15,536 matches
-
în care descrieri "fără rest" ale oricărui nivel al limbii sunt imposibile, doamna Angelica Hobjilă propune o prezentare sintetică, integratoare și coerentă, a nivelelor de organizare ierarhică a sistemului general al limbii române. Optând pentru o manieră "prietenoasă", preponderent didactică, autoarea oferă o abordare din perspectivă clasică, organizată de la simplu la complex, a reperelor teoretice privitoare la fonetica, lexicul, morfologia, sintaxa și stilistica limbii române, selectate în acord cu programele didactice ale studenților de la specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar, dar
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Preșcolar, dar și cu programele examenelor de titularizare și ale celor pentru obținerea definitivatului sau a gradului al II-lea în învățământ. Concepută ca un curs practic, lucrarea are toate caracteristicile unui ghid/îndreptar din care, după selecția operată de autoare, fiecare cititor își poate alege acele informații pe care le consideră necesare. Evitând polemici sterile, chiar și în cazul aspectelor dificile și controversate, doamna Angelica Hobjilă este permanent preocupată de acuratețea terminologică și are constant în vederea prezentarea unor clasificări din
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aplicații, concepute ca activități de lucru individual (organizat în jurul suportului de curs), care confirmă accesibilitatea practică a rezultatelor științifice prezentate. Interesul față de exercițiile propuse este sporit de faptul că acestea se întemeiază pe fragmente din texte subsumate literaturii pentru copii, autoarea propunând astfel, cu discreție, o actualizare a lecturilor indispensabile celor care lucrează sau vor lucra cu cei mici. 24 de teste de tipuri diferite încheie această lucrare care, susținută de o bibliografie de specialitate bine valorificată, îmbină abordarea teoretică a
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lui Moni Ghelerter la Teatrul Național din București (în timpul directoratului lui Zaharia Stancu), este, între 1954 și 1968, redactor la „Gazeta literară” și din octombrie 1968, la „România literară”. Dincolo și dincoace de rampă (1982) reprezintă mărturia interesului și admirației autoarei pentru slujitorii scenei, actori și regizori: „Faptul că îi cunoșteam, că participam zi de zi, minut cu minut, la elaborarea spectacolului nu reducea elementul de surpriză, de încântare pe care-l încercam privindu-i, admirându-le talentul, nebănuitele nuanțe, sensibilitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286986_a_288315]
-
multă vreme de câțiva colegi, i se inventează culpe, i se aduc acuze lipsite de temei. Hărțuit, chemat zilnic pentru a-și prezenta demisia, boicotat de studenții instigați, atacat în presă, se vede în curând doborât de o boală necruțătoare. Autoarea mizează pe „cazuri de conștiință”, morale și imorale, a căror rezolvare rămâne să și-o asume cititorul. Alt roman poartă titlul Astă vară n-a fost vară... (1996), continuat în stil intertextual pe o pagină interioară: „Numai un potop și-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
schimbare socială la identitate culturală, de la tranziție la proprietate funciară, de la comunitate la globalizare. Din acest motiv, în partea de început a fiecărui capitol sunt prezentate teoriile relevante pentru acea temă și acolo unde a fost necesar, opțiunea teoretică a autoarei acestor rânduri. Câteva exemple: capitolul pe schimbare socială face o prezentare a teoriilor structural-funcționaliste, conflictualiste, evoluționiste și ciclice ale schimbării sociale, expunând totodată și teoriile modernizării, ca și teoriile mai noi în acest domeniu, ce contestă ideea schimbării sociale ca
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
analfabetă (2002) 5,3% (în întreg orașul Tălmaciu) 2,6% Dezvoltarea satului Indice de dezvoltare al satului LEVEL 98***** -0,95968 3,6 (media pe țară a indicelui) Sursa datelor: cercetare proprie, Recensământul populației 2002 (date brute sau calcule ale autoarei după datele acestuia), Anuarul Statistic al Județului Sibiu, 2000; Baza de date Herseni 1985b; Note: * la unele criterii în tabel apar date despre Tălmaciu și nu Tălmăcel, motivul fiind faptul că Tălmăcelul este arondat administrativ orașului Tălmaciu, astfel că o
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
plasa democrația de partea unuia din polii colectiv-individual, răspunsurile aici plasându-se la mijlocul scalei (Predescu, 2002) O altă analiză, de data asta a suportului pentru democrație, este realizată de Mălina Voicu (2004), comparativ pentru țările Europei Centrale și de Est. Autoarea arată că suportul social pentru democrație scade de la vest la est, în Europa. Suportul social pentru democrație este dependent de performanțele economice ale ultimilor zece ani, și de modul în care era evaluat regimul politic la începutul tranziției, comparativ cu
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Homosexuali (0,682) Alcoolici (0,622) Persoane cu dosar penal (0,504) Bolnavi de SIDA (0,468) Persoane instabile emoțional (0,421) Factorul 3 Extremiști de dreapta (0,848) Toleranță politică Extremiști de stânga (0,846) Sursa datelor: prelucrări ale autoarei pe baza datelor din EVS 1999 (date pe România) Pentru toleranța comportamentală: * Crește odată cu nivelul de educație * Românii sunt mai intoleranți decât țiganii * Regiunile cele mai intolerante sunt Muntenia, Moldova, Oltenia * Regiunile cele mai tolerante: Transilvania și Bucureștiul * Arii puternic
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a Transilvaniei (Covasna-Harghita), cu Muntenia, anumite arii culturale din Moldova și zona Arad-Bihor, unde implicarea comunitară este mai scăzută. Grafic 4. 1. Mediile factorilor latenți legați de informarea în legătură cu activitatea Primăriei și Consiliului Local, în funcție de ariile culturale Sursa: calcule ale autoarei pornind de la datele cuprinse în Eurobarometrul Rural 2005 Notă: mod de citire a tabelului: valorile din partea pozitivă a graficului arată că ariile culturale respective preferă acel factor în mai mare măsură decât media, în timp ce valorile din partea negativă a graficului, arată
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de data aceasta este că cei cu opinii în extrema negativă a graficului sunt tot locuitori ai Transilvaniei și Crișanei-Maramureșului. Grafic 4.2. Mediile factorului latent legat de interesul pentru relația cu administrația locală, în funcție de ariile culturale Sursa: calcule ale autoarei pornind de la datele cuprinse în Eurobarometrul Rural 2005 O altă măsură a implicării comunitare, am considerat-o a fi ultima întâlnire publică ce a avut loc în localitate (dacă a avut loc o astfel de întâlnire în ultimii doi ani
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
au avut loc astfel de întâlniri în localitatea lor în ultimii doi ani. Grafic 4.3. Mediile factorului latent legat de utilitatea relația între cetățeni și administrația locală pentru buna gospodărire a unei localități, în funcție de ariile culturale Sursa: calcule ale autoarei pornind de la datele cuprinse în Eurobarometrul Rural 2005 Satele cooperativizate au avut o astfel de întâlnire într-o măsură semnificativ mai mare decât cele necooperativizate. În schimb, la astfel de întâlniri, cei din satele foste cooperativizate au vorbit despre o
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ce regularizează distribuția beneficiilor rezultate din utilizările specifice ale pământului (Deininger, 2003: 22) K. Verdery consideră că nu este adecvat să analizăm proprietatea doar în termeni juridici de drepturi și obligații, discuția asupra acesteia fiind mult mai complexă. Proprietatea spune autoarea într-o definiție generală este o relație socială și temporală între persoane cu privire la anumite bunuri și valori. Are un caracter social pentru că implică aspecte legate de persoane, comunitate, rudenie, muncă. Și are un caracter temporal, pentru că orice drept de proprietate
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
proprietății pământului în România post-comunistă, nu e suficient să analizăm doar definițiile de dicționar ale proprietății, sau definițiile puterii, ci este necesar să luăm în considerare și comportamentele și valorile oamenilor implicați în transformările sociale legate de proprietate. Proprietatea, spune autoarea, implică în definirea ei relațiile sociale, mai degrabă relații între persoane decât între persoane și lucruri. Nu se poate face abstracție de persoana care exercită dreptul de proprietate, pentru că proprietatea se referă la sine și la modul de definire a
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
muncă semifeudale. * Scăderea structurilor de producție din agricultură (Bădescu, 1999: 4-5) Katherine Verdery spune că restituirea pământului după Legea 18 "a creat o creștere a tensiunii în ariile rurale aproape la fel de distructivă ca cea produsă de colectivizare" (Verdery, 1994). Aceeași autoare vorbește extrem de sugestiv despre elasticitatea pământului termen prin care se referă la calitatea parcelelor de a dispărea, a se îngusta sau lărgi (datorită schimbărilor de relief), de a se muta. În momentul colectivizării, confiscarea pământurilor a fost însoțită de ștergerea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
extrem de dificilă reconstituirea acestora după 1989. În plus, datorită modului inconstant și neadecvat de aplicare a Legii 18 în teren, a caracterului ei ambiguu, noii proprietari au întâlnit obstacole serioase în exercitarea drepturilor și obligațiilor conferite de această lege. Aceeași autoare lansează un alt concept pentru a descrie această realitate, și anume cel de proprietate vagă (fuzzy property). Alt autor român consideră că punctul slab al reformei din 1990 a fost faptul că aceasta s-a făcut strict după criterii ideologice
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
prelucrare după datele EVS, 1999. Notă: în tabel sunt afișate procente. * Din baza EVS lipsesc datele pentru Malta și Cipru **De asemenea lipsesc datele pentru Macedonia. 4. Grafic 1. Neacceptarea țiganilor ca vecini în țările Europei (procente) Sursa: prelucrări ale autoarei după EVS, 1999 ANEXA 6 Tabel 1 Schimbări survenite în agricultură în țările în tranziție, în perioada 1990-1997 Teren agricol cultivat individual (%) Schimbări în gradul de ocupare în agricultură (%) Schimbări în producția agricolă (%) Schimbări în PIB (%) Schimbări în productivitatea muncii
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Etnoculturală și disponibil la www.edrc.ro 5. European Values Survey 1999 (EVS), realizat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții, în colaborare cu European Values Study Group și cu Catedra de Sociologie a Universității București. Datele au fost oferite autoarei de Mălina Voicu, coordonatoarea acestui program în România. 6. World Values Survey 1997 (WVS), realizat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții în colaborare cu Catedra de Sociologie a Universității București. Datele au fost oferite autoarei de Mălina Voicu, coordonatoarea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Datele au fost oferite autoarei de Mălina Voicu, coordonatoarea acestui program în România. 6. World Values Survey 1997 (WVS), realizat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții în colaborare cu Catedra de Sociologie a Universității București. Datele au fost oferite autoarei de Mălina Voicu, coordonatoarea acestui program în România. BIBLIOGRAFIE *** Anuarul Statistic al României. 2004. http://www.insse.ro/anuar 2004/ zip r2004/ cap3-fmun.pdf. *** 1998. Comuna Ludoș, județul Sibiu. Lucrare coordonată de Consiliul județean Sibiu și Clubul Lions Sibiu. *** Comuna Ludoș (județul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
avut valori semnificative. 13 Datele provin din varianta românească a European Values Survey, cercetare realizată în 1999, de către Institutul de Cercetare a Calității Vieții, pe un eșantion de 1146 de persoane, probabilist, pe cote, reprezentativ pentru populația adultă a României. Autoarea studiului de față are acceptul membrilor echipei ce coordonează proiectul pentru a realiza prelucrări pornind de la această bază de date și a le publica. 14 Variabila latentă ANTIRISC, calculată din itemii s6, s7, s8, o22. KMO= 0,632, factorul explică
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și exprimă, în mișcarea lor, corecțiile operate de la o zi la alta, în funcție de variațiile situațiilor și mizelor pe care le suscită adică a finalităților exprimate de actori și a resurselor acestora"( în Badrus, 2005: 230). 34 Stabiliți prin operaționalizare de autoarea studiului (a se vedea anexa 1 pentru lista completă a indicatorilor folosiți în analiză) 35 Concluzii rezultate din analiză factorială, calcul de corelații, dar și din analiza de conținut a interviurilor. 36 Întrebările deschise au fost prelucrate prin analiză de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
face o adevărată erupție după 1989. Am notat peste 25 de titluri și ne-am bucurat că tema formează de pe acum și obiectul unui studiu sistematic și chiar o promițătoare teză de doctorat: Gulagul în conștiința românească, de Ruxandra Cesereanu. Autoarea propune și o tipologie: Cruciați, amorali și decăzuți. Riscul idealizării, al acceptării literaturizării inocente, involuntare sau programate, păcatul originar al acestor mărturii, neeliberate de complexul literar și fără nici o noțiune de autenticitate, singura care le salvează de fapt rămâne însă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
să revină, să-și explice și să oblige și pe Doina Cornea, la rândul său, să se explice cât mai limpede cu putință. Rezultă un dialog strâns, pasionant, edificator și de o mare densitate. Ne exprimăm, încă o dată, satisfacția că autoarea n-a căzut nici în discursul politic, nici în literatură, nici în vagul sentimental contestatar, verbios, inevitabil adesea în astfel de împrejurări. Este mărturia unei intelectuale adevărate, cu o conștiință precisă a idealurilor și valorilor în care crede. Acestea sunt
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ale Forumului Democratic Antitotalitar din România și Alianța Civică. Două organizații anticomuniste, complementare și convergente, la întemeierea cărora Doina Cornea a jucat un rol de prim ordin. Merite de necontestat, în ciuda unei campanii virulente și de un stalinism abject căreia autoarea noastră i-a căzut pradă. Nu însă și victimă doborâtă. Carte mult mai complexă, totuși, decât pare la prima vedere. O străbate de la un capăt la altul firul roșu al relației morală-politică. Este o idee cu totul centrală și, chiar dacă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de spirit, am citit și recitit, foarte atent, cartea Românii după '89. Istoria unei neînțelegeri 5 de Alina Mungiu. Neînțelegere efectivă, gravă, deoarece comportamentul liber exprimat al românilor după 1989 pare, la prima vedere, straniu și aberant: Un mister românesc. Autoarea, medic psihiatru de formație, pune un diagnostic exact, direct, chiar brutal, pentru unii greu de suportat, dar de o luciditate salutară. Simplele mele impresii și intuiții sporadice, fragmentare, anterioare, inclusiv a nu mai puțini români cu simțul realității (de precizat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]