15,056 matches
-
i s-a oferit ocazia de a dobîndi teritoriul pe care Rusia i-l refuzase în 1878: "cvadrilaterul" Silistra. Lui Iorga i s-a permis să poarte o uniformă militară și a plecat în nordul Bulgariei ca să participe la ceea ce dușmanii României numeau o "paradă triumfală lașă"235, în mașina prințului Brîncoveanu. A străbătut nordul Bulgariei în compania lui Aristide Blank. Bulgarii cu care s-a întreținut concepeau Bulgaria numai în termenii tratatului de la San Stefano, adică ai Bulgariei Mari236. Noul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
italieni, Iorga spune: "Ei nu sînt doar italieni de confesiune mozaică; ei nu cunosc nici o altă limbă, nici alte tradiții, nici alte veșminte decît cele italienești și nu au avut în trecut și nu au nici în prezent relații cu dușmanii Italiei"35. Nu poți să nu sesizezi complexitatea acestei probleme grave. Oare Iorga nu-și dădea seama de ce refuzau evreii să se identifice cu România? Ba da, și-a dat seama și își va schimba complet atitudinea după 1918. Dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
totuși cîntecele aspre și jalnice, care sunau de parcă ar fi fost pline de toată tristețea stepei, cîntece înălțîndu-se în aerul tot mai rece al toamnei, care avea să se transforme curînd în viscole, ultima noastră apărare împotriva inerentei năvăliri a dușmanului"55. Iar tifosul exantematic se răspîndea deja. Iorga a încercat să interpreteze misterul neprietenosului vecin rus. Iorga, "luptătorul", însuflețit acum de împlinirea visului naționalist, nu înțelegea (sau nu putea înțelege) că soldatul rus încetase să priceapă sensul războiului și că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai strîns unită la Iași. Politica a devenit într-o măsură și mai mare o afacere de familie. Brătianu s-a mutat într-o casă vecină cu aceea a lui Iorga. Din cînd în cînd, Iorga își trimitea copiii la dușmanul său ca să afle ultimele vești 56. Întregul Regim devenise "o afacere domestică a unei singure familii". Stere, Tzigara-Samurcaș, Marghiloman și aliații rămăseseră la București "ca să țină legătura", conform unei lungi tradiții istorice românești. Iorga avea puțină înțelegere pentru rolul acestora
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
românilor, o surprinzătoare lipsă de relativism pentru cel mai mare istoric român. Renumitul istoric și academician român Andrei Oțetea (directorul Institutului de Istorie "Nicolae Iorga" din București) a fost cel care, în 1967 (cînd România a ieșit iar de sub stăpînirea dușmanului ei național), i-a spus în bătaie de joc autorului cărții de față: "Noi, românii, sîntem mari patrioți; dar, din păcate, ne aflăm într-o foarte, foarte nefericită poziție geografică. Trebuie să acționăm în direcția interesului național, iar uneori trebuie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în bătaie de joc autorului cărții de față: "Noi, românii, sîntem mari patrioți; dar, din păcate, ne aflăm într-o foarte, foarte nefericită poziție geografică. Trebuie să acționăm în direcția interesului național, iar uneori trebuie chiar să ne vindem țara dușmanilor noștri: dar, a avertizat el, nu efectuăm nici o livrare după vînzare". E greu de digerat o asemenea afirmație, după cum greu de digerat este și atitudinea apusenilor care aveau să justifice Ialta sau să-l sprijine pe Ceaușescu. Iorga îi va
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
despre caii suprasolicitați mobilizați pentru forțele militare române. A văzut odată un grup de țărani tineri refugiați și i-a întrebat: "De unde sînteți, flăcăi?" "Din Olt, de la Rîmnic etc." i s-a răspuns, zone aflate sub ocupație. "Ați fugit din fața dușmanului?" i-a întrebat el. "Nu! Am venit să luptăm!"64, i-au răspuns ei prompt. Iorga a reluat editarea "Neamului românesc" la Iași. Pentru prima oară erau tipărite 5.000 de exemplare zilnic, la ordinul regelui și pe cheltuiala statului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
continuat să încurajeze anarhia. Generalul Prezan, ministrul român al Apărării, Vintilă Brătianu și șeful Statului Major al armatei române, generalul Cristescu, au apelat în aceeași zi la armata română. Ei au explicat că, întrucît nu putea submina hotărîrea armatei române, dușmanul încerca să o submineze dinăuntru. Rakovski fusese eliberat de agenți străini; aliații ruși își vor face datoria într-un mod exemplar și toate zvonurile despre o pace separată erau false. Apelul se încheia astfel: Nu putem permite ca germanii să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
analizăm poziția lui Iorga. El comenta în timpul verii lui 1917, atunci cînd Tisza și guvernul de la Budapesta al acestuia căzuse, că și după cădere tot el era cel care hotăra politica guvernului maghiar. Îl considera pe Tisza cel mai mare dușman al românilor și ca fiind flexibil în problema Transilvaniei. După cum comenta Iorga: "Zadarnic protestează profesorul sociolog Jászi". În august 1917, după un probabil schimb de mesaje cu profesorul Jászi, acesta din urmă întreba: "Este posibilă înțelegerea dintre unguri și români
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de beatitudine în momentul acela. Editorialul său purta titlul Armata Română la Budapesta: Ispășirea. Cunoștea bine Budapesta și scria: Ce putem spune despre Budapesta?", descriindu-i superbele clădiri publice, podurile, bulevardele largi și sfătuindu-i pe români să învețe de la dușman 11. După părerea lui Iorga, forțele române fuseseră bine primite. Ungurii erau fericiți să scape de teroarea bolșevică, iar românii s-au comportat exemplar la Budapesta. Petru, fiul lui Iorga, ofițer de carieră, a intrat în Budapesta o dată cu trupele române
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
foști Iorghiști 28. Generația tranșeelor privea acum spre Iorga, considerat pe drept cuvînt un "luptător", un intelectual de o anvergură extraordinară, ceva mai mult decît incoruptibil (fenomen rar la București). Ei apreciau patriotismul lui înflăcărat și știau că era un dușman înverșunat al restaurării României reprezentată de Brătianu. Iorga poseda toate calitățile pe care adepții lui din generația tranșeelor i le atribuia, cu excepția uneia singure: nu era deloc politician. Din cauza aceasta, așteptările generației tranșeelor vor fi înșelate. România Mare rămînea o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
partidului era gata să se producă (datorită lui Cuza), ei au devenit și mai insignifianți. Începînd cu 1920, partidul va primi doar în jur de unu la sută din voturi. Partidul Liberal era dominat de clanul Brătianu și acesta era dușmanul. Iorga înțelegea foarte bine acest lucru. Dar Partidul Liberal avea o organizație, experiență, hotărîre și era sprijinit de Palatul regal. Putea controla și recompensa birocrația și aparatul represiv; în sfîrșit, Partidul Liberal înțelegea realitatea mai bine decît Iorga și avea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să cooperezi cu el din punct de vedere politic". Cu altă ocazie, regele Ferdinand își exprima părerea că Iorga, "pe lîngă incontestabilele lui calități este necioplit"56. Lipsa de talent într-ale politicii a lui Iorga era clară și pentru dușmanii săi. Cotidianul berlinez scria: "Iorga este principalul instigator al sentimentelor antigermane din România", dar atenua afirmația aceasta, adăugînd că "este un om lipsit de orice simț sau abilitate politică"57. Prin 1922, șansele politice ale lui Iorga se diminuaseră. Nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu a avut niciodată șanse de manifestare. Iorga și naționalismul său cultural s-ar fi descurcat mult mai bine fără sprijinul lui Blank, care trăgea multe sfori în politică. Iorga a aflat ulterior că Blank finanța și ziarul lui Stere, dușmanul lui de moarte, și că dona fonduri Partidului Țărănesc. Mai mult, în naivitatea sa, Iorga nu știa (dar Argetoianu și Codreanu știau) că toți politicienii cu greutate erau în solda lui Blank, primind de la acesta milioane de lei, ca Titulescu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
moartea mentorului său, Eminescu. A continuat, de asemenea, să scrie piese de teatru pe aceeași linie ca și mai întinte. În acești ani, Iorga a publicat multe lucrări de istorie și de politică (atacuri, replici la atacuri și contraatacuri la adresa dușmanilor săi, precum și opiniile lui asupra diferitelor probleme politice sau ideologice, de obicei sub formă de pamflet). A scris destul de puține manuale pentru școlile României Mari, și-a tradus operele despre istoria României în limbile franceză, italiană, engleză și germană și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
moștenitor Mihai își iubea tatăl și-i plăcea și Duduia deși unele dezvăluiri recente (Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al României) pun aceste sentimente sub semnul întrebării. Orice ar fi făcut Carol, ca rege sau ca soț, pînă și dușmanii lui îl considerau un tată bun și iubitor. Carol s-a proclamat singur ca fiind "primul țăran, truditor și primul slujitor civil al tărîmului său". Dar el, în toiul Depresiunii, nu avea nici un fel de cunoștințe economice. Camarila lui îl
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
demonstrații pe tot cuprinsul țării. Cele mai violente tulburări au avut loc în regiunea minieră a Petroșanilor, unde soldații au tras în plin în minerii greviști, ucigînd o parte din ei. Iorga se apropia de a șaizecea aniversare a sa. Dușmanii lui nu voiau să lase ca această aniversare să treacă în liniște. Un avocat, Constantin Cernăianu (pe care Iorga îl catalogase drept "agitator religios")27, a scris un pamflet despre Iorga, "idolul națiunii române". Acest pamflet a constituit cel mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
române. El scotea în evidență faptul că din moment ce slujea credința ortodoxă, era obligat să aibă îndoieli asupra devoțiunii ortodoxe a lui Iorga. Aducea multe citate din Iorga ca argumente ale acuzației sale. Bazîndu-se pe citate din scrierile criticilor sau ale dușmanilor lui Iorga, ca Eugen Lovinescu sau Mihail Dragomirescu, Cernăianu ataca operele științifice, personalitatea și temperamentul lui Iorga într-o manieră denigratoare. Orice conflict (și Iorga era angajat în multe) era amplu discutat unilateral. Nu erau omise nici pozițiile literare ale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga era îngrijorat de sași și de șvabi. Jickeli, liderul sașilor din Transilvania, i-a făcut o vizită lui Hitler. Episcopul luteran Glondys a fost atacat de Iorga pentru atitudinea pangermană și anti-Versailles a acestuia, numindu-l "Glondys, un vechi dușman". Pacha, episcopul catolic de Timișoara, l-a vizitat și el pe Hitler. Toate acestea i se păreau lui Iorga manifestările unei mișcări similare celei din Sudeți 104, considerîndu-le drept inacceptabile și lipsite de loialitate. A menționat cu furie o paradă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
-o), ci un suflet, o ființă elementară, aproape mistică"169. În conferința lui anticarteziană ținută în punctul culminant al controversei lui cu Noua școală, Iorga punea în antiteză spiritul sămănătorist cu cel al junimismului, cu spiritul raționalist al vechiului său dușman, Maiorescu: "Ar trebui oare să interpretăm istoria prin prisma unui raționalism formal și tern, golit de viață sau de conținut spiritual? Sau prin cea a sufletului național, care reprezintă adevărul?" Adăugînd că "aceasta este limita care însuflețește dezbaterile publice astăzi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
disperare asupra acestui pericol 71. Iorga nu nega drepturile minorității germane din Sudet, dar în momentul în care Germania a lansat principiul Spațiului vital, toate regulile jocului s-au schimbat. Era furios pentru că Iugoslavia lui Stoiadinovici rămînea pasivă. Nici măcar un dușman nu ar merita așa ceva!"72. La 20 septembrie 1938, Iorga le spunea alor lui: "Actualmente, Europa este guvernată de oameni evident nebuni sau deranjați mintal, de oameni anormali ca Hitler, Mussolini (sic!), Stalin sau, ca să zicem așa, Kemal Atatürk". Iar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
armată își poate permite să fie bătută și să rămînă totuși o forță de temut; există antecedente în sprijinul acestei afirmații, de exemplu, Republica de la Weimar. Dar o armată care se retrage fără să tragă un foc de armă în dușmanii de moarte ai țării nu poate avea pretenții realiste la putere. Astfel încît Legiunea (sau ce mai rămăsese din ea) constituia unica soluție. Legiunea era declarată pronazistă, iar ideile ei mistice creștin-socialiste întărite de martiriul îndurat îi măreau popularitatea în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Prundeni și Ilie Rădulescu, directorul ziarului cuzist "Porunca vremii". Horia Sima nutrea același sentiment de repulsie atît față de el cît și de ziarul lui. Anterior, Rădulescu îi adulase într-o manieră grețoasă pe regele Carol și pe Iorga. Era un dușman înverșunat al Legiunii, iar Iorga era pentru el "marele nostru Iorga" (...), scria despre "sufletul lui mare", numindu-l "Apostolul, un scriitor strălucit dotat cu inspirație politică". Afirma că "nici o dragoste (arătată de) țara noastră nu poate fi considerată destul de mare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un ton amenințător: "A sosit mai curînd ziua recunoașterii și a asumării răspunderii decît zilele abilității și ale șireteniei..."27. Totul este suficient de limpede. Aceeași echipă a morții a pus la cale și asasinarea lui Virgil Madgearu, un vechi dușman democrat al Legiunii din partidul lui Maniu. N-a existat niciodată vreun dubiu asupra motivului pentru care legionarii erau pe urmele lui Iorga. Horia Sima sublinia că "se știe prea bine de ce". Le-giunea îl considera direct răspunzător de moartea lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sale nu au fost răniți, casa s-a transformat într-o ruină și a devenit de nelocuit. În timp ce Iorga contempla ruinele și tot ceea ce clădise o viață întreagă, atitudinea lui dîrză i-a surprins atît pe prieteni cît și pe dușmani; doamna Catinca părea o stîncă alături de soțul ei. Familia Iorga s-a mutat în casa deteriorată, dar locuibilă a doamnei Lucia. Spre bucuria lui Iorga, tipografia sa scăpase nevătămată 32. Dar a existat un corolar la cutremur, care s-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]