16,823 matches
-
rămână să stea de vorbă cu noi. Fetele se duc de obicei la actrițe, iar băieții la actori. Doi dintre cei cinci actori sunt romi, iar una din actrițe pe jumătate romă. Vedeta primelor două spectacole e Tamás, care e rom și interpretează rolul unui personaj masculin blând, dar puternic. Băieții îl iubesc foarte mult. Se adună în jurul lui după spectacole, ba chiar și în timpul lor; de câteva ori, Tamás s-a trezit cu 50 de copii îngrămădiți peste el în mijlocul
Clovnii () [Corola-website/Science/295693_a_297022]
-
propriile idei preconcepute despre felul în care este posibil să vorbim despre ororile rasismului din poziția noastră privilegiată. Cum poti dezvolta un mod de lucru eficient și cinstit cu elevi/ve care de multe ori trăiesc sub limita sărăciei? Elevi romi ai căror părinți sunt determinați de precaritatea lor extremă să lucreze în străinătate, copii care pierd uneori ani școlari pentru că sunt nevoiți să stea cu părinții lor în străinătate, care sunt supuși discriminării în toate aspectele vieții lor. Cum reacționezi
Câteva fragmente despre artă politică, educaţie şi eşec () [Corola-website/Science/295697_a_297026]
-
de Ionuț Dulămiță și Ionuț Sociu O prietenă l-a trezit pe Josef K la 3 dimineața: "Au venit rușii", i-a spus la telefon. Fotograful de 30 de ani abia se întorsese din România, unde cunoscuse și pozase romi. În acea noapte de august 1968 a avut șansa să pozeze invadarea Cehoslovaciei. A deschis geamul din camera obscură și a auzit zgomotul avioanelor grele. Au urmat șapte zile în care Josef K a făcut peste 10.000 de fotografii
Josef Koudelka: quot;Fotografiile mele marchează istoria. Nu sunt însă sigur că și schimbă cevaquot; () [Corola-website/Science/295716_a_297045]
-
format ca fotograf în lumea teatrului și a colaborat cu celebrul regizor ceh Otomar Krejča. La sfârșitul anilor ’60, a renunțat la meseria de inginer în aeronautică și s-a dedicat fotografiei. Primul său mare proiect i-a ilustrat pe romii din Europa de Est. Așa a ajuns și în România timp de o lună, de unde s-a întors în Praga cu doar două zile înainte de invadarea Cehoslovaciei din august ’68. „Am avut o șansă uriașă, am fost unul dintre primii [fotografi] la
Josef Koudelka: quot;Fotografiile mele marchează istoria. Nu sunt însă sigur că și schimbă cevaquot; () [Corola-website/Science/295716_a_297045]
-
lucru de trei luni în Anglia, unde a fugit în 1970 și a cerut azil politic. A stat acolo mai bine de 10 ani, iar din ’71 s-a alăturat echipei Magnum Photos. Având un suflet nomad, la fel ca romii pe care i-a fotografiat ani la rând, a continuat să rătăcească prin Europa având la el doar aparatul foto și foarte puține alte lucruri. „Timp de 17 ani, nu am plătit deloc chirie”, spunea fotograful pentru The Guardian. „Chiar
Josef Koudelka: quot;Fotografiile mele marchează istoria. Nu sunt însă sigur că și schimbă cevaquot; () [Corola-website/Science/295716_a_297045]
-
în care ai o piață enormă cu o presiune globală oricum extrem de eficiență pe publicul cititor. Eu nu propun o literatura scrisă după vreun program social rigid. Nu am în cap situații ridicole cu planul la hectar cu literatura despre romi, gay, migranți etc. Problema mea e că s-au pierdut din vedere mize enorme ale realismului în literatură. Avem puțini scriitori cu obsesia realului, a adevărului în cel mai demodat și plicticos sens al cuvântului. Priză la realitate nu înseamnă
Unde-s marginalii în literatura nouă? () [Corola-website/Science/295732_a_297061]
-
și câștigă 350 de lei pe lună în 2011. Monica: Eu spun povestea unei femei de 37 de ani, care trăiește în cartierul Bosnia, cartier de foste colonii minerești care sunt în paragină totală, populat în proporție de 90% de romi, foarte săraci, care trăiesc fără apă și fără curent. Mă rog, un cartier la pământ. A făcut și pușcărie, după ce a fost prinsă „la furat” de fier vechi. A avut și copii, iar ambii copii au murit. E o poveste
„Am înțeles care e miza mea ca actor. Nu e vorba doar despre mine, e și despre celălalt” () [Corola-website/Science/295718_a_297047]
-
că activist pentru drepturile omului conceperea și elaborarea filmului „<i>Școala noastră”</i>?</b> Ideea filmului a pornit, de fapt, de la frustrare mea personală că activist: în ultimii 20 de ani am văzut sute de rapoarte și de strategii pe romi, care au schimbat însă prea puțin înțelegerea noastră umană, colectivă asupra problemelor cu care se confruntă romii și a rolului nostru în rezolvarea lor. Am sperat că o abordare diferită - o poveste reală, simpla, cu oameni pe care ajungi să
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
pornit, de fapt, de la frustrare mea personală că activist: în ultimii 20 de ani am văzut sute de rapoarte și de strategii pe romi, care au schimbat însă prea puțin înțelegerea noastră umană, colectivă asupra problemelor cu care se confruntă romii și a rolului nostru în rezolvarea lor. Am sperat că o abordare diferită - o poveste reală, simpla, cu oameni pe care ajungi să îi cunoști - poate să ne ajute să înțelegem, măcar la nivel individual, care sunt resorturile și leacurile
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
o irosire a unui capital uman care este, în fond, al nostru al tuturor. Este deja un truism că educația este cheia spargerii cercului vicios al discriminării, lipsei de oportunități, sărăciei și criminalității în care sunt forțate multe comunități de romi. Segregarea, care are multe forme - de la școlile proaste de cartier la plasarea copiilor romi în școli ajutătoare care nu duc nicăieri, de la clasele separate pe criterii etnice la așezarea copiilor romi în ultima bancă, adeseori ignorată - este cea mai mare
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
criterii etnice la așezarea copiilor romi în ultima bancă, adeseori ignorată - este cea mai mare piedică în calea realizării dreptului la educație. Copiii nu învață mai nimic în aceste condiții, părinții romi devin și ei demotivați, iar copiii - atât cei romi, cât și cei majoritari - sunt privați de șansă de a se cunoaște unii pe alții și, ulterior, de a ști cum să lucreze împreună. Nu e un fenomen specific românesc: peste tot in Europa de est și chiar și în vest, acest
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
organizarea socială din care facem parte și pentru care, în fond, suntem responsabili. Politicile, în sensul mic al cuvântului, nu capătă conținut decât cu consimțământul nostru ca indivizi. Cazul specific al segregării școlare este simptomatic: deși mai toate țările unde romii sunt segregați au legislație care promite respectarea drepturilor omului și interzice discriminarea, deși există deja patru decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului care resping segregarea și impun statelor membre să integreze educația, deși există în fiecare țară strategii și
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
care promite respectarea drepturilor omului și interzice discriminarea, deși există deja patru decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului care resping segregarea și impun statelor membre să integreze educația, deși există în fiecare țară strategii și planuri de acțiune pentru romi, la nivel local separarea persistă cu încăpățânare, pentru că politicile de integrare nu sunt însușite, nu sunt internalizate de majoritatea fiecărei comunități în parte. De exemplu, la Târgu Lăpuș, unde am filmat noi, existau, teoretic, o seama de date care să
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
perspectiva fiecărui actor social implicat - preot, învățătoare etc. Cât de complicat a fost sa mențineți acest echilibru de perspective?</i></b> Noi știam de la bun început că acest film trebuie să funcționeze ca un act de înțelegere. Nu doar față de romi, dar mai ales, față de noi înșine, de majoritari. Așa că înțelegerea tuturor participanților, în datele lor, nu a fost deloc dificilă, pentru că a fost parte din intenția inițială a filmului. Știam că povestea nu poate funcționa decât în măsura în care este cât se
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
care nu le găsesc justificate nici etic, nici estetic. Ce am vrut să prezentăm nu este atat o demonstrație „servită”, cât un document primar care să ne ajute pe fiecare dintre noi să ne înțelegem parcursul intelectual și emoțional cu privire la romi. Credeți că filmul dumneavoastră poate schimba ceva la nivelul politicilor educaționale din România? Regizorul nostru de imagine, Ovidiu Mărginean, are o vorbă bună: „Cu un film nu schimbi lumea, dar, dacă ai noroc, poate schimbi un om”. Cred că are
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
a percepțiilor sociale? Creștem toți cu acest rasism. Important este ce facem cu el când suntem mari. Dar ia mai mult decât un singur film pentru a schimba ceva atat de înrădăcinat. Mesajele pe care le transmitem prin media despre romi, zilele astea, sunt o amestecătura între tradiția populară a anti-țigănismului și locurile comune, superficial înțelese, ale muticulturalismului și discursului universalist al drepturilor omului. Ar ajuta enorm la lămurirea lucrurilor dacă am avea o înțelegere franca, detaliată și bine contextualizată a
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
comune, superficial înțelese, ale muticulturalismului și discursului universalist al drepturilor omului. Ar ajuta enorm la lămurirea lucrurilor dacă am avea o înțelegere franca, detaliată și bine contextualizată a problemelor care sunt de ambele părți ̶ și la majoritate, și printre romi. Altminteri, confuzia și lipsa de coerență generează și mai multă neîncrere. Am incercat sa facem asta în film, și publicul românesc a reacționat foarte bine. Dar un film documentar, de artă, cu distribuție redusă nu poate mișca de unul singur
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
piesă asta... Nu pentru că n-am înțeles-o din prima, nu pentru că era singura disponibilă, ci pentru că vedeam, pentru prima oară, idei care prindeau formă și chip. După 10 ani de zile petrecuți în lumea îngustă a organizațiilor neguvernamentale pentru romi, cu limbaj de lemn specific, cu discursuri și statistici, cu lamentații și vociferări, cu dispute seci și reci cu cei pe care ii percepeam împotriva, descopeream prima oara că lucrurile pot fi spuse și altfel. Altfel decât în conferințe, altfel
De ce mă duc la teatru? Ca să recuperez () [Corola-website/Science/295727_a_297056]
-
chiar dacă aveau statut social și experiențe foarte diverse. Poate folosesc un clișeu stupid și tocit, dar chiar mi se pare ca descrie foarte corect ceea ce gândesc: există o limbă în care teatrul politic reușește să vorbească tuturor. </i> Piesele despre romi - a Alinei Șerban, a lui Bogdan Georgescu (Fără sprijin) a Mihaelei Dragan (Vorbește-le despre mine) - au marele merit că nu se limitează la un mesaj etnic, ci combină o multitudine de alte teme: educație, sărăcie, diferențe de clasă, feminism
De ce mă duc la teatru? Ca să recuperez () [Corola-website/Science/295727_a_297056]
-
în cadrul atelierelor de teatru comunitar pregătitoare pentru spectacolul Vârstă Obiectelor (Căminul Moses Rosen, 2011). Astăzi, 27.01.2014, se împlinesc 69 de ani de la eliberarea lagărelor Auschwitz și Birkenau de către armata sovietică. Publicam acest text în memoria tuturor prizonierilor (evrei, romi, ruși, polonezi, martori ai lui Iehova, homosexuali, , comuniști, socialiști, anarhiști, cerșetori, persoane fără adăpost, persoane cu dizabilități, lucrătoare sexuale, pacifiști) internați în lagărele respective, dintre care peste un milion au fost uciși. (David Schwartz)</p> Acest inel e cu totul
INELUL DRAGOSTEI () [Corola-website/Science/295734_a_297063]
-
proprietari din perioada interbelică, descendenți ai familiilor boierești și membri ai burgheziei bogate (directori de spitale etc.), au fost mutate, în perioada socialistă, în regim de locuință cu chirie, numeroase familii sărace, multe din zonele rurale sau din comunități de romi. Dincolo de episoadele uneori tragice (sinuciderea directorului de spital căruia i-au fost confiscate toate proprietățile) ale naționalizării bruște a locuințelor din zonă, istoriile personale ale celor mai în vârstă povestesc despre vecinătate, despre solidaritate, despre experiențele comunitare comune, despre investițiile
Evacuați, artiști și agenți ai gentrificării: Proiectele din Rahova-Uranus / Interviu cu Cristina Eremia () [Corola-website/Science/295760_a_297089]
-
care ne-am împotrivit în orașul Cluj evacuărilor forțate. Am militat pentru drepturi locative și pentru desegregare. Doresc să accentuez: participarea mea la acest proces a devenit posibilă în compania Cristinei Rât și a lui Adi Dohotaru. Primul protest - Sunt rom și vreau să trăiesc în demnitate[1] - a venit, din păcate, după evacuarea forțată din decembrie 2010, în ianuarie 2011, si a atras atenția asupra celor întâmplate prin accentul pus pe lezarea demnității umane, în urma relocării în preajma rampei de gunoi
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
Coastei. Apoi, în decembrie 2011 am mobilizat solidarități în jurul Marșului pentru dreptate socială[2]</b>, care a implicat multă lume din Clujul academic și civic: cred că atunci am facut un pas important spre tematizarea evacuării forțate a familiilor de romi de pe strada Coastei, ca parte integrantă a unei problematici sociale mai largi, si anume a nedreptăților sociale create de societatea noastră de azi. A doua comemorare a evacuării - <b>Romii alungați la margini </b>- <b>Și noi aparținem orașului<a
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
un pas important spre tematizarea evacuării forțate a familiilor de romi de pe strada Coastei, ca parte integrantă a unei problematici sociale mai largi, si anume a nedreptăților sociale create de societatea noastră de azi. A doua comemorare a evacuării - <b>Romii alungați la margini </b>- <b>Și noi aparținem orașului<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%205/Eniko%20interviu%20final commEV.doc# ftn3"><b>[3]</b></a></b> -,<i> </i>prin protestul din fața primăriei, organizat împreună cu Amnesty Internațional și European
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
ale puterii politico-administrative și revendicarea unor programe de dezvoltare incluzive, care sunt în măsură să rebalanseze inegalitățile produse de economia de piață și să elimine rasismul instituțional pe care aceasta se bazează. [caption id="attachment 1449" align="aligncenter" width="600"] Sunt rom și vreau să trăiesc în demnitate! Sursa: Arhiva gLoc[/caption] Care sunt efectele ghetoizării și rasializării excluziunii sociale în cazul concret de la Pată Rât și cum definiți „proiectul de segregare” care s-a produs odată cu dislocarea? Primăria a anunțat intențiile
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]