152,821 matches
-
ele trebuie să fie irevocabile atât timp cât utilizatorii nu comit vreo faptă ilegală; dacă autorul programului își rezervă prerogativa de a revoca licența fără a-și întemeia această decizie pe comiterea unei anumite fapte de către utilizator, atunci software-ul nu este liber. Totuși, există și anumite reguli acceptabile privind distribuirea de Software liber, atunci când aceste reguli nu afectează libertățile centrale. Spre exemplu, copyleft este, pe scurt, regula potrivit căreia prin redistribuirea software-ului nu se permite adăugarea de limitări libertăților fundamentale ale
Software cu sursă deschisă () [Corola-website/Science/318140_a_319469]
-
fundamentale, ci le protejează. Indiferent de modul în care se obțin programele conform GNU, deci atât cu, cât și fără plată, oricine are dreptul de a le copia, modifica, și chiar de a vinde copii ale acestora la alții. Software liber nu înseamnă necomercial (gratis). Un program liber trebuie să fie utilizabil și în scop comercial, și să fie disponibil pentru dezvoltare și distribuție comercială. Dezvoltarea comercială a software-ului liber nu mai este ceva neobișnuit, devenind chiar foarte importantă. Un
Software cu sursă deschisă () [Corola-website/Science/318140_a_319469]
-
în care se obțin programele conform GNU, deci atât cu, cât și fără plată, oricine are dreptul de a le copia, modifica, și chiar de a vinde copii ale acestora la alții. Software liber nu înseamnă necomercial (gratis). Un program liber trebuie să fie utilizabil și în scop comercial, și să fie disponibil pentru dezvoltare și distribuție comercială. Dezvoltarea comercială a software-ului liber nu mai este ceva neobișnuit, devenind chiar foarte importantă. Un program care nu permite folosirea și modificarea
Software cu sursă deschisă () [Corola-website/Science/318140_a_319469]
-
chiar de a vinde copii ale acestora la alții. Software liber nu înseamnă necomercial (gratis). Un program liber trebuie să fie utilizabil și în scop comercial, și să fie disponibil pentru dezvoltare și distribuție comercială. Dezvoltarea comercială a software-ului liber nu mai este ceva neobișnuit, devenind chiar foarte importantă. Un program care nu permite folosirea și modificarea în scopuri comerciale nu poate fi „liber” în acest sens. Eventualele condiții sub care se pune pe piață o versiune modificată sunt acceptabile
Software cu sursă deschisă () [Corola-website/Science/318140_a_319469]
-
scop comercial, și să fie disponibil pentru dezvoltare și distribuție comercială. Dezvoltarea comercială a software-ului liber nu mai este ceva neobișnuit, devenind chiar foarte importantă. Un program care nu permite folosirea și modificarea în scopuri comerciale nu poate fi „liber” în acest sens. Eventualele condiții sub care se pune pe piață o versiune modificată sunt acceptabile, dacă acestea nu anulează libertatea de a lansa versiuni modificate. Clauzele conform cărora „dacă publicați un program în forma X, trebuie să îl publicați
Software cu sursă deschisă () [Corola-website/Science/318140_a_319469]
-
a ocoli sau depăși aceste restricții, dar pot, și trebuie să refuze impunerea de restricții utilizatorilor programelor create de ei. În acest mod, restricțiile nu vor afecta activitățile utilizatorilor aflați în afara jurisdicției statelor care le impun. Discutând despre software-ul liber este indicat să se evite termeni ca „gratuit” sau „pe gratis”, întrucât acești termeni pot conduce la ideea că principala caracteristică a softului liber ar fi prețul, și nu libertatea sa. Condițiile enumerate în definiția software-ului liber necesită de
Software cu sursă deschisă () [Corola-website/Science/318140_a_319469]
-
nu vor afecta activitățile utilizatorilor aflați în afara jurisdicției statelor care le impun. Discutând despre software-ul liber este indicat să se evite termeni ca „gratuit” sau „pe gratis”, întrucât acești termeni pot conduce la ideea că principala caracteristică a softului liber ar fi prețul, și nu libertatea sa. Condițiile enumerate în definiția software-ului liber necesită de obicei o analiză atentă pentru a se constata întrunirea lor. Pentru a decide că un anumit program este într-adevăr Software liber, el trebuie
Software cu sursă deschisă () [Corola-website/Science/318140_a_319469]
-
software-ul liber este indicat să se evite termeni ca „gratuit” sau „pe gratis”, întrucât acești termeni pot conduce la ideea că principala caracteristică a softului liber ar fi prețul, și nu libertatea sa. Condițiile enumerate în definiția software-ului liber necesită de obicei o analiză atentă pentru a se constata întrunirea lor. Pentru a decide că un anumit program este într-adevăr Software liber, el trebuie să respecte atât litera cât și spiritul definiției. Dacă o licență de utilizare a
Software cu sursă deschisă () [Corola-website/Science/318140_a_319469]
-
a softului liber ar fi prețul, și nu libertatea sa. Condițiile enumerate în definiția software-ului liber necesită de obicei o analiză atentă pentru a se constata întrunirea lor. Pentru a decide că un anumit program este într-adevăr Software liber, el trebuie să respecte atât litera cât și spiritul definiției. Dacă o licență de utilizare a unui program include restricții excesive ea ar trebui refuzată, chiar dacă acele restricții nu au fost anticipate în enunțarea criteriilor de definire. Uneori prevederile incluse
Software cu sursă deschisă () [Corola-website/Science/318140_a_319469]
-
părintele” Mișcării pentru software liber critică tendința de a se folosi termenul „cu sursă deschisă” („open source”) aplicat la software. El afirmă că, în timp ce software liber și „software cu sursă deschisă” înseamnă același lucru, ele diferă prin valorile promovate: „software liber” pune accentul pe libertatea garantată utilizatorilor prin licența programului și ca acea libertate să nu poată fi diminuată, iar „software cu sursă deschisă” accentuează doar avantajele de natură practică, comercială și materială (cum ar fi gratuitatea și disponibilitatea imediată). Un
Software cu sursă deschisă () [Corola-website/Science/318140_a_319469]
-
accentul pe libertatea garantată utilizatorilor prin licența programului și ca acea libertate să nu poată fi diminuată, iar „software cu sursă deschisă” accentuează doar avantajele de natură practică, comercială și materială (cum ar fi gratuitatea și disponibilitatea imediată). Un program „liber” este în același timp „cu sursă deschisă”, dar un program „cu sursă deschisă” ar putea permite modificări care fac programul ulterior non-liber. „Software liber” pune accent pe libertatea utilizatorilor, în timp ce „sursa deschisă” pe libertatea programatorului, inclusiv „libertatea” de a restricționa
Software cu sursă deschisă () [Corola-website/Science/318140_a_319469]
-
avantajele de natură practică, comercială și materială (cum ar fi gratuitatea și disponibilitatea imediată). Un program „liber” este în același timp „cu sursă deschisă”, dar un program „cu sursă deschisă” ar putea permite modificări care fac programul ulterior non-liber. „Software liber” pune accent pe libertatea utilizatorilor, în timp ce „sursa deschisă” pe libertatea programatorului, inclusiv „libertatea” de a restricționa libertățile utilizatorilor. Stallman recomandă noțiunea de „software liber” pentru a promova ideea morală, chiar în dauna unor considerente de ordin practic. Termenul „open source
Software cu sursă deschisă () [Corola-website/Science/318140_a_319469]
-
dar un program „cu sursă deschisă” ar putea permite modificări care fac programul ulterior non-liber. „Software liber” pune accent pe libertatea utilizatorilor, în timp ce „sursa deschisă” pe libertatea programatorului, inclusiv „libertatea” de a restricționa libertățile utilizatorilor. Stallman recomandă noțiunea de „software liber” pentru a promova ideea morală, chiar în dauna unor considerente de ordin practic. Termenul „open source” nu are doar rațiuni doar de ordin lingvistic. In limba engleză, sensul cuvântului „free” este ambiguu, neputându-se preciza dacă „free software” se traduce
Software cu sursă deschisă () [Corola-website/Science/318140_a_319469]
-
promova ideea morală, chiar în dauna unor considerente de ordin practic. Termenul „open source” nu are doar rațiuni doar de ordin lingvistic. In limba engleză, sensul cuvântului „free” este ambiguu, neputându-se preciza dacă „free software” se traduce ca „software liber” sau „software gratuit” - de aceea, se simțea nevoia unui termen diferit, cu înțeles identic. Pornind de la celebrul exemplu al lui Richard Stallman ""Think of Free Software as free speech, not free beer"" („"Gândiți-vă la Free Software ca la libertatea
Software cu sursă deschisă () [Corola-website/Science/318140_a_319469]
-
Free Software ca la libertatea cuvântului, nu ca la bere oferită gratuit"”), s-a încetățenit practica de a referi cele două sensuri ale cuvântului englezesc "free" ca ""free as in speech"" sau ""free as in beer"". În practică, termenul „software liber” desemnează software a cărui sursa este accesibila si care poate fi studiat, modificat, îmbunătățit și distribuit (cele 4 libertăți ale software-ului liber), iar termenul „software cu sursă deschisă” („open source”) desemnează software-ul cu sursa accesibila in care deținătorul
Software cu sursă deschisă () [Corola-website/Science/318140_a_319469]
-
cuvântului englezesc "free" ca ""free as in speech"" sau ""free as in beer"". În practică, termenul „software liber” desemnează software a cărui sursa este accesibila si care poate fi studiat, modificat, îmbunătățit și distribuit (cele 4 libertăți ale software-ului liber), iar termenul „software cu sursă deschisă” („open source”) desemnează software-ul cu sursa accesibila in care deținătorul de copyright oferă drepturile menționate mai sus, dar le poate limita (de exemplu nu permite distribuirea de versiuni modificate a codului sursa). Există
Software cu sursă deschisă () [Corola-website/Science/318140_a_319469]
-
de copyright oferă drepturile menționate mai sus, dar le poate limita (de exemplu nu permite distribuirea de versiuni modificate a codului sursa). Există temerea că accentul prea mare pus pe ideea de „libertate” sau „activismul ideologic” al "Mișcării pentru software liber" îi îndepărtează pe unii parteneri comerciali, în mediul de afaceri preferându-se sublinierea avantajelor practice, aflate sub umbrela „software cu sursă deschisă”.
Software cu sursă deschisă () [Corola-website/Science/318140_a_319469]
-
este un acronim pentru o platformă de găzduire a siteurilor web formată din componente libere și cu sursă deschisă (și gratuite). Acronimul vine de la inițialele numelor aplicățiilor folosite inițial: În ultimii ani au apărut și variațiuni care înlocuiesc una sau mai multe componente ale platformei în special server HTTP lighttpd, cherokee sau nginx. Acronimul se
LAMP () [Corola-website/Science/318187_a_319516]
-
apărut și variațiuni care înlocuiesc una sau mai multe componente ale platformei în special server HTTP lighttpd, cherokee sau nginx. Acronimul se poate schimba în funcție de aplicația folosită. De exemplu, a apărut LAPP dacă se folosește baza de date PostgreSQL. softului liber. GNU/Linux este unul dintre cele mai cunoscute exemple de Software liber și dezvoltare de software Open source. Termenul "Linux" se referă la nucleul Linux, dar este folosit în mod uzual pentru a descrie un întreg sistem de operare pentru
LAMP () [Corola-website/Science/318187_a_319516]
-
în special server HTTP lighttpd, cherokee sau nginx. Acronimul se poate schimba în funcție de aplicația folosită. De exemplu, a apărut LAPP dacă se folosește baza de date PostgreSQL. softului liber. GNU/Linux este unul dintre cele mai cunoscute exemple de Software liber și dezvoltare de software Open source. Termenul "Linux" se referă la nucleul Linux, dar este folosit în mod uzual pentru a descrie un întreg sistem de operare pentru calculatoare, compus din nucleul Linux, biblioteci software și diverse unelte. O "distribuție
LAMP () [Corola-website/Science/318187_a_319516]
-
carieră să obțină acest drept doar după intrarea în rezervă. Între 1961 ("Străin în țară străină") și 1973 ("Time Enough for Love"), Heinlein a explorat unele dintre cele mai importante teme ale sale, cum ar fi individualismul, libertarianismul și exprimarea liberă a iubirii fizice și emoționale. Trei romane din acea perioadă, "Străin în țară străină", "Luna e o doamnă crudă" și "Time Enough for Love", au câștigat premiul Prometheus, destinat omagierii ficțiunii libertariene clasice și decernat de "Libertarian Futurist Society". În
Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/318155_a_319484]
-
oricine trebuie să le posede, concluzionând: "Specializarea este pentru insecte". Abilitatea creativă a individului este explorată în povestiri ca "I Will Fear No Evil", "Voi, zombilor" și "By His Bootstraps". Pentru Heinlein, libertatea personală o include pe cea sexuală, iubirea liberă fiind un subiect important în operele sale începând din 1939, cu "For Us, The Living". În timpul perioadei de început, lucrările scrise de Heinlein pentru tineri trebuiau să țină cont atât de percepția editorilor în legătură cu sexualitatea, cât și de potențiala percepție
Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/318155_a_319484]
-
prezent în seminarii ortodoxe din Rusia, cu intenția de a deveni preoți activi. Două foste biserici ortodoxe din Shanghai erau folosite, până de curând, ca restaurante și baruri de noapte. În acest timp, încă de la începutul secolului XXI, Biserica activează liber în Hong Kong (unde Patriarhia Ecumenică l-a trimis pe Mitropolitul Nikitas) și Taiwan (unde ieromonahul Iona (Mourtos) conduce o biserică misionară) sub jurisdicția Mitropoliei Ortodoxe de Hong Kong și Asia de Sud-Est. Cu toate că mulți au adoptat lamaismul, care este curentul principal al budismului
Biserica Ortodoxă Chineză () [Corola-website/Science/318218_a_319547]
-
Skovmand, Prim Consilier la Delegația Comunității Europene în România, a felicitat România pentru eforturile depuse în vederea înființării noului organism de standardizare precizând că standardizarea constituie o latură a politicii europene, care contribuie la armonizarea legislației și la dezvoltarea economică, la libera circulație a produselor, serviciilor și persoanelor. Cu această ocazie a fost ales primul președinte al ASRO, prof. dr. ing. Nicolae Vasile. Este o asociație, persoană juridică română de drept privat, de interes public, fără scop lucrativ, neguvernamentală și apolitică constituită
Asociația de Standardizare din România () [Corola-website/Science/318208_a_319537]
-
obiceiurile țărilor respective. Este bine cunoscut faptul că activitatea de standardizare se bazează pe propriile principii care sunt transpuse prin metodologiile organismelor de standardizare. În evoluția sa, pe măsură ce scopurile standardizării s-au diversificat trecând de la caracterul preponderent tehnic spre zona liberei circulații a produselor care implică o mai mare atenție acordată problemelor protecției consumatorilor, prescripțiile de securitate a produselor ș.a.m.d., s-a simțit nevoia ca însăși activitatea internațională și în unele părți și cea regională, europeană, spre exemplu, să
Asociația de Standardizare din România () [Corola-website/Science/318208_a_319537]