151,580 matches
-
următor, Constanța a reușit să asigure încoronarea lui Frederic (în vârstă de 3 ani) ca rege al Siciliei, și în numele acestuia a anulat legăturile pe care soțul ei le crease între conducerea Siciliei și cea a Imperiului. Ea a adoptat politici foarte diferite de cele ale răposatului său consort. S-a înconjurat de sfetnici locali și a l-a exclus pe ambițiosul Markward de Anweiler de la orice poziție de putere, încercând să îi reducă atribuțiile exclusiv la guvernarea propriilor lui fiefuri
Constanța de Sicilia () [Corola-website/Science/328569_a_329898]
-
în aprilie 1098. Conrad a fost depus și înlocuit în poziția de rege al Germaniei și Italiei de către fratele său mai mic, viitorul Henric al V-lea. Odată depus, Conrad al II-lea putea doar cu greutate să mai influențeze politica din Italia. Principalul său aliat, Urban al II-lea a murit în 29 iulie 1099, anulând șansele de restaurare a sa. Conrad însuși a murit la 27 iulie 1101. Constanța nu s-a recăsătorit niciodată și a trăit în viitoarele
Constanța de Sicilia (d. 1183) () [Corola-website/Science/328598_a_329927]
-
etc. și pe care, ca scenarist, nu se mai ostenește să le individualizeze. Interpreții se joacă, plafonat, pe șine, fără datele psihologice necesare unei compoziții, căutând să afirme doar, conform sloganului de lansare al filmului, „cum banii fac politică și politica face banii”.”"
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
În tehnoredactarea computerizată și grafică pe calculator, un font este definit că o unitate ce compune un set complet de caractere având aceeași politică tipografica și același stil, corp tipografic și grosime. Termenul de font provine din faptul că primele fonturi au fost făcute dintr-un aliaj de plumb și antimoniu topit, pentru a reproduce mai multe caractere identice într-un singur mod. Termenul
Font () [Corola-website/Science/328637_a_329966]
-
papă împotriva împăratului Frederic al II-lea. În jurul zilei de Crăciun a acelui an, Henric a preluat domnia pentru sine, l-a constrâns pe Ludovic să se supună, iar apoi s-a întors împotriva episcopului de Strasbourg. Nobilimea, nesatisfăcută de politicile sale de încurajare a orășenimii, l-au silit însă să emită în Worms la 1 mai 1231 "Statutum in favorem principum", în favoarea principilor și îndreptată împotriva orașelor, și ca urmare a plângerilor acestora Frederic al II-lea s-a întors
Henric al II-lea de Suabia () [Corola-website/Science/328644_a_329973]
-
emită în Worms la 1 mai 1231 "Statutum in favorem principum", în favoarea principilor și îndreptată împotriva orașelor, și ca urmare a plângerilor acestora Frederic al II-lea s-a întors împotriva fiului său — împăratul era dependent de sprijinul principilor pentru politica sa din Italia. Printre alte lucruri care au condus la creșterea discordiei dintre tată și fiu se numără și faptul că Frederic a stabilit unele regulamente referitoare la Henric în timpul minoratului acestuia, care îi reduceau din autoritate. În 1232, Henric
Henric al II-lea de Suabia () [Corola-website/Science/328644_a_329973]
-
de Mainz a activat că regent pentru Germania până în 1242, atunci când Frederic al II-lea i-a ales pe Henric Rașpe, landgraf de Thuringia, si pe Venceslau I de Boemia, pentru a asuma această poziție. Conrad a intervenit direct în politica germană din jurul anului 1240. Cu toate acestea, atunci când papă Inocențiu al IV-lea a impus interdictul asupra lui Frederic în 1245 și l-a declarat pe Conrad ca fiind depus, Henric Rașpe l-a sprijinit pe suveranul pontif, fiind în
Conrad al IV-lea al Germaniei () [Corola-website/Science/328649_a_329978]
-
1914, fiind primul copil din șase al familiei Ion și Floarea Șugar, mineri-aurari de confesiune greco-catolică, în satul Băița, comitatul Maramureș (Máramoros), la acea dată sub administrație austro-ungară. Autoritățile îi eliberează certificatul de botez pe numele de Sugár János, conform politicii de maghiarizare susținută de către stat. Mai târziu, poetul va obține, la data de 24 iunie 1936, prin decizia Ministerului de Justiție din România, schimbarea oficială a numelui în Ion Soreanu (și fratele său George va face același lucru). Pentru opera
Ion Șiugariu () [Corola-website/Science/328648_a_329977]
-
Cu privire la administrarea Imperiului ") este titlul traducerii în latină al unei lucrări scrise de către împăratul bizantin Constantin al VII-ea în limba greacă. Titlul original manuscrisului este Πρὸς τὸν ἴδιον υἱὸν Ρωμανόν ("Pentru propriul său fiu, Romanos") și reprezintă un manual de politică internă și externă destinat instruirii fiului lui Constantin, viitorul împărat Romanos al II-lea. Constantin a fost un împărat erudit, care a căutat să încurajeze învățământul și instruirea în Imperiul Bizantin. El este autorul a numeroase alte lucrări,printre ele
De Administrando Imperio () [Corola-website/Science/328661_a_329990]
-
în traducerea latină "De Thematibus"), care privea evenimentele recente din provinciile imperiale (theme). La acestea două, împăratul Constantin a adăugat intrucțiuni politice pentru fiul său. Cartea este împărțită, așa cum se declară în prefață, în patru secțiuni: i) o cheie pentru politica externă în regiunile cele mai primejdioase și complicate ale scenei politice externe contemporane, regiunea nordicilor și sciților, ii) o lecție de diplomația de urmat în relațiile cu națiunile din regiunile de mai înainte, iii) un studiu cuprinzător geografic și istoric
De Administrando Imperio () [Corola-website/Science/328661_a_329990]
-
regiunea nordicilor și sciților, ii) o lecție de diplomația de urmat în relațiile cu națiunile din regiunile de mai înainte, iii) un studiu cuprinzător geografic și istoric al majorității națiunilor vecine și iv) un sumar al istoriei interne recente, a politicii și organizării imperiului. În ceea ce privește informațiile istorice și geografice, care sunt în general confuze și abundente în legende în alte surse, ele sunt considerat demne de încredere în cea mai mare parte în cazul lucrării lui Constantin al VII-lea. Tratatele
De Administrando Imperio () [Corola-website/Science/328661_a_329990]
-
sunt cuprinse în capitolele 12-40. Aceste tratate conțin sursele tradiționale și legendele cu privire la ocuparea în trecut a teritoriilor din jurul imperiului de către popoarele care le locuiau în timpul editării manuscrisului (sarazini, longobarzi, veneti, sârbi, croați, maghiari, pecenegi). Capitolele 1-8 și 10-12 explică politica imperială față de pecenegi și popoarele turcice. Capitolul 13 este privire generală a politicii externe din punctul de vedere al împăratului. Capitolele 43-46 tratează politica externă față de regiunile din nord-estul imperiului (Georgia și Armenia). Capitolele 49-52 tratează modul de asimilare și
De Administrando Imperio () [Corola-website/Science/328661_a_329990]
-
ocuparea în trecut a teritoriilor din jurul imperiului de către popoarele care le locuiau în timpul editării manuscrisului (sarazini, longobarzi, veneti, sârbi, croați, maghiari, pecenegi). Capitolele 1-8 și 10-12 explică politica imperială față de pecenegi și popoarele turcice. Capitolul 13 este privire generală a politicii externe din punctul de vedere al împăratului. Capitolele 43-46 tratează politica externă față de regiunile din nord-estul imperiului (Georgia și Armenia). Capitolele 49-52 tratează modul de asimilare și de taxare a noilor provincii imperiale, dar și probleme legate de administrația civilă
De Administrando Imperio () [Corola-website/Science/328661_a_329990]
-
locuiau în timpul editării manuscrisului (sarazini, longobarzi, veneti, sârbi, croați, maghiari, pecenegi). Capitolele 1-8 și 10-12 explică politica imperială față de pecenegi și popoarele turcice. Capitolul 13 este privire generală a politicii externe din punctul de vedere al împăratului. Capitolele 43-46 tratează politica externă față de regiunile din nord-estul imperiului (Georgia și Armenia). Capitolele 49-52 tratează modul de asimilare și de taxare a noilor provincii imperiale, dar și probleme legate de administrația civilă și navală. Aceste ultime capitole împreună cu cel de-al 53-lea
De Administrando Imperio () [Corola-website/Science/328661_a_329990]
-
parabolă a conflictului dintre tradiția creștin-feudală - cu Dumnezeu, rege, nobili și cler conducând lumea - și primele raze de lumină ale gândirii renascentiste". Păstrând aceeași notă, "New York Book Reviews" caracterizează romanul drept unul "în care religia își îngăduie să devină sclava politicii și a statului". Din punct de vedere literar, eNotes apreciază faptul că "acuratețea redării contextului istoric, care ar fi putut încărca inutil intriga, nu diminuează personajele credibile din această poveste atrăgătoare", exprimându-și opinia că romanul "este o completare perfectă
Sanctuarul (roman) () [Corola-website/Science/328680_a_330009]
-
urmare a războiului Ruso-Austro-Turc din 1787-1792, interfluviul dintre Nistru și Bugul de Sud este cedat de Imperiul Otoman, celui Rus, iar numeroasa populație românească din regiune este sortită la noi subjugări, în cele din urmă mulți români ca urmare a politicii de rusificare își pierd limba și identitatea. Între anii 1924 - 1991, orașul servește drept centru administrativ pentru raionul omonim al RSS Ucrainene, din 1991, în componența regiunii Odesa a Ucrainei modernă. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Savran era
Savran () [Corola-website/Science/328690_a_330019]
-
este de cele mai multe ori marcat de preocupații polemice. Umăr ÎI nu ia nicio măsură împotriva lor; qadariții care vor intra mai târziu în conflict cu guvernul ocupau funcții oficiale în timpul domniei lui. Al-Walid al II-lea continuă politică împotriva qadariților, politica instituită de califul Hisham. Califul Yazid al III-lea reia programul politic qadarit, însă nu toți cei care au adoptat această atitudine în acea perioadă au adoptat-o și în sens teologic. Sub califul Marwan al II-lea, qadariții au
Qadari () [Corola-website/Science/328716_a_330045]
-
Šomrda, Liskovac, Veliki Greben și Miroč, în comunele Golubac, Majdanpek și Kladovo Estul Șerbiei este una dintre cele mai rarefiat populate zone ale Peninsulei Balcanice. O mare parte din populația prezenta aici în secolul al XIX-lea practică păstoritul seminomad. Politică nașterii unui singur copil pe familie, autoimpusa în Șerbia anilor 1880 pentru a evita fărâmițarea proprietăților funciare a produs o permanentă rămânere în urmă în termeni de populație. Populația este formată majoritar din sârbi cu o mică minoritate de români
Carpații Sârbești () [Corola-website/Science/328725_a_330054]
-
varieze răspunsurile la modul de educație, conform vârstei, culturii, etniei, sexualității, religiei și clasei. În Australia, discursurile activiștilor a influențat documente politice guvernamentale; un impact mai redus a fost observat în Marea Britanie, unde feminismul a avut mai puțină influență asupra politicii educaționale. Activiștii pentru drepturile bărbaților au afirmat că serviciul militar obligatoriu în cazul bărbaților este un exemplu de opresiune a bărbaților. În 1971, în SUA, detașamentul de rezistență a inițiat un proces ce pretinde că serviciul militar obligatoriu violează drepturile
Mișcarea pentru Drepturile Bărbaților () [Corola-website/Science/328715_a_330044]
-
pentru a deveni o călugărita budista, așa cum obișnuiau toate concubinele să procedeze când nu făceau copii. Asta ar fi trebui să fi fost sfârșitul vieții ei. Cu toate acestea, soarta a fost să-i dea o altă șansă la glorie. Politica Chinei devine extrem de complicată. Împărătesei Wang, soția împăratului curent, Gaozong (fiul împăratului Taizon), i-a fost teamă că Gaozong devenise prea îndrăgostit nebunește de consoarta Xiao. Această a fost într-adevăr o chestiune de îngrijorare, cum se știa că consoartele
Wu Zetian () [Corola-website/Science/328744_a_330073]
-
la Eduard Prințul Negru, care se afla la curtea sa din Aquitania. Eduard avea un motiv serios pentru a-l sprijini pe Petru, în caz de victorie acesta ar fi obținut un puternic aliat în regiune, atragerea Castiliei pe orbita politicii externe engleze părea tentantă, precum și o eventuală slăbirea capacității militare franceze. În timp ce infanteria ușoară și jineții distrăgeau atenția arcașilor englezi, infanterie grea franceză a pornit rapid în marș și a intrat în luptă cu englezii. Coliziune cu inamicul i-a
Bătălia de la Nájera () [Corola-website/Science/328759_a_330088]
-
loviturile primite îi vor face în cele din urmă pe răzeși să-și piardă pământurile și să devină șerbi. Dornic de a se face mai bine înțeles, Sadoveanu a conceput un roman istoric nou care prezintă rezultatele dezastruoase ale acestei politici sociale nesăbuite din secolul al XVII-lea; acest roman nou a fost intitulat "Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă" (1929). "Zodia Cancerului" înfățișează o Moldovă devastată de biruri, de războaie și de prădăciuni. Cele două romane sunt legate între ele prin
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
părți nu este obligată să accepte mai mult de cincizeci de monezi în cadrul unei singure plăți. Statutul de mijloc legal de plată al bancnotelor în euro este stabilit la articolul 128 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, la capitolul privind politica monetară. Conform articolului 3 alineatul (1) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Uniunea are competență exclusivă în privința politicii monetare pentru statele membre a căror monedă este euro (statele membre participante).
Sistem de plăți () [Corola-website/Science/328792_a_330121]
-
de plată al bancnotelor în euro este stabilit la articolul 128 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, la capitolul privind politica monetară. Conform articolului 3 alineatul (1) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Uniunea are competență exclusivă în privința politicii monetare pentru statele membre a căror monedă este euro (statele membre participante).
Sistem de plăți () [Corola-website/Science/328792_a_330121]
-
un bucătar și furnizoe de merinde de preț, un croitor și furnizor de textile fine. Haremul era acum aproape de Curte (Divan), locul guvernării. Hŭrrem devenise sfatnica de încredere al lui Suleiman și se pare că avea o mare influență în politica externă. Două scrisori ale sale către regele Poloniei, Sigismund al II-lea August, s-au păstrat. Pe timpul vieții ei, Imperiul Otoman a păstrat relații pașnice cu acel stat. Ambasadorii statelor europene i se adresau Roxelanei și îi trimiteau cadouri. Unii
Roxelana () [Corola-website/Science/328812_a_330141]