15,086 matches
-
el aice își luase o fată a unei rachierițe, de pe Podul Vechiu, anume Arhipoae; iară pe fată o chiema Anița, și era țiitoarea lui Dumitrașco-vodă; și o purta în vedeală între toată boierimea; și o ținea în brațe de o săruta; și o purta cu sălbi de galbeni, și cu haine de șahmarand, și cu șlic de sobol, și cu multe odoare împodobită; și era tânără și frumoasă, și plină de suliman, ca o fată de rachieriță." Portretul niculcian își are
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în chip de inimă, pagini de o grațioasă melancolie bonomă. Proza cea mai valoroasă e aceea mai veche din scrisorile către babacă și surori, contrafăcute la modul Dinicu Golescu, cu caligrafii orientale, spre a place bătrînului: " Cu multă fiască plecăciune sărut mâinile d-tale, babacă. Mai întîi doresc a ști dacă mult scumpă mie sănătatea d-tale se află într-o deplină și fericită stare, ca să dau laudă cerescului împărat, din a căruia milă ne aflăm și noi sănătoși." Descripțiile sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
flori pe "sînișor" consultă luna asupra simțirii din "inimioară", când pasărea doarme cu capul "sub aripioară". Elena fusese o "frumoasă îngerelă cu albe aripioare", dătătoare de "plăceri încîntătoare" și "dulci sărutări". Doi flăcăi mușcă sânul a două fete și le sărută după numărul mărgelelor din salbă, apoi pleacă "cîntînd în poieniță", cu "salba-n chinguliță". Originalitatea lui Alecsandri nu s-a arătat în toată puterea decât târziu prin pe drept prețuitele Pasteluri. De obicei se observă aici percepția naturii, totuși nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bun și el trăiește prin câteva mișcări sumare. În biserică, atunci când vrăjmașii, prin Badea Cluciarul, scuipă asupra cadavrului lui Mircea Ciobanul, Chiajna se dezvăluie ambițioasă și bărbătoasă. Într-un alt tablou mut, Chiajna, "rece, posomorâtă ca întotdeauna", își lasă mâna sărutată de domnițe, fetele ei. Ultima apariție a eroinei, scurtă, violentă, verifică posibilitățile firii ei aprige: " - Unde-s puii de năpîrcă?... strigă el ăDumbravă Vorniculîcu glas răgușit, intrând în cort cu mâna în șold. Li-a sosit ceasul pieirii! halal di
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ucigătoare visuri de plăcere", care se așează pe genunchii bărbatului și se anină de gîtu-i "cu brațele-amîn-două". Iubiții stau "mînă în mână, gură-n gură", își îneacă unul altuia suflarea "cu sărutări aprinse" și se strâng "piept la piept", el sărutând "cu-mpătimire" umerii femeii, ea lăsîndu-se "adăpată" cu gura: Ei șoptesc, multe și-ar spune și nu știu de unde să-nceapă, Căci pe rând și-astupă gura, când cu gura se adapă; Unu-n brațele altuia tremurând ei se sărută, Numai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
el sărutând "cu-mpătimire" umerii femeii, ea lăsîndu-se "adăpată" cu gura: Ei șoptesc, multe și-ar spune și nu știu de unde să-nceapă, Căci pe rând și-astupă gura, când cu gura se adapă; Unu-n brațele altuia tremurând ei se sărută, Numai ochiul e vorbareț, iară limba lor e mută. Lui Eminescu îi repugnă prefăcătoria. Adevărata femeie e ingenuă. Ea vine singură la pădure, locul foirilor și împerecherilor: Hai în codru cu verdeață, Acolo-n ochiu de pădure Unde-izvoare plâng în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bonom, foarte rar în epoca eminesciană. O fetiță se joacă cu păpușa și poetul o ademenește cu o păsărică, prilej de filozofie discretă și surâzătoare, o alta a ajuns domnișoară și poetul și-aduce aminte ușurința cu care putea să sărute pe ființa acum așa de serioasă. În Iubire, idilicul e lipsit de pedanterie. Poetul se întîlnește cu o fată de țară: (Frumos îi mai miroase părul, Miroase toată ca o floare)... și culege dimineața un fir de păr feminin pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
începe să încerce sentimentul vanității, să aibă gravitatea individului care luptă, orgoliul viril. El visează că un sultan fură pe Olguța și pe Monica și el le scapă din mâinile tiranului, după care ispravă cele două fete "îngenunchează și-i sărută mîinile". La fete se conturează armele feminității. Monica e languroasă, plină de sentiment, și se lasă trasă de coade în chipul cel mai ispititor. Olguța, dimpotrivă, îl distruge pe sălbaticul Dănuț prin "buna creștere". Copiii încep a avea simțul demnității
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e înlocuită cu senzația. Astfel în Grădinării (Femeia cu carnea albă) se propun câteva experiențe sexuale. Iubirile, în care femeia ia totdeauna inițiativa, se înfăptuiesc în medii și condiții variate: o fată de țăran de vreo 12 ani se lasă sărutată de căprarul Aurel într-un șopron, printre coceni; o altă dragoste, cu o tânără nevastă, bulgarcă, se realizează printre mormane de verze, în apropierea a două copile moarte, ciopârțite de porci; a treia experiență se face cu o "codană roșie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aceleiași scrisori și le expedia la diferite persoane, schimbând doar numele destinatarului. Preasfântului părinte și domn Honoriu [III], suveran pontif prin harul lui Dumnezeu, Iacob, slujitor umil al bisericii din Accum, prin milostivirea divină, aduce o necesară și profundă reverență, sărutându-i picioarele. (După ce a relatat despre cucerirea miraculoasă a cetății Damietta, care rămăsese aproape pustie în urma unei ciume foarte violente, amintind și de o incursiune precedentă a cruciaților însuflețiți doar de mândrie, ce a sfârșit printr-un măcel îngrozitor, după
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
descrie acest om; dar chiar dacă ar fi așa, eu știu că ele nu pot să estompeze forța și eficacitatea sacramentelor divine. Dimpotrivă, prin intermediul acestor mâini se revarsă asupra poporului lui Dumnezeu multe beneficii și haruri cerești. De aceea, eu le sărut din respect pentru ceea ce ele administrează și pentru autoritatea Aceluia pentru care le administrează». Pronunțând aceste cuvinte, îngenuncheat în fața acelui preot, îi sărută mâinile, punându-i în dificultate pe eretici și pe adepții lor care erau prezenți. 2. Am auzit
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
acestor mâini se revarsă asupra poporului lui Dumnezeu multe beneficii și haruri cerești. De aceea, eu le sărut din respect pentru ceea ce ele administrează și pentru autoritatea Aceluia pentru care le administrează». Pronunțând aceste cuvinte, îngenuncheat în fața acelui preot, îi sărută mâinile, punându-i în dificultate pe eretici și pe adepții lor care erau prezenți. 2. Am auzit spunându-se că fericitul Francisc ajunsese într-un sat de prin Lombardia, pe unde se vorbea de faima sfințeniei sale. Un eretic, luându
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de multe nelegiuiri? Ce ar putea rămâne curat din ceea ce administrează sau oferă el?». Sfântul, observând răutatea ereticului, răspunse: Acesta este preotul satului, despre care voi spuneți asemenea lucruri?». Iar ei au aprobat. Atunci el a îngenuncheat în noroi și sărutându-i mâinile spuse: Aceste mâini l-au atins pe Domnul meu și, oricum ar fi ele, nu au putut să-l facă impur nici să micșoreze puterea Lui. Spre cinstirea Domnului, îl respect pe ministrul său. El poate fi rău
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
au ajuns la Augsburg. Aici au fost primiți cu bunăvoință de domnul episcop al orașului și de «vicar», nepotul său, canonic al catedralei. Același episcop de Augsburg a început să-i îndrăgească atât de mult pe frați, încât îi întâmpina sărutându-i unul câte unul și tot la fel se despărțea de ei. Și vicarul i-a primit cu atâta dragoste, încât a eliberat încăperi din propria curie pentru a-i primi în ea pe frați. De altfel, au fost primiți
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Nicolaie cel Umil. Această virtute, într-adevăr, se remarca în el într-un mod cu totul special. A murit la Bologna lăsând evidente dovezi de sfințenie. Fratele Giordano i-a ieșit în întâmpinare între Gotha și Eisenach; s-au salutat, sărutându-se cu reverență și dragoste fraternă, și s-au așezat împreună. Dar fiindcă fratele Nicolaie, fiind o persoană umilă și simplu ca un porumbel, s-a așezat cu mult respect în tăcere în fața fratelui Giordano, fratele Petru din Eisenach, însoțitorul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ajuns la el și l-a salutat, i s-a poruncit să iasă afară; el însă nu a vrut să iasă, ci a alergat cu bucurie spre patul domnului papă, i-a luat piciorul gol de sub plapumă și l-a sărutat, spunându-i însoțitorului său: «Iată, asemenea relicve noi nu avem în Saxonia». Domnul papă a insistat să-l dea afară, dar fratele Giordano i-a spus: «Nu, o, doamne, nu vrem să-ți cerem nimic acum, fiindcă avem de toate
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
intre în Ordin și pe acesta. Ulterior, într-o noapte, fratele Adam Marsh a avut o viziune: a ajuns cu fratele Adam de Oxford la un castel, pe ușă era pictat un crucifix și oricine voia să intre trebuia să sărute crucea. Fratele Adam de Oxford a sărutat crucifixul și a intrat primul; celălalt frate Adam l-a urmat, după ce l-a sărutat și el, la rândul său. Însă primul a văzut imediat o scară în spirală și a urcat pe
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
într-o noapte, fratele Adam Marsh a avut o viziune: a ajuns cu fratele Adam de Oxford la un castel, pe ușă era pictat un crucifix și oricine voia să intre trebuia să sărute crucea. Fratele Adam de Oxford a sărutat crucifixul și a intrat primul; celălalt frate Adam l-a urmat, după ce l-a sărutat și el, la rândul său. Însă primul a văzut imediat o scară în spirală și a urcat pe ea atât de repede, încât a dispărut
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de Oxford la un castel, pe ușă era pictat un crucifix și oricine voia să intre trebuia să sărute crucea. Fratele Adam de Oxford a sărutat crucifixul și a intrat primul; celălalt frate Adam l-a urmat, după ce l-a sărutat și el, la rândul său. Însă primul a văzut imediat o scară în spirală și a urcat pe ea atât de repede, încât a dispărut într-o clipă din vederea celuilalt. Atunci acesta a strigat: «Urcă mai încet! Urcă mai
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
i s-a părut că era făcută din ramuri împletite, din lut și din paie. Sfântul Francisc a spus fraților: «Așa ar trebui să fie casele fraților minori». Atunci guardianul a luat apă, i-a spălat picioarele și i-a sărutat stigmatele picioarelor. Eu cred că aceste fapte i s-au întâmplat fratelui Robert. Eu însumi am cunoscut ulterior un predicator renumit, care mărturisea în mod public că, din cauza preocupării sale de a construi locuințe într-un loc anume, pierduse gustul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cei mari și a tratat problemele Ordinului într-un mod vrednic de toată lauda, progresând în fiecare zi atât în ministerul predicării, cât și în contemplație. A murit la Southampton, în fața altarului, în timpul rugăciunii de la ora trei după-amiază, îmbrățișând și sărutând crucifixul. Ulterior, un frate pe nume Ioan, ce murise de mai mult timp, a apărut la Salisbury fratelui Simon de Wimbourne și i-a revelat că el se simțea bine și că fratele Warin, după ce a stat puțin timp în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
până la moartea sa. De fapt, spunea: Când nu ascult liturghia, ador trupul lui Cristos cu ochii minții în rugăciune, așa cum îl ador atunci când îl văd la liturghie». După ce asculta sau citea fragmentul evanghelic, Fericitul Francisc, din reverență profundă față de Domnul, săruta mereu Evanghelia. Din aceste motive, fratele Angelo și fratele Leon, au implorat-o atât cât au putut pe doamna Benedetta, abatesa doamnelor sărace de la Mănăstirea Sfânta Clara, și pe toate abatesele aceleiași mănăstiri ce aveau să-i urmeze, să păstreze
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
arăta ascultare oricărui frate. Pe când era laic, fugea cu cea mai mare oroare de leproși, dar după convertirea sa s-a angajat să-i slujească, spălându-le picioarele, bandajându-le ulcerele și rănile, îndepărtându-le puroiul și pielea putrezită și sărutându-le picioarele, pentru ca, suportându-și aproapele, să devină și el demn de dispreț și să obțină harul lui Dumnezeu... Grigore al IX-lea, plin de înțelepciune, considerând familiaritatea ce o avea cu Fericitul Francisc, a devenit imitatorul său și ținea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ultimul rege al Romei, "persoană infamă, dar viteaz în luptă" și pe Sextus, fiu demn al lui Superbus. Acesta din urmă cucerește Gabio "printr-o fraudă rușinoasă". Oracolul lui Apollo însă prezice că "învingătorul va fi cel care o va săruta primul pe mama". În acest moment apare personajul principal L. Junius Brutus: "Era acolo și Brutus care, înțelept fiind, se prefăcea prost pentru a scăpa de capcanele tale, o crudule Superbus". Brutus erat stulti sapiens imitator, ut esset tutus ab
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
apare personajul principal L. Junius Brutus: "Era acolo și Brutus care, înțelept fiind, se prefăcea prost pentru a scăpa de capcanele tale, o crudule Superbus". Brutus erat stulti sapiens imitator, ut esset tutus ab insidiis, dire Superbe, tuis250. În timp ce mulțimea săruta pământul, gândidu-se că astfel își asigură victoria, potrivit cuvintelor lui Apollo, Brutus cade cu fața la pământ și sărută Pământul Mamă: s-a crezut că s-a împiedicat. Între timp Tarquinius asediază Ardea, capitala rutulilor. Fiul cel mic al regelui, Sestus Tarquinius
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]