15,443 matches
-
Cartoful ("Solanum tuberosum") este o plantă erbacee din familia solanaceelor, cu flori albe sau violete și tulpini subterane terminate cu tuberculi de forma rotundă, ovala sau alungita. Plantă este cultivata pentru acești tuberculi care sunt comestibili, bogați în amidon, motiv pentru
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
cu flori albe sau violete și tulpini subterane terminate cu tuberculi de forma rotundă, ovala sau alungita. Plantă este cultivata pentru acești tuberculi care sunt comestibili, bogați în amidon, motiv pentru care sunt folosiți în alimentație, dar și ca furaj. Cartofii sunt originari din America de Sud, din regiunea Munților Anzi. În perioada precolumbiana, în zonele aflate azi în Chile, Peru, Ecuador și Columbia, se cultivau circa 200 de specii de cartof. După orez, grâu și porumb, cartofii reprezintă a patra sursă de
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
motiv pentru care sunt folosiți în alimentație, dar și ca furaj. Cartofii sunt originari din America de Sud, din regiunea Munților Anzi. În perioada precolumbiana, în zonele aflate azi în Chile, Peru, Ecuador și Columbia, se cultivau circa 200 de specii de cartof. După orez, grâu și porumb, cartofii reprezintă a patra sursă de energie alimentară. Imperiul Incas a fost cel mai mare imperiu din America precolumbiana. A apărut pe înălțimile din Peru în jurul anului 1200; iar între 1438 și 1533 a reușit
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
alimentație, dar și ca furaj. Cartofii sunt originari din America de Sud, din regiunea Munților Anzi. În perioada precolumbiana, în zonele aflate azi în Chile, Peru, Ecuador și Columbia, se cultivau circa 200 de specii de cartof. După orez, grâu și porumb, cartofii reprezintă a patra sursă de energie alimentară. Imperiul Incas a fost cel mai mare imperiu din America precolumbiana. A apărut pe înălțimile din Peru în jurul anului 1200; iar între 1438 și 1533 a reușit prin cuceriri și asimilări să incorporeze
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
zei, cel mai important dintra aceștia fiind Inti, Zeul Soare. Miturile Încă relatează despre geneză lumii și a oamenilor, precum și cum și de unde au venit primii Încă "divini". Marea majoritate a cercetătorilor sunt de acord că locul de baștină al cartofului cultivat este în bazinele din regiunea Munților Anzi. Aceștia se bazează pe faptul că în bazinul mijlociu și în tot lanțul Anzilor din Mezoamerica cresc spontan specii sălbatice înrudite cu cartoful. În Peru se cultivă și astăzi unele specii de
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
cercetătorilor sunt de acord că locul de baștină al cartofului cultivat este în bazinele din regiunea Munților Anzi. Aceștia se bazează pe faptul că în bazinul mijlociu și în tot lanțul Anzilor din Mezoamerica cresc spontan specii sălbatice înrudite cu cartoful. În Peru se cultivă și astăzi unele specii de cartof sălbatic. Odată cu dezvoltarea imperiului incas, s-a dezvoltat foarte mult și agricultură. În regiunile joase ale imperiului se cultivă porumbul (numit "sară" în limba Quechua și maniocul, în timp ce în regiunile
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
cultivat este în bazinele din regiunea Munților Anzi. Aceștia se bazează pe faptul că în bazinul mijlociu și în tot lanțul Anzilor din Mezoamerica cresc spontan specii sălbatice înrudite cu cartoful. În Peru se cultivă și astăzi unele specii de cartof sălbatic. Odată cu dezvoltarea imperiului incas, s-a dezvoltat foarte mult și agricultură. În regiunile joase ale imperiului se cultivă porumbul (numit "sară" în limba Quechua și maniocul, în timp ce în regiunile mai înalte și mai puțin fertile se plantau cartoful ("papă
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
de cartof sălbatic. Odată cu dezvoltarea imperiului incas, s-a dezvoltat foarte mult și agricultură. În regiunile joase ale imperiului se cultivă porumbul (numit "sară" în limba Quechua și maniocul, în timp ce în regiunile mai înalte și mai puțin fertile se plantau cartoful ("papă" sau "pătată"), fasolea ("terwi"), ardeiul ("regoto") și quinoa (o specie de dovleac cu sâmburi bogați în albumina). În perioada de sfârșit a imperiului, cultura cartofului a fost extinsă și în zonele de mijloc și de coastă. Datorită introducerii unui
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
Quechua și maniocul, în timp ce în regiunile mai înalte și mai puțin fertile se plantau cartoful ("papă" sau "pătată"), fasolea ("terwi"), ardeiul ("regoto") și quinoa (o specie de dovleac cu sâmburi bogați în albumina). În perioada de sfârșit a imperiului, cultura cartofului a fost extinsă și în zonele de mijloc și de coastă. Datorită introducerii unui sistem de terase irigate, cartoful a fost cultivat și în zonele aride. Lângă Cuzco există rămășițele unui gigantic rezervor de apă din care, pe timp de
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
terwi"), ardeiul ("regoto") și quinoa (o specie de dovleac cu sâmburi bogați în albumina). În perioada de sfârșit a imperiului, cultura cartofului a fost extinsă și în zonele de mijloc și de coastă. Datorită introducerii unui sistem de terase irigate, cartoful a fost cultivat și în zonele aride. Lângă Cuzco există rămășițele unui gigantic rezervor de apă din care, pe timp de secetă, se irigau la mare distanță și culturile de cartofi. Incașii au mărit suprafață agricolă prin construirea unor terase
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
de coastă. Datorită introducerii unui sistem de terase irigate, cartoful a fost cultivat și în zonele aride. Lângă Cuzco există rămășițele unui gigantic rezervor de apă din care, pe timp de secetă, se irigau la mare distanță și culturile de cartofi. Incașii au mărit suprafață agricolă prin construirea unor terase alpine. Prelucrarea în comun a pământului era prima obligație a fiecărui om de rand din imperiul incas. Muncă la câmp era supravegheată de un "totricoc michoc" , un descendent al incașilor care
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
incașii foloseau săpăligi cu o coadă lungă, uneori de mărimea unui om, numite "taclla" (se lucra cu acest instrument asemănător cu desfundatul pământului cu cazmaua). În fața bărbaților stăteau femeile în genunchi care mărunțeau pământul cu un mic topor. Cand plantau cartofii, incașii puneau câte un pește în cuibul de cartof pentru a îngrașă pământurile sărace din podișuri. În același fel bărbații se luptau între ei (uneori până la moarte) cu armele până se râneau și sângele curs îl îngropau împreună cu cartofii de
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
mărimea unui om, numite "taclla" (se lucra cu acest instrument asemănător cu desfundatul pământului cu cazmaua). În fața bărbaților stăteau femeile în genunchi care mărunțeau pământul cu un mic topor. Cand plantau cartofii, incașii puneau câte un pește în cuibul de cartof pentru a îngrașă pământurile sărace din podișuri. În același fel bărbații se luptau între ei (uneori până la moarte) cu armele până se râneau și sângele curs îl îngropau împreună cu cartofii de sămânță. Recoltarea cartofului se făcea de obicei de către femei
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
plantau cartofii, incașii puneau câte un pește în cuibul de cartof pentru a îngrașă pământurile sărace din podișuri. În același fel bărbații se luptau între ei (uneori până la moarte) cu armele până se râneau și sângele curs îl îngropau împreună cu cartofii de sămânță. Recoltarea cartofului se făcea de obicei de către femei, iar transportul la locurile de uscare sau de păstrare se făcea cu spinarea. E. Roze, în 1898, scria despre o sărbătoarea a locuitorilor din Kol'ao care a rămas în
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
câte un pește în cuibul de cartof pentru a îngrașă pământurile sărace din podișuri. În același fel bărbații se luptau între ei (uneori până la moarte) cu armele până se râneau și sângele curs îl îngropau împreună cu cartofii de sămânță. Recoltarea cartofului se făcea de obicei de către femei, iar transportul la locurile de uscare sau de păstrare se făcea cu spinarea. E. Roze, în 1898, scria despre o sărbătoarea a locuitorilor din Kol'ao care a rămas în tradiție, la sfârșitul lunii
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
iar transportul la locurile de uscare sau de păstrare se făcea cu spinarea. E. Roze, în 1898, scria despre o sărbătoarea a locuitorilor din Kol'ao care a rămas în tradiție, la sfârșitul lunii mai - începutul lunii iunie, după recoltarea cartofilor. La sărbătoare, mamele erau obligate să prezinte ultimii copii născuți de la ultima recoltare a cartofului. Copii erau pictați cu o linie roșie peste față, de la o ureche la cealaltă, cu sânge de vicuna (lama sălbatică). La final, carnea animalului jertfit
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
în 1898, scria despre o sărbătoarea a locuitorilor din Kol'ao care a rămas în tradiție, la sfârșitul lunii mai - începutul lunii iunie, după recoltarea cartofilor. La sărbătoare, mamele erau obligate să prezinte ultimii copii născuți de la ultima recoltare a cartofului. Copii erau pictați cu o linie roșie peste față, de la o ureche la cealaltă, cu sânge de vicuna (lama sălbatică). La final, carnea animalului jertfit era consumată de mamele copiilor. Sărbătoarea se bazează pe obiceiuri străvechi, cănd mamele erau obligate
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
sânge de vicuna (lama sălbatică). La final, carnea animalului jertfit era consumată de mamele copiilor. Sărbătoarea se bazează pe obiceiuri străvechi, cănd mamele erau obligate să mănânce carnea dușmanilor uciși, pentru a-și spori fecunditatea și a-și restabili forțele. Cartofii care aveau tuberculi cu forme anormale erau folosiți pentru ghicirea viitorului ("Papă Komopa"), potrivit naturalistului Alexander von Humboldt. Din acești tuberculi se realizau păpuși îmbrăcate în haine femeiești, cărora li se aduceau jertfe, pentru a se obține recolte mari de
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
care aveau tuberculi cu forme anormale erau folosiți pentru ghicirea viitorului ("Papă Komopa"), potrivit naturalistului Alexander von Humboldt. Din acești tuberculi se realizau păpuși îmbrăcate în haine femeiești, cărora li se aduceau jertfe, pentru a se obține recolte mari de cartofi. Spaniolii, în jurul anului 1530, au descoperit cartoful în Peru și l-au introdus în Spania și în țările din sudul Europei către 1540. Patruzeci de ani mai tarziu, amiralul englez Raleigh îl introduce în Insulele Britanice și în Țările de
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
folosiți pentru ghicirea viitorului ("Papă Komopa"), potrivit naturalistului Alexander von Humboldt. Din acești tuberculi se realizau păpuși îmbrăcate în haine femeiești, cărora li se aduceau jertfe, pentru a se obține recolte mari de cartofi. Spaniolii, în jurul anului 1530, au descoperit cartoful în Peru și l-au introdus în Spania și în țările din sudul Europei către 1540. Patruzeci de ani mai tarziu, amiralul englez Raleigh îl introduce în Insulele Britanice și în Țările de Jos. În vremea aceea, cartoful era considerat
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
au descoperit cartoful în Peru și l-au introdus în Spania și în țările din sudul Europei către 1540. Patruzeci de ani mai tarziu, amiralul englez Raleigh îl introduce în Insulele Britanice și în Țările de Jos. În vremea aceea, cartoful era considerat toxic pentru om deoarece se considera că-i provoca lepră și nu servea decât la hrănirea vitelor.
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
sunt rezistente la frig și căldură. "Forficula auricularia" pot cauza daune culturilor, florilor sau fructelor când populația de urchelnițe ajunge la niveluri înalte. Între preferatele lor pentru hrană sunt incluse zarzavaturi și fructe cu importanță economică, precum varză, conopidă, salată, cartof, castravete, între altele. Consumă mătasea porumbului, dăunând astfel culturile. Dintre fructe, s-au înregistrat daune merelor, perelor, prunelor sau piersicilor. Se găsesc printre petalele garoafelor, trandafirilor, daliilor, sau ziniei. Separat de problemele agriculturale, oamenii nu sunt foarte atașați de "F.
Forficula auricularia () [Corola-website/Science/322985_a_324314]
-
origine cașubiană din zona rurală a Orașului Liber Danzig, născut în anul 1924. El își prezintă cu umor rudele, explicând modul în care bunicul său fiind urmărit de poliție s-a ascuns sub fustele bunicii sale pe un câmp de cartofi. Filmul oferă, de asemenea, o privire asupra nașterii sale, începând de la ieșirea în afara uterului, exprimându-și nemulțumirea de a se fi născut. La împlinirea vârstei de trei ani, Oskar a primit o micuță tobă de tinichea. La acel moment, considerându
Toba de tinichea (film) () [Corola-website/Science/319925_a_321254]
-
numit și sos de soia. Legat de numele sosului există variații precum: catsup, katsup, catshup, kecap. Copiii consumă cu aproximativ 50% mai mult decât adulții. Cei tineri consumă ketchup aproape cu orice fel de mâncare, în special cu pizza sau cartofi prăjiți. Ingredientele de bază pe care ar trebui să le conțină ketchupul sunt următoarele (conform unei dispoziții a guvernului american): ul conține un antioxidant excelent contra radicalilor liberi care pot să amenințe dezvoltarea celulelor. Un studiu realizat în iulie 2014
Ketchup () [Corola-website/Science/315966_a_317295]
-
au obligația de a declara și plăti impozitul pe profit, anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul; ... b) contribuabilii care obțin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice și a cartofului, pomicultură și viticultură au obligația de a declara și de a plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul; ... ------------ Litera b) a alin. (5) al art. 34 a
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]