15,855 matches
-
Partea I, nr. 148 din 26 februarie 2016, instanța de contencios constituțional a constatat că soluția legislativă potrivit căreia încheierea prevăzută de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este "definitivă" este neconstituțională. Cu acel prilej Curtea a statuat că, prin consacrarea caracterului definitiv al încheierii de amendare a conducătorului autorității publice pentru neexecutarea hotărârilor judecătorești și eliminarea în acest mod a controlului judiciar al soluțiilor pronunțate în această materie, se aduce atingere accesului liber la justiție în substanța
DECIZIE nr. 377 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274707_a_276036]
-
nici susținerea potrivit căreia conducătorului autorității publice i se nesocotește dreptul la apărare, întrucât nu a avut calitate procesuală în litigiul dedus judecății, interesele acestuia putând fi apărate de același reprezentant, consilier juridic sau avocat. 34. De asemenea, Curtea a statuat că amenzile cominatorii stabilite la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 reprezintă o sancțiune procedurală pecuniară aplicată de instanță în scopul asigurării executării hotărârii. Legiuitorul a considerat necesar să instituie un astfel de mijloc de constrângere pentru
DECIZIE nr. 377 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274707_a_276036]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 25 ianuarie 2012). Această soluție legislativă dă expresie garanțiilor dreptului la un proces echitabil, astfel cum au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în care s-a statuat, în mod constant, că "administrația constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al unei bune administrări a justiției. Pe cale de consecință, dacă administrația refuză sau omite să execute o hotărâre judecătorească ori întârzie în
DECIZIE nr. 377 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274707_a_276036]
-
19 martie 1997, pronunțată în Cauza Hornsby împotriva Greciei, paragraful 41, și Hotărârea din 24 martie 2005, pronunțată în Cauza Șandor împotriva României, paragraful 24). 35. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, cele statuate de instanța de contencios constituțional în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 36. Totodată, în considerarea soluției de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate în ceea ce privește soluția legislativă potrivit căreia încheierea prevăzută de art. 24 alin
DECIZIE nr. 377 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274707_a_276036]
-
în prezenta cauză. 36. Totodată, în considerarea soluției de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate în ceea ce privește soluția legislativă potrivit căreia încheierea prevăzută de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este "definitivă", Curtea subliniază, în conformitate cu cele statuate cu valoare de principiu în jurisprudența sa anterioară, că decizia de constatare a neconstituționalității mai sus menționată reprezintă temei al revizuirii conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 pct. 11 din Codul
DECIZIE nr. 377 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274707_a_276036]
-
din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora " Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale". Totodată, față de soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă, Curtea subliniază, în conformitate cu cele statuate cu valoare de principiu în jurisprudența sa anterioară, că decizia de constatare a neconstituționalității menționată reprezintă temei al revizuirii conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 pct. 11 din Codul de procedură
DECIZIE nr. 455 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi ale art. XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274773_a_276102]
-
urgență a Guvernului nr. 27/2003 , se poate adresa unei instanțe judecătorești pentru soluționarea plângerii sale, fiind astfel îndeplinite fără echivoc cerințele impuse de art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 19. Totodată, Curtea a statuat de principiu în jurisprudența sa că accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de
DECIZIE nr. 531 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274770_a_276099]
-
face, obligații cuprinse în titluri executorii care nu pot fi îndeplinite de altă persoană decât debitorul (art. 903-909 din Codul de procedură civilă). Așadar, legea contenciosului administrativ nu face altceva decât să preia aceste reglementări de principiu, pe care le statuează într-o formă adecvată ipotezelor în cauză. În aceste condiții nu poate fi primită nici critica referitoare la înfrângerea art. 53 alin. (2) din Legea fundamentală, întrucât nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituționale care consacră drepturi sau libertăți
DECIZIE nr. 249 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273899_a_275228]
-
Partea I, nr. 148 din 26 februarie 2016, instanța de contencios constituțional a constatat că soluția legislativă, potrivit căreia încheierea prevăzută de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este "definitivă", este neconstituțională. Cu acel prilej, Curtea a statuat că, prin consacrarea caracterului definitiv al încheierii de amendare a conducătorului autorității publice pentru neexecutarea hotărârilor judecătorești și eliminarea în acest mod a controlului judiciar al soluțiilor pronunțate în această materie, se aduce atingere accesului liber la justiție în substanța
DECIZIE nr. 249 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273899_a_275228]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 25 ianuarie 2012). 30. Această soluție legislativă dă expresie garanțiilor dreptului la un proces echitabil astfel cum au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în care s-a statuat, în mod constant, că "administrația constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al unei bune administrări a justiției. Pe cale de consecință, dacă administrația refuză sau omite să execute o hotărâre judecătorească ori întârzie în
DECIZIE nr. 249 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273899_a_275228]
-
acestuia în cartea funciară, se ridică chestiunea de drept ce face obiectul sesizării, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; - chestiunea de drept respectivă este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. IV. Punctul de vedere al completului de judecată cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 12. Completul de judecată învestit cu soluționarea apelului în Dosarul nr. 3.117
DECIZIE nr. 21 din 13 iunie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: admisibilitatea acţiunii pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren intravilan, în situaţia în care bunul imobil ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nu este înscris în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]
-
sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a
DECIZIE nr. 21 din 13 iunie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: admisibilitatea acţiunii pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren intravilan, în situaţia în care bunul imobil ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nu este înscris în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]
-
sunt neclare și în ce constă neclaritatea acestora. O asemenea precizare era absolut necesară, în condițiile în care chestiunea de drept trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, după cum s-a statuat în doctrină. Chestiunea de drept trebuie să fie aptă să suscite interpretări diferite, care, fie ele doar prefigurate sau deja afirmate pe plan doctrinar, trebuie arătate în sesizare. Această cerință rezultă din dispozițiile art. 520 alin. (1) teza a II
DECIZIE nr. 21 din 13 iunie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: admisibilitatea acţiunii pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren intravilan, în situaţia în care bunul imobil ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nu este înscris în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]
-
în limitele rezonabilului. Invocă, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 361 din 7 mai 2015. De asemenea, arată că, prin Hotărârea din 28 martie 2000, pronunțată în Cauza Baranowski împotriva Poloniei (paragraful 56), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că practica prin care, datorită unei lacune legislative, o persoană este deținută pentru o perioadă nedeterminată este în contradicție cu principiul securității raporturilor juridice. 7. Curtea de Apel București - Secția a II-a penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este
DECIZIE nr. 454 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 207 şi ale art. 348 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275688_a_277017]
-
constituțională în raport cu criticile formulate. 17. Având în vedere că nu au fost evidențiate elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a instanței de contencios constituțional, precum și în considerarea similitudinii în ceea ce privește criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea apreciază că cele statuate în decizia amintită își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, astfel că se impune respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) teza a doua din Codul de procedură penală, în privința soluției legislative conform căreia
DECIZIE nr. 296 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) teza a doua, în privinţa soluţiei legislative conform căreia exercitarea funcţiei de verificare a legalităţii trimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea funcţiei de judecată, art. 342, art. 345 alin. (1) şi (2), precum şi a dispoziţiilor cuprinse în titlul II - Camera preliminară al Părţii speciale din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275760_a_277089]
-
fond, cât și/sau în contestație) nu afectează dreptul părților la un proces echitabil, deoarece au făcut deja obiect al controlului unui judecător. 22. Instanța competentă să se pronunțe asupra judecății pe fond a cauzei are plenitudinea de jurisdicție să statueze cu privire la temeinicia acuzației în materie penală, deoarece, potrivit art. 374 alin. (7)-(9) din Codul de procedură penală, probele administrate în cursul urmăririi penale și necontestate de părți, deși nu se readministrează, sunt puse în dezbaterea contradictorie a părților sau
DECIZIE nr. 296 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) teza a doua, în privinţa soluţiei legislative conform căreia exercitarea funcţiei de verificare a legalităţii trimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea funcţiei de judecată, art. 342, art. 345 alin. (1) şi (2), precum şi a dispoziţiilor cuprinse în titlul II - Camera preliminară al Părţii speciale din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275760_a_277089]
-
preliminare, prin prisma eludării dreptului la un proces echitabil sub aspectul duratei rezonabile a acestuia. Astfel, Curtea, prin Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, a statuat că aceste prevederi, prin prisma criticilor referitoare la rolul judecătorului de cameră preliminară care ar putea genera un blocaj al instanțelor de judecată, nu afectează drepturile procesuale ale procurorului, ale părților și ale subiecților procesuali principali, astfel încât, în raport cu aceste critici
DECIZIE nr. 296 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) teza a doua, în privinţa soluţiei legislative conform căreia exercitarea funcţiei de verificare a legalităţii trimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea funcţiei de judecată, art. 342, art. 345 alin. (1) şi (2), precum şi a dispoziţiilor cuprinse în titlul II - Camera preliminară al Părţii speciale din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275760_a_277089]
-
24. Distinct de cele reținute, Curtea observă că, în urma pronunțării Deciziei nr. 641 din 11 noiembrie 2014 , precitată, procedura în cadrul camerei preliminare se desfășoară în cadrul unor dezbateri orale și contradictorii, instanța citând părțile și procurorul în acest scop. Curtea a statuat că dreptul la o procedură orală și contradictorie asigură contactul nemijlocit între judecător și părți, făcând ca expunerea susținerilor formulate de părți să respecte o anumită ordine și facilitând astfel stabilirea corectă a faptelor. Curtea constată că aceasta presupune că
DECIZIE nr. 296 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) teza a doua, în privinţa soluţiei legislative conform căreia exercitarea funcţiei de verificare a legalităţii trimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea funcţiei de judecată, art. 342, art. 345 alin. (1) şi (2), precum şi a dispoziţiilor cuprinse în titlul II - Camera preliminară al Părţii speciale din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275760_a_277089]
-
constată că, prin numeroase decizii, a respins ca neîntemeiate excepții similare. Astfel, prin Decizia nr. 139 din 12 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2015, paragrafele 15 și 16, Curtea a statuat că "stabilirea competenței instanțelor judecătorești și instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului". Atât art. 129, cât și art. 126 alin. (2) din Constituție fac referire la "condițiile legii" atunci când
DECIZIE nr. 437 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8), (9) şi (11) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274955_a_276284]
-
reținut în decizia pronunțată nu subzistă, întrucât în cauză nu sunt în discuție doar interpretarea și aplicarea dispozițiilor criticate, ci însuși conținutul normativ al acestora, raportat la normele constituționale invocate. Așa cum s-a arătat și în motivarea excepției, prevederile criticate statuează în privința dreptului de proprietate al părții adverse asupra terenului în litigiu. Nu trebuie confundate, însă, analiza și compararea acestora din perspectiva titlurilor de proprietate ale părților - care intră în competența instanței de judecată -, cu examinarea constituționalității lor, care constituie obiectul
DECIZIE nr. 538 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 188/1999 privind unele măsuri în vederea transmiterii imobilului situat în Bucureşti, Bd. Unirii nr. 37 - Magazinul Junior - din patrimoniul Societăţii Comerciale "Bucureşti" - S.A. în domeniul privat al statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274998_a_276327]
-
neconstituționalitate. 10. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Cu privire la dispozițiile art. 159 alin. (3) din Codul penal, arată că, prin Decizia nr. 508 din 7 octombrie 2014 , Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate, statuând că dispozițiile art. 159 alin. (3) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care se aplică tuturor inculpaților trimiși în judecată înaintea datei intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și pentru care la acea dată momentul citirii
DECIZIE nr. 445 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 159 alin. (1), (2) şi (3) teza a doua şi ale art. 231 alin. (2) cu referire la art. 229 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi c) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275000_a_276329]
-
justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice ( Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Totodată, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor ( Decizia nr.
DECIZIE nr. 445 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 159 alin. (1), (2) şi (3) teza a doua şi ale art. 231 alin. (2) cu referire la art. 229 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi c) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275000_a_276329]
-
procesual al citirii actului de sesizare a instanței, fără a aduce atingere principiului egalității cetățenilor în fața legii, consacrat de prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție. Totodată, prin Decizia nr. 508 din 7 octombrie 2014 , mai sus menționată, Curtea a statuat că reglementarea de către legiuitor a termenului citirii actului de sesizare a instanței, ca ultim moment în care poate interveni împăcarea, este pe deplin justificată prin finalitatea urmărită, constând în limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice
DECIZIE nr. 445 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 159 alin. (1), (2) şi (3) teza a doua şi ale art. 231 alin. (2) cu referire la art. 229 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi c) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275000_a_276329]
-
fac altceva decât să mențină cerințele referitoare la caracterul total, necondiționat și definitiv al împăcării, cerințe existente și în vechea reglementare cuprinsă în art. 132 alin. (1) din Codul penal din 1969. În practica obligatorie a instanței supreme, s-a statuat, într-un sens care își menține valabilitatea mutatis mutandis, că: "Încetarea procesului penal în cazul infracțiunilor pentru care împăcarea părților înlătură răspunderea penală poate fi dispusă de instanță numai atunci când aceasta constată nemijlocit acordul de voință al inculpatului și al
DECIZIE nr. 445 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 159 alin. (1), (2) şi (3) teza a doua şi ale art. 231 alin. (2) cu referire la art. 229 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi c) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275000_a_276329]
-
Articolul 1 (1) Prezentul ordin statuează cadrul legal necesar punerii în aplicare a prevederilor Regulamentului delegat (UE) nr. 921/2016 al Comisiei din 10 iunie 2016 de stabilire a unor măsuri de sprijin excepționale cu caracter temporar suplimentare pentru producătorii de anumite fructe și legume. ... (2
ORDIN nr. 909 din 16 septembrie 2016 pentru stabilirea unor măsuri de sprijin excepţionale cu caracter temporar pentru producătorii din sectorul fructe şi legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275247_a_276576]