15,855 matches
-
tot regina Maria care îi mărturisea la un moment dat regelui Ferdinand ”"ce păcat că a trebuit să irosim atâția ani ai tinereții ca să învățăm cum să conviețuim!"” Diferența de temperament dintre Maria și Ferdinand a indus în anumite momente percepția că acesta ar fi fost sub dominația energicei sale soții, ceea ce era de multe ori doar o aparență. Chiar dacă Ferdinand lua hotărârile cu greutate și de multe ori ajutat de alții, inclusiv regina, el nu lua decât acele hotărâri la
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
poate manifesta. Cheia problemei stă în felul în care Augustin explică guvernarea divină a voințelor. Astfel, voința nu decide niciodată fără un motiv, adică fără să fie atrasă de un bine pe care îl percepe în obiect. Numai că această percepție asupra obiectului nu stă în puterea absolută a omului. Este privilegiul lui Dumnezeu să determine fie cauzele exterioare care acționează asupra percepției, fie iluminarea interioară care acționează asupra sufletului. În acest fel, decizia voinței se exercită asupra unei conjuncturi de
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
motiv, adică fără să fie atrasă de un bine pe care îl percepe în obiect. Numai că această percepție asupra obiectului nu stă în puterea absolută a omului. Este privilegiul lui Dumnezeu să determine fie cauzele exterioare care acționează asupra percepției, fie iluminarea interioară care acționează asupra sufletului. În acest fel, decizia voinței se exercită asupra unei conjuncturi de situații pe care o creează Dumnezeu. Omul este stăpânul gândurilor sale primare, fără a putea determina obiectele, imaginile și prin urmare motivele
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
o creează Dumnezeu. Omul este stăpânul gândurilor sale primare, fără a putea determina obiectele, imaginile și prin urmare motivele care se înfățișează minții sale. Conform teoriei sale despre cunoaștere, sufletul este conștient de imaginile pe care le vede, fie prin percepție fie prin iluminare, dar nu este cauza lor: pe de o parte, cauzele externe ale imaginilor percepute sunt guvernate de Dumnezeu, iar pe de altă parte, iluminările divine provin de asemenea de la Dumnezeu. Mai mult, Dumnezeu știe dinainte răspunsul pe
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
binele ca motiv pentru alegere. Dumnezeu, însă, conform acestei analogii, este retorul perfect, adică știe foarte bine ce situație este potrivită fiecărui suflet pentru ca acesta să poată avea acces la motivul alegerii binelui. Aceasta este grația: Dumnezeu ne oferă acele percepții care, în acord cu preștiința sa, constituie tocmai situația fericită pentru ca iluminarea noastră să aibă loc. Din acest motiv grația nu acționează cauzal: deși situația optimă ne este oferită de Dumnezeu, alegerea ne aparține. Astfel, eficiența grației nu înseamnă faptul
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
stării" de repaus, este totuși absolut indiscernabilă de aceasta din urmă. Așadar, noi putem distinge efectiv mișcările absolute de mișcările relative sau chiar de repaus numai în cazul în care determinarea forțelor care acționează asupra corpurilor nu se bazează pe percepția schimbărilor ce intervin în relațiile mutuale ale corpurilor respective. Mișcarea rectilinie nu oferă această posibilitate, condițiile necesare sunt întrunite doar de mișcarea circulară, care dă naștere unor forțe centrifuge a căror determinare permite recunoașterea existenței ei într-un corp dat
Isaac Newton () [Corola-website/Science/296799_a_298128]
-
mundane. Ultimul din cele patru adevăruri nobile, cel care vizează modul de stopare a durerii, cuprinde "drumul sfânt cu opt cărări", unul din fundamentele vieții morale budistte Numeroase grupuri distincte s-au dezvoltat de la moartea lui Buddha, având diverse învățături, percepții filosofice, moduri de celebrare a cultului etc. Cu toate acestea, există câteva doctrine comune pentru majoritatea școlilor și tradițiilor budiste, cu toate că doar Theravada le consideră pe toate centrale. S-a constatat că în legătură cu comunitățile budiste se pot face puține generalizări
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
sinteză a unor factori impersonali și impermanenți supuși distrugerii, o mixtiune a celor cinci "agregate" (sanscrită - Skandha) ce compun ființa: (1) rūpa - corpul, materialitatea (carnea, părul, dinții, sângele, oasele, temperatura corporală, etc.), (2) vedană - senzațiile (bucurie, tristețe, indiferență), (3) samjñă - percepțiile (văzul, auzul, gustul, percepția tactilă, olfactivă și spirituală), (4) samskăra - activitatea minții (voință, concentrare, vigilență, respect, confuzie, calm, etc.) și (5) vijñăna - conștiința. Conform lui Buddha sub straturile acestor "agregate" nu există nici un "sine", sufletul veșnic, ceea ce hinduiștii numesc "atman
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
impersonali și impermanenți supuși distrugerii, o mixtiune a celor cinci "agregate" (sanscrită - Skandha) ce compun ființa: (1) rūpa - corpul, materialitatea (carnea, părul, dinții, sângele, oasele, temperatura corporală, etc.), (2) vedană - senzațiile (bucurie, tristețe, indiferență), (3) samjñă - percepțiile (văzul, auzul, gustul, percepția tactilă, olfactivă și spirituală), (4) samskăra - activitatea minții (voință, concentrare, vigilență, respect, confuzie, calm, etc.) și (5) vijñăna - conștiința. Conform lui Buddha sub straturile acestor "agregate" nu există nici un "sine", sufletul veșnic, ceea ce hinduiștii numesc "atman", fiind doar o iluzie
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
concentrare, vigilență, respect, confuzie, calm, etc.) și (5) vijñăna - conștiința. Conform lui Buddha sub straturile acestor "agregate" nu există nici un "sine", sufletul veșnic, ceea ce hinduiștii numesc "atman", fiind doar o iluzie, o irealitate. El consideră că atât trupul, cât și percepțiile, senzațiile, mintea și conștiința nu pot constitui un suflet, o entitate veșnică, deoarece se află într-o permanentă transformare, sunt efemere. Existența unui om este relativă, a fost făcută posibilă prin intersecția unor forțe universale supuse unor schimbări permanente, este
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
inteligenței artificiale este că sistemul respectiv este capabil să învețe, cu sau chiar fără ajutoare externe, cu scopul de a se îmbunătăți permanent. Problemele centrale ale cercetării în AI sunt rațiunea, cunoașterea, planificarea, procesul de învățare, prelucrarea limbajului natural (comunicare), percepția, precum și manipularea obiectelor fizice. În informatică, în general, inteligența artificială e împărțită în două categorii: Progresul în crearea unei inteligențe artificiale puternice este mic. Aproape toate simulările inteligenței se bazează pe reguli și algoritmi obișnuiți, existând un progres doar în
Inteligență artificială () [Corola-website/Science/296821_a_298150]
-
mai sus că Democrit declara că, calitățile senzoriale sunt numai aparente. El a jertfit latura subiectivă a fenomenelor, cu scopul de a accentua cu atât mai mult latura lor obiectiva. Democrit reprezintă ideea - confirmată de chimia și fizica atomică - ca percepțiile noastre subiective despre lucruri se bazează pe "schema" în care sunt aranjați atomii în acestea. Sufletul este constituit din atomi fini, netezi, rotunzi, asemenea cu aceia ai focului. Acești atomi sunt cei mai rapizi și prin mișcarea lor, ce întrepătrunde
Democrit () [Corola-website/Science/301007_a_302336]
-
blindate, armament și multă muniție. Tot în ziua de 30 septembrie 1944, în vreme ce se întorceau de pe la sălașe, locuitorii din Bozovici și din satele din jur, flăcări imense mistuiau cazarma din Bozovici, cu arhivele militare de pe vremea Graniței, ale Judecătoriei, ale Percepției și cu întreaga "Carte Funduară" a satelor almăjene. Au mai ars: clădirea cu etaj a Primăriei din Bozovici, cu toată arhiva, apoi arhiva Preturii, oficiul poștal, secția și postul de jandarmi, Fromageria Almăj, magazinele negustorilor Bîrsan, Schuster, Radivoievici, Staschek. Alte
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
biserică în relații mai mult sau mai puțin conflictuale; • un anumit specific economic rezultat din preponderența activităților agricole și de conincidența dintre gospodăria țărănească și întreprinderea economică; • relații de intercunoaștere, prietenie marcate de obiceiuri și ritualuri; • stabilitatea relațiilor sociale și percepția unei identități comunitate. ‘Tradiția joacă un rol important în viața satului care își afirmă o identitate și o cultură locală exprimată prin sintagma «sunt de aici»’ M. Giacobbi și J. P. Roux prezintă spațiul rural și modul lui de relaționare
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
(n. 20 ianuarie 1873 - d. 25 noiembrie 1950) a fost prozator, poet și eseist danez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1944. A fost unul dintre creatorii literaturii daneze moderne. A scris povestiri remarcabile prin acuitatea percepției și expresivitatea stilului. A formulat o teorie, ce s-a dovedit contestabilă, a superiorității așa-zisei "rase gotice" și aceasta pornind de la evoluționismul darwinist. ""...pentru neobișnuita forță și fecunditate a imaginației sale poetice care este îmbinată cu o curiozitate intelectuală
Johannes Vilhelm Jensen () [Corola-website/Science/301449_a_302778]
-
muzică rock înființată în anul 1965 în Los Angeles, California, avându-i drept componenți pe solistul Jim Morrison, clăparul Ray Manzarek, chitaristul Robby Krieger și toboșarul John Densmore. Formația și-a luat numele după titlul cărții lui Aldous Huxley, "Porțile percepției" (" of Perception"), care era o referință la un citat de William Blake din faimoasa să opera, "Căsătoria raiului cu iadul": „Dacă porțile percepției ar fi limpezite, totul i-ar apărea omului așa cum este, infinit.” („If the doors of perception were
The Doors () [Corola-website/Science/300057_a_301386]
-
Krieger și toboșarul John Densmore. Formația și-a luat numele după titlul cărții lui Aldous Huxley, "Porțile percepției" (" of Perception"), care era o referință la un citat de William Blake din faimoasa să opera, "Căsătoria raiului cu iadul": „Dacă porțile percepției ar fi limpezite, totul i-ar apărea omului așa cum este, infinit.” („If the doors of perception were cleansed every thing would appear to mân aș it is, infinite.”) Grupul a fost unul dintre cele mai controversate, influențe și deosebite formații
The Doors () [Corola-website/Science/300057_a_301386]
-
obligată să depună un jurământ în față Fuhrerului. Germania devenea un stat al Fuhrerului, acesta fiind singurul punct de referință pentru grupurile de putere rivale. Teroarea, succesul în relațiile externe și măsurile sociale bine coordonate au consolidat imaginea Fuhrerului în percepția poporului german. Au fost create noi locuri de muncă, iar în doi ani, șomajul a fost redus la jumătate. Până în 1939, programele masive de înarmare au cauzat o criză a locurilor de muncă. Pentru a-i liniști pe muncitorii organizați
Istoria Germaniei () [Corola-website/Science/300128_a_301457]
-
fibrelor nervoase aferente.Nociceptorii pot fi clasificați astfel: Durerea lentă , mediata de fibrele C(nemielinizate) transmit semnale nervoase cu o rată de 0,5-2 metri/sec, fiind o durere pulsatorie, arzătoare și pulsatorie.Este cazul durerii provocate de substanțele chimice. Percepția durerii are loc atunci cînd nociceptorii șunt stimulați și transmit semnale către neuronii senzitivi din măduva spinării. Acești neuroni eliberează glutamat, un excitant major al neutrasmiterii de la un neuron la altul. Semnalul eset transmis către talamus, acolo unde are loc
Analgezic () [Corola-website/Science/301529_a_302858]
-
durerii are loc atunci cînd nociceptorii șunt stimulați și transmit semnale către neuronii senzitivi din măduva spinării. Acești neuroni eliberează glutamat, un excitant major al neutrasmiterii de la un neuron la altul. Semnalul eset transmis către talamus, acolo unde are loc percepția durerii. De aici, semnalul nervos ajunge la cortexul senzitiv, moment în care fiecare individ devine conștient de durere. șunt 2 căi de trasmitere a durerii către SNC: calea neospinotalamică (durere rapidă) și calea paleospinotalamică (durere lentă) Căile aferente: Centrii de
Analgezic () [Corola-website/Science/301529_a_302858]
-
iubitului, pe care îl așteaptă cu stoicism. Eul liric feminin nu condamnă celălalt sex, chiar dacă acesta i-a adus suferințe. Tema bărbatului ține de nostalgie, și nu de obsesie. Ahmatova, totuși, nu se limitează la sfera iubirii. Ea recurge la percepția de poet și cetățean, fiind prima poetă care își dezvăluie drumul tragic, anunțat încă din poezia „Muzei”, "Музе" Муза-сестра заглянула в лицо...), scrisă în 1911: De asemenea, în 1924, în poezia "Муза (Muza)", ea accentua același motiv. În continuare, Anna
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
(din ) sau psihologia formei este un termen ce desemna, inițial, o școală de psihologie din secolul al XX-lea, care a furnizat fundamentele studiului modern al percepției și care a fost preluat și de studiile literare. Preceptele gestaltismului, formulate ca o reacție împotriva orientării atomizate din teoriile ce i-au precedat, subliniază faptul că întregul este întotdeauna mai mare decît părțile din care este alcătuit și că
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
lucrare, considerată a marca nașterea gestaltismului. În ea raporta rezultatele unui studiu experimental, efectuat în Frankfurt, alături de alți doi colegi, Wolfgang Köhler și Kurt Koffka; cei trei care vor forma nucleul școlii G. în următoarele decenii. Primele cercetări vizau aria percepției, în mod particular a organizării percepției vizuale, clarificată cu ajutorul unui fenomen al iluziei. O iluzie perceptuală, care a furnizat un mare ajutor teoriei gestaltismului, a fost așa numitul fenomen phi, o iluzie a mișcării aparente, botezat astfel după ce a fost
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
În ea raporta rezultatele unui studiu experimental, efectuat în Frankfurt, alături de alți doi colegi, Wolfgang Köhler și Kurt Koffka; cei trei care vor forma nucleul școlii G. în următoarele decenii. Primele cercetări vizau aria percepției, în mod particular a organizării percepției vizuale, clarificată cu ajutorul unui fenomen al iluziei. O iluzie perceptuală, care a furnizat un mare ajutor teoriei gestaltismului, a fost așa numitul fenomen phi, o iluzie a mișcării aparente, botezat astfel după ce a fost descris în 1912 de Wertheimer. Fenomenul
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
perceptuale sînt într-un raport de unu la unu cu stimuli fizici. Mișcarea percepută e o experiență în emergență, ce nu e prezentă în stimuli luați separat ci depinde chiar de caracteristicile relaționale ale acestora. Sistemul nervos al observatorului și percepția acestuia nu înregistrează semnalele fizice unul după altul. Mai curînd, organizarea neuronală, ca și experiența perceptuală prind viață imediat ca un cîmp integral, dar care conține totuși părți diferențiate. În studiile mai tîrzii acest principiu a fost formulat sub denumirea
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]