe un cîmp acoperit de zăpadă, trăgînd după el un alt cal legat cu lassoul. Albul zăpezii luminează în fundal, în spatele cowboyului, expunînd o minunată priveliște. Așadar, imaginea combină elemente de putere și control cu peisaje naturale, însinuînd că cine vrea să fie un bărbat natural și cu capacitatea de a controla situația trebuie să fumeze Marlboro. În mod foarte curios însă, deși însemnul corporației Marlboro apare în litere roșu aprins, nu se vede nici un pachet
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
atît: spectacole. În vreme ce Madona cîntă și dansează în lumea familiară, de zi cu zi (sau explorează spațiul utopic al fanteziilor sexuale), Anderson își poartă spectatorii în lumi noi total diferite în ce privește imaginile, sunetele, logica. Cu Anderson intrăm într-un nou peisaj postmodern în care oamenii sînt supuși unei implozii tehnologice, în care aparatele familiare produc zgomote ciudate, transformate pe cale electronică și nimic nu este ceea ce pare a fi. Laurie Anderson însăși apare adesea ca ființă extraterestră și (bermensch. Supraomul nietzschean imaginat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
umană suferind permanente mutații. Romanele următoare, Count Zero (1986) și Mona Lisa Overdrive (1988) au continuat explorările de tip cyberpunk din Neuromancer, utilizînd unele personaje și intrigi comune pentru a cerceta și mai profund această temă a schimbării rapide a peisajului tehnologic și a efectelor sale asupra oamenilor. Romanul The Difference Engine (1991), al cărui co-autor este Bruce Sterling, prezintă o reconstrucție imaginară a lumii revoluției industriale, plasată în Anglia secolului al XIX-lea. Virtual Reality (1993) oferă o viziune retrospectivă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de concepte, metafore, imagini narative pline de forță. Atît Baudrillard cît și reprezentanții curentului cyberpunk au făcut să dispară granițele dintre filosofie, teorie socială, literatură și cultură media, oferind texte care încearcă să surprindă vicisitudinile și intensitatea amețitoare a noilor peisaje tehnologice. În plus, ambele seturi de texte element crucial pentru acest studiu explică prezentul prin intermediul analizei unor curente viitoare care sînt deja manifeste. Chiar Gibson a declarat că romanul Neuromancer "se referă la prezent și că nu este de fapt
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Gibson explorează prezentul din punctul de vedere al unui viitor imaginat, arătînd posibilele consecințe ale unor direcții de dezvoltare contemporane. În mod particular, el identifică impactul pe care îl au noile tehnologii asupra vieții omului, creînd noi indivizi și noi peisaje tehnologice toate acestea reprezentînd tocmai temele abordate de Baudrillard în 1970. Cu toate acestea, într-un anume sens, atît acestea, cît și reprezentanții curentului cyberpunk, au devenit fenomene ale culturii media care au oferit perspective teoretice și ficționale asupra unei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
se poate foarte bine remarca și în cartea sa de călătorii America (1988), unde Baudrillard, călătorind 28 prin SUA ghicește viitorul țării din prezentul ei. Sau, altfel spus, el vede America în contemporaneitate ca pe o hiperrealitate, ca pe un peisaj futurist ce reprezintă soarta Occidentului, viitorul Europei și al întregii lumi. Baudrillard face în mod constant comentarii asupra hiperrealității science-fiction ce caracterizează Statele Unite în prezent. Salt Lake City "are transparența și curățenia supranaturală ca din altă lume a unui loc
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
neatinsă a pămîntului cu tehnologia informațională a unei stații orbitale". Maratonul New Yorkului este "un spectacol de sfîrșit de lume... purtînd mesajul unei catastrofe a rasei umane". Iar marele deșert din Vest îi apare lui Baudrillard ca "un fragment de peisaj de pe o altă planetă (care vînează orice formă de viață omenească), un loc unde domnește o altă temporalitate, mai profundă, la suprafața căreia omul plutește fără a se scufunda, ca în apele cu o concentrație de sare foarte mare". Scurtele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care dețin monopolul bogăției și puterii, dar și tehnologia și informația care devin din ce în ce mai clar arbitri ai bogățiilor și puterii. Cyberpunk-ul explorează intensitatea, posibilitățile și efectele noilor forme ale vieții mediate de tehnologie; în același timp, Baudrillard traversează în viteză peisajele din vest și se angajează în reflecții banale asupra deșertului, golului marilor orașe și a sfîrșitului lumii. În concluzie, teoreticianul francez se dovedește, în cartea sa de călătorie, a fi reductiv, reacționar, învechit și foarte european. Bătrînul Baudrillard îi ironizează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
acestea. Așa cum notează Csicsery-Ronay: "cîte formule de povestire pot construi, bazate pe un protagonist tînăr, cu instincte autodistructive, dar sensibil cu un (implant/proteză/talent telectronic) ceea ce face ca forțele răului (megacorporații/catacombe pline cu criminali/poliție) să-l urmărească (peisaje urbane pustiite/enclave luxoase elitiste/stații spațiale excentrice) dominate de grotesc (tunsori/haine/automutilări/muzică rock/hobbiuri sexuale/droguri/jucărioare telectronice/ arme noi/halucinații exteriorizate) reprezentînd (moravurile/modelele) unei civilizații moderne ajunse în faza finală a declinului); eroul se aliază
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
uneori cauză a izolării și alienării. Relațiile cu cei din jur sunt marcate, previzibil, de un puternic atașament matern, memoria primilor ani fiind dominată de prezența mamei, o profesoară tânără, a cărei fire deschisă și voluntară nu se încadrează în peisajul familial măcinat de reproș și frustrare. J.M. Coetzee reușește să reliefeze remarcabil figura acestei femei, a cărei onestitate pare să fi avut un mare impact asupra proceselor prin care copilul a început să-și reprezinte lumea. Emoțiile copilăriei, deși reconstruite
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
unei vieți interioare dramatice o existență intelectuală exemplară. Omul de știință își descrie ratarea într-un poem continuu, reluând, ca pe un laitmotiv de preț, iubirea sa pentru natură și micile ei miracole. Barbellion se urmărește respirând, se contopește cu peisajul, rezonează cu ritmurile permanente ale lumii păsărilor și insectelor, știind, în tot acest timp, că într-un viitor apropiat viața lui se va sfârși. Probabil că valoarea supremă a acestui text constă, dincolo de autenticitate, în maniera în care autorul se
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
sunt supraîncărcate sonor și olfactiv și dau impresia unui flux copleșitor de senzații și conexiuni. Aerul de vagabond fericit alternează cu melancolia exilatului din paradisul american al începutului de secol XX, iar rătăcirile sale încep să reveleze, în straturi suprapuse, peisajele crude ce vor deveni reperele unui spirit convulsiv ce a marcat în literatură un nou cod moral și erotic. Primăvară neagră e o carte în care, din intersecția imaginară a două orașe în memoria unui scriitor, se conturează una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
în 2003 de la institut și am redevenit ceea ce fusesem, de fapt, dintotdeauna: un slujbaș al gazetăriei culturale". Disponibilitatea confesivă a omului de cultură dobândește nuanțe aprinse în momentul asumării unor structuri definitorii, a unor poziții ideologice și axiologice ferme. În peisajul intelectual contemporan, opțiunile tari, mai ales de felul celor enunțate mai jos, pot atrage critici, ironii și controverse (cum, de altfel, s-a și întâmplat): "Mai bine cobor în subsolul în care sunt și-ți mărturisesc limpede că am fost
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
doamnei Ralian Convorbirile lui Radu Paraschivescu cu Antoaneta Ralian, publicate la Humanitas sub titlul Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian, este o apariție așteptată și firească, având în vedere fascinația exercitată de prezența acestei veritabile aristocrate a lumii cărților în peisajul nostru cultural. Antoaneta Ralian trebuie cunoscută, măcar prin intermediul unui volum-interviu, într-atât de intense sunt eleganța, farmecul și noblețea intelectuală a acestei traducătoare- etalon. Deși adesea pe nedrept neglijată, contribuția traducătorilor la dinamica unei culturi este mai mult decât semnificativă
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
o prezență publică inteționat stearsă, o apariție mereu umilă, precară, marginală. Gabriel Liiceanu se întreabă dacă nu cumva această mască ascunde, de fapt, un imens orgoliu și chiar îi spune, justificat, partenerului său de dialog: Ați avut tot timpul, în peisajul nostru cultural, ceva din comportamentul cinicilor clasici ai Atenei, celor cărora li se spunea că li se vede vanitatea prin găurile ostentative ale mantalei". Numindu-se un "versificator", un "bricoleur" al cărui unic scop a fost acela de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
proporțiile delicate ale lumii mici. În același mod, renunță la forma și stilul suprarealismului, însă îi păstrează substratul: dorința de aventură, fantasticul călătoriilor (chiar extraterestre), apropierea curioasă de necunoscut și monștri, rima curată și proaspătă, desfășurările neașteptate de evenimente și peisaje, prieteniile neverosimile și, ca un nod inevitabil al tuturor aventurilor, dragostea. Cronicar al propriei călătorii, Apolodor este, în jocul instanțelor textuale, adevăratul autor, poetul reluând doar faptele descrise în jurnal, "caietul pătat" purtat cu sine de neobositul pinguin - lacunele din
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
viu și neverosimil, amestec de basm vicios și fantezie suprarealistă. Când a început să-l scrie, Dorothea Tanning vizita adesea, împreună cu Max Ernst, micul oraș Sedona, din deșertul Arizona; în 1946, s-au mutat acolo pentru câțiva ani. Impresionată de "peisajul diabolic" al locului, la care va reveni mereu, atât concret, cât și în scris, dar și pentru a-l distra pe Ernst, Tanning imaginează o poveste stranie și violentă despre o fetiță cu un destin miraculos și un nume premonitoriu
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
aducându-i în dar ochii victimelor sale. Urmărind plimbarea nocturnă a Destinei prin canion, în compania leului, Exodus și logodnica sa, Nadine Coussay, cad în capcana propriilor neputințe, urmăriți îndeaproape de glaciala Destina și de fiara ei. Înainte de răsăritul soarelui, peisajul dușmănos al pustiului va adăposti un șir fatal de violențe barbare, estetizate în cadre însumând tablouri rafinate ale ororii, cărora Tanning le-a rezervat, de data aceasta, plasticitate verbală. Un hibrid între suprarelismul vizual al artistei și expresia lui literară
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]