15,918 matches
-
un singur subiectș designul prin inversare, designul nivelelor de bază multiple, designul elementelor multiple, designul criteriului shcimbator. 4.3 Designul prin inversare Acest design cuprinde patru etape. În prima etapă se fac observații care stabilesc comportamentul țintă înainte de orice manipulare experimentală. În a doua etapă reprezintă manipularea experimentală, a treia etapă se desfășoară în lipsă manipulării experimentale. Scopul este de a vedea dacă manipularea este cauza schimbării și nu alt factor (maturizarea de ex). În ultima etapă, se introduce din nou
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
nivelelor de bază multiple, designul elementelor multiple, designul criteriului shcimbator. 4.3 Designul prin inversare Acest design cuprinde patru etape. În prima etapă se fac observații care stabilesc comportamentul țintă înainte de orice manipulare experimentală. În a doua etapă reprezintă manipularea experimentală, a treia etapă se desfășoară în lipsă manipulării experimentale. Scopul este de a vedea dacă manipularea este cauza schimbării și nu alt factor (maturizarea de ex). În ultima etapă, se introduce din nou manipularea experimentală pentru a verifica dacă a
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
shcimbator. 4.3 Designul prin inversare Acest design cuprinde patru etape. În prima etapă se fac observații care stabilesc comportamentul țintă înainte de orice manipulare experimentală. În a doua etapă reprezintă manipularea experimentală, a treia etapă se desfășoară în lipsă manipulării experimentale. Scopul este de a vedea dacă manipularea este cauza schimbării și nu alt factor (maturizarea de ex). În ultima etapă, se introduce din nou manipularea experimentală pentru a verifica dacă a avut efectul dorit. Ca dezavantaj aminitm fenomenul de regresie
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
a doua etapă reprezintă manipularea experimentală, a treia etapă se desfășoară în lipsă manipulării experimentale. Scopul este de a vedea dacă manipularea este cauza schimbării și nu alt factor (maturizarea de ex). În ultima etapă, se introduce din nou manipularea experimentală pentru a verifica dacă a avut efectul dorit. Ca dezavantaj aminitm fenomenul de regresie spre medie - subiecții sunt aleși pentur că sunt mult peste media polulatiei. Din acets motiv este puțin probabil ca acel comportament să se intensifice. Designul limitează
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
rezultate immediate și când se impune o schimbare rapidă de trataemnt în același condiții de mediu. Ca restricții avem faptul că tratamentul trebuie să aibă o durată scurtă în timp și că trebuie verificat dacă apar efecte secundare. 5. Planuri experimentale defectuoase Erori posibile în comparațiile intragrupale pot apărea la compararea scorurilor subiecților unui grup experimental înainte și după manipularea experimentală sau pe parcursul unor măsurări repetate. Efectul de maturare presupune că pe parcursul desfășurării unui experiment subiecții sunt implicați în procesul propriei
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
mediu. Ca restricții avem faptul că tratamentul trebuie să aibă o durată scurtă în timp și că trebuie verificat dacă apar efecte secundare. 5. Planuri experimentale defectuoase Erori posibile în comparațiile intragrupale pot apărea la compararea scorurilor subiecților unui grup experimental înainte și după manipularea experimentală sau pe parcursul unor măsurări repetate. Efectul de maturare presupune că pe parcursul desfășurării unui experiment subiecții sunt implicați în procesul propriei lor evoluții normale. Efectul testării repetate constă în diferența de scoruri dintre mai multe măsurări
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
că tratamentul trebuie să aibă o durată scurtă în timp și că trebuie verificat dacă apar efecte secundare. 5. Planuri experimentale defectuoase Erori posibile în comparațiile intragrupale pot apărea la compararea scorurilor subiecților unui grup experimental înainte și după manipularea experimentală sau pe parcursul unor măsurări repetate. Efectul de maturare presupune că pe parcursul desfășurării unui experiment subiecții sunt implicați în procesul propriei lor evoluții normale. Efectul testării repetate constă în diferența de scoruri dintre mai multe măsurări succesive ca rezultat al adiministrării
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
măsurări repetate. Regresia statistică constă în tendința (F.Galton) de regresie spre medie a scorurilor extreme odată cu repetarea unei măsurări. Erori posibile în cazul comparațiilor intergrupale:erori de selecție (selecția nu este aleatoare), efectul difuziunii (răspândirea efectului manipulării de la grupul experimental la cel de control), efectul Pygmalion, efectul Hawthorne, efectul compensării (efortul compensatoriu pe care îl pot avea membrii grupului de control simțindu-se frustrați că nu fac parte din grupul experimental),”moartea experimentală”,efectul resemnării. Evenimente extreme cu relevanță asupra
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
este aleatoare), efectul difuziunii (răspândirea efectului manipulării de la grupul experimental la cel de control), efectul Pygmalion, efectul Hawthorne, efectul compensării (efortul compensatoriu pe care îl pot avea membrii grupului de control simțindu-se frustrați că nu fac parte din grupul experimental),”moartea experimentală”,efectul resemnării. Evenimente extreme cu relevanță asupra evenimentului investigat pot distorsiona rezultatele obținute experimental. 6. Elemente de metodologie a aplicățiilor În anii '50 și '60, psihologii sociali au perfecționat metodele de cercetare în vederea dezvoltării științei fundamentale, într-un
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
efectul difuziunii (răspândirea efectului manipulării de la grupul experimental la cel de control), efectul Pygmalion, efectul Hawthorne, efectul compensării (efortul compensatoriu pe care îl pot avea membrii grupului de control simțindu-se frustrați că nu fac parte din grupul experimental),”moartea experimentală”,efectul resemnării. Evenimente extreme cu relevanță asupra evenimentului investigat pot distorsiona rezultatele obținute experimental. 6. Elemente de metodologie a aplicățiilor În anii '50 și '60, psihologii sociali au perfecționat metodele de cercetare în vederea dezvoltării științei fundamentale, într-un studiu experimental
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
efectul Hawthorne, efectul compensării (efortul compensatoriu pe care îl pot avea membrii grupului de control simțindu-se frustrați că nu fac parte din grupul experimental),”moartea experimentală”,efectul resemnării. Evenimente extreme cu relevanță asupra evenimentului investigat pot distorsiona rezultatele obținute experimental. 6. Elemente de metodologie a aplicățiilor În anii '50 și '60, psihologii sociali au perfecționat metodele de cercetare în vederea dezvoltării științei fundamentale, într-un studiu experimental tipic, subiecții, de obicei studenți, vin la laborator și sunt repartizați la întâmplare în
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
experimentală”,efectul resemnării. Evenimente extreme cu relevanță asupra evenimentului investigat pot distorsiona rezultatele obținute experimental. 6. Elemente de metodologie a aplicățiilor În anii '50 și '60, psihologii sociali au perfecționat metodele de cercetare în vederea dezvoltării științei fundamentale, într-un studiu experimental tipic, subiecții, de obicei studenți, vin la laborator și sunt repartizați la întâmplare în diferitele condiții experimentale. Fără să dezvăluie adevăratul scop al studiului, experimentatorul manipulează o variabilă independența (de pildă, frustrare și non-frustrare) și măsoară o variabilă dependența (de
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
de metodologie a aplicățiilor În anii '50 și '60, psihologii sociali au perfecționat metodele de cercetare în vederea dezvoltării științei fundamentale, într-un studiu experimental tipic, subiecții, de obicei studenți, vin la laborator și sunt repartizați la întâmplare în diferitele condiții experimentale. Fără să dezvăluie adevăratul scop al studiului, experimentatorul manipulează o variabilă independența (de pildă, frustrare și non-frustrare) și măsoară o variabilă dependența (de pildă, agresivitatea) în timp ce controlează variabilele parazite (de exemplu, temperatura camerei). Scopul acestei proceduri este de a izola
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
reacției subiecților la ipoteza (motivația de a ajuta experimentatorul să-și confirme ipoteza). Experimentul de laborator desfășurat cu înșelarea subiecților reprezintă un instrument valoros pentru descoperirea principiilor comportamentului (vezi, pentru metodologia psihologiei sociale, Chelcea, 2001; Curelaru, 2003). În general, controlul experimental devine mult mai dificil în aprecierea eficienței aplicățiilor psiho-sociale. Dacă participanții la o cercetare de laborator sunt ușor de repartizat în grupurile experimentale, operațiile de repartizare în condiții experimentale și de manipulare devin mult mai dificile în mediul social real
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
valoros pentru descoperirea principiilor comportamentului (vezi, pentru metodologia psihologiei sociale, Chelcea, 2001; Curelaru, 2003). În general, controlul experimental devine mult mai dificil în aprecierea eficienței aplicățiilor psiho-sociale. Dacă participanții la o cercetare de laborator sunt ușor de repartizat în grupurile experimentale, operațiile de repartizare în condiții experimentale și de manipulare devin mult mai dificile în mediul social real. O altă problemă este că intervențiile și cercetările aplicate se desfășoară în condiții reale, unde evenimentele apar spontan, încât cercetătorilor le vine foarte
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
pentru metodologia psihologiei sociale, Chelcea, 2001; Curelaru, 2003). În general, controlul experimental devine mult mai dificil în aprecierea eficienței aplicățiilor psiho-sociale. Dacă participanții la o cercetare de laborator sunt ușor de repartizat în grupurile experimentale, operațiile de repartizare în condiții experimentale și de manipulare devin mult mai dificile în mediul social real. O altă problemă este că intervențiile și cercetările aplicate se desfășoară în condiții reale, unde evenimentele apar spontan, încât cercetătorilor le vine foarte greu să controleze variabilele ce pot
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
la concluzii clare asupra efectului, în cercetarea aplicată variabilă independența este adesea foarte complexă. Pentru acest motiv, e greu de spus care parte sau părți ale ei sunt suficiente pentru a produce efectul. Date fiind deficiențele ce apar în controlul experimental când se trece de la cercetarea fundamentală la cea aplicată, putem înțelege ezitările psihologilor sociali de a se implica în demersuri de psihologie socială aplicată. Totuși, există și motive de a avea încredere în rezultatele unei cercetări aplicate, în primul rând
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
aceea, a demonstra eficientă unei intervenții într-un context necontrolat din lumea reală poate să confirme puterea variabilei independente, în plus, tehnicile cvasi-experimentale, ce permit concluzii cauzale, pot fi folosite în demersurile de teren când nu se poate asigura controlul experimental (Chelcea, 2001). 7. Evaluarea programelor Evaluarea programelor este o știință independența, ce face parte din grupul științelor sociale, ca și sociologia sau antropologia, de pildă. Ea a apărut în anii '60, în Statele Unite, ca urmare a înmulțirii programelor sociale în
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
evaluare cost-beneficiu (rezultatele au fost produse la costurile planificate?). Cele mai importante evaluări sunt cele ce privesc nevoile comunității și rezultatele. Pentru a realiza ultimul tip de evaluare se folosește, de multe ori, cvasi-experimentul. Roșca,A (1971), Metodologie și tehnici experimentale în psihologie, Ed. Științifică. București. Vlăsceanu,L (1986), Metodologia cercetării experimentale, Editura Științifică și Enciclopedica, București Zlate,M.(2000), Introducere în psihologie, Editura Polirom, București,p.80-92 Cristina C. (1999), Ethnolinguistic identity and vitality, Editura Sociologie Românească,p. 78-82 Chelcea
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
importante evaluări sunt cele ce privesc nevoile comunității și rezultatele. Pentru a realiza ultimul tip de evaluare se folosește, de multe ori, cvasi-experimentul. Roșca,A (1971), Metodologie și tehnici experimentale în psihologie, Ed. Științifică. București. Vlăsceanu,L (1986), Metodologia cercetării experimentale, Editura Științifică și Enciclopedica, București Zlate,M.(2000), Introducere în psihologie, Editura Polirom, București,p.80-92 Cristina C. (1999), Ethnolinguistic identity and vitality, Editura Sociologie Românească,p. 78-82 Chelcea S. (2000), Officialization of personal reprezentation of private life. Case-study: The
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
începute în Franța și continuate după 1904 în Statele Unite. Cadru al Universității de Medicină din Chicago și apoi din 1906 al Institutului de Cercetări Medicale Rockefeller din New York, Alexis Carrel primește recunoașterea publică a efortului său în domeniul cercetării chirurgiei experimentale și în special vasculare, al transplantului de țesuturi și organe în 1912, când i se acordă Premiul Nobel pentru Medicină.
Alexis Carrel () [Corola-website/Science/311386_a_312715]
-
o nouă organizare ministerului, luptând pentru diminuarea birocratismului, desființând o serie de funcții și oficii total neeconomicoase, a luptat pentru drepturile țăranilor, a organizat ,Concursul național al grâului și porumbului’’, a făcut o lege pentru apărarea agriculturii. A înființat obștii experimentale care au dat rezultate foarte bune, în baza cărora țăranii au putut aplica asolamente raționale în agricultură. Din cauza acestor orientări a stat puțin în fruntea ministerului. După venirea la putere a comunimului în România, Nicolae Cornățeanu a fost găsit vinovat
Nicolae Cornățeanu () [Corola-website/Science/311435_a_312764]
-
funcției energie internă "U(p,V)" cere în principiu măsurarea lucrului mecanic efectuat în multe procese ireversibile, operație care ar putea fi socotită dificilă. Putem însă folosi principiul întâi numai pentru a afirma existența funcției "U(p,V)" și determina (experimental) prin procese adiabatice reversibile o funcție "F(p,V)", constantă de-a lungul liniilor "DQ = 0". Definim atunci gazul perfect prin condițiile La îndemnul lui Max Planck, Carathéodory a descris în ,reluând un argument din , un mod de a determina
Entropie termodinamică () [Corola-website/Science/311496_a_312825]
-
1916, folcloristul Dumitru Georgescu-Kiriac a cules cu ajutorul fonografului 108 melodii populare românești. Începând cu anul 1928, Ovid Densusianu și asistentul său au colindat prin diverse ținuturi locuite de români, pe cheltuială proprie, și, cu ajutorul fonografului din dotarea laboratorului de fonetică experimentală, au înregistrat diversele graiuri mai interesante ale românilor. Denumirea de fonograf este folosită în prezent și ca denumire generică pentru aparatele folosite pentru imprimarea și reproducerea sunetelor cu ajutorul unui disc din material plastic cum ar fi "patefon", "gramofon" sau "picup
Fonograf () [Corola-website/Science/312303_a_313632]
-
la rezoluție înaltă a suprafeței mediilor de stocare a sunetului (ceea ce nu implică atingerea, deci deteriorarea sursei), urmând ca întregul lanț de corecții ale înregistrării să fie dus la îndeplinire pornind de la modelul virtual obținut. Metoda, aflată încă în stadiu experimental (în principal, din pricina dificultății întregului proces), este probabil cea mai evoluată soluție, rezultatele obținute fiind, de departe, cele mai bune.
Interpretarea muzicală la începutul secolului al XX-lea () [Corola-website/Science/312417_a_313746]