15,817 matches
-
sintactic, semantic (și discursiv) al inacuzativității. De aceea, în multe momente, am avut certitudinea că se putea alege și altă ipoteză teoretică sau că se putea găsi și o altă analiză pentru anumite fenomene: de exemplu, în locul clasificării semantice a verbelor inacuzative în șase clase, pe care am prezentat-o în Capitolul 3, se putea alege analiza mai simplă/simplificatoare, cu două clase (schimbare de stare vs schimbare de localizare) sau, în cazul verbelor de mișcare, se putea considera ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fenomene: de exemplu, în locul clasificării semantice a verbelor inacuzative în șase clase, pe care am prezentat-o în Capitolul 3, se putea alege analiza mai simplă/simplificatoare, cu două clase (schimbare de stare vs schimbare de localizare) sau, în cazul verbelor de mișcare, se putea considera ca fiind relevantă pentru încadrarea în clasa inacuzativelor trăsătura telicitate, și nu mișcarea direcționată etc. În cele mai multe cazuri, cu excepția câtorva opțiuni mai ferme, am optat pentru o atitudine prudentă. Acest lucru înseamnă, pe de o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cât și acuzative (partiții morfologice acuzativ/ergativ, limbi cu pivot mixt); statutul special al pasivului din limbile ergative și al antipasivului din limbile acuzative, statutul ambiguu al Cazului ergativ; relativitatea noțiunilor de subiect și tranzitivitate în limbile ergative, subclase de verbe care pot avea atât comportament inacuzativ, cât și inergativ, în funcție de context; teste sintactice a căror funcționare caracterizează numai anumite subclase de verbe etc. Astfel, ergativitatea/inacuzativitatea apare ca un fenomen foarte complex, diferit într-o anumită măsură de la o limbă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
limbile acuzative, statutul ambiguu al Cazului ergativ; relativitatea noțiunilor de subiect și tranzitivitate în limbile ergative, subclase de verbe care pot avea atât comportament inacuzativ, cât și inergativ, în funcție de context; teste sintactice a căror funcționare caracterizează numai anumite subclase de verbe etc. Astfel, ergativitatea/inacuzativitatea apare ca un fenomen foarte complex, diferit într-o anumită măsură de la o limbă la alta, un teren de cercetare de multe ori alunecos, pentru că multe dintre componentele sale sunt "la limită", așa cum sunt și verbele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbe etc. Astfel, ergativitatea/inacuzativitatea apare ca un fenomen foarte complex, diferit într-o anumită măsură de la o limbă la alta, un teren de cercetare de multe ori alunecos, pentru că multe dintre componentele sale sunt "la limită", așa cum sunt și verbele inacuzative pe scara tranzitivității. Anexa 1 LIMBI ERGATIVE Această secțiune nu conține un inventar complet al limbilor (și al dialectelor) ergative (sau al celor în care există anumite manifestări ale ergativității) vorbite pe glob. El ilustrează numai, cu exemplele identificate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
hindi, urdu, panjabi de est) − nu există mărci de persoană la trecut, ci numai acord în gen și număr; (b) cercul mediu (bhopuri, hindi de est); (c) cercul exterior (marathi, gujarati, bengali, oriya, assamese) − există mărci de persoană pentru toate verbele. Montaut (2006) arată că acordul în gen și în număr, precum și ceea ce numim astăzi structuri ergative caracterizează numai limbile indo-europene autentice, adică pe cele din cercul interior. Descrierea limbilor cuprinse în această listă este uneori mai complexă, alteori foarte schematică
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
milion de vorbitori (surse diferite). Limbă care ilustrează principiul ergativului extins sau al nominativului marcat: dacă este marcată numai una dintre perechile A - Sactiv și O - Spasiv, atunci va fi marcată numai prima pereche. Limbă cu S variabil: Sa pentru verbe care corespund sensurilor 'a se trezi', 'a vomita', 'a crede', 'a visa', 'a vrea' și So pentru verbe care corespund sensurilor 'a exploda', 'a cădea', 'a se supăra'. Sa alternează cu So în funcție de context pentru verbe care denotă sensurile 'a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
numai una dintre perechile A - Sactiv și O - Spasiv, atunci va fi marcată numai prima pereche. Limbă cu S variabil: Sa pentru verbe care corespund sensurilor 'a se trezi', 'a vomita', 'a crede', 'a visa', 'a vrea' și So pentru verbe care corespund sensurilor 'a exploda', 'a cădea', 'a se supăra'. Sa alternează cu So în funcție de context pentru verbe care denotă sensurile 'a începe', 'a se opri', 'a se supune'. AKHVAKH Limbă nord-caucaziană, ramura andic, familia avar-andic-tzezic, vorbită în partea de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
S variabil: Sa pentru verbe care corespund sensurilor 'a se trezi', 'a vomita', 'a crede', 'a visa', 'a vrea' și So pentru verbe care corespund sensurilor 'a exploda', 'a cădea', 'a se supăra'. Sa alternează cu So în funcție de context pentru verbe care denotă sensurile 'a începe', 'a se opri', 'a se supune'. AKHVAKH Limbă nord-caucaziană, ramura andic, familia avar-andic-tzezic, vorbită în partea de vest a Daghestanului și într-un sat din Azerbaidjan. 3 genuri, repartizate astfel: la singular − uman masculin, uman
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de perfect. Topica SOV, adjectiv − substantiv. AVAR Familia caucaziană, ramura estică, grupul avar-andian. Limbă vorbită în nord-estul Caucazului, în partea muntoasă a Daghestanului. 200 000 de vorbitori. Aproximativ 30 de dialecte. Dialectul care stă la baza limbii literare: XUNZA. Opoziție verb/nume. Flexiune nominală bogată. Sistem verbal cu paradigme regulate. Nu există opoziții de persoană. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. Categorii verbale: mod, timp, aspect. Numeroase moduri (nonasertiv, concesiv, eventual etc.). Timpuri simple (prezent, trecut, viitor) și sintagme verbale complexe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
persoană. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. Categorii verbale: mod, timp, aspect. Numeroase moduri (nonasertiv, concesiv, eventual etc.). Timpuri simple (prezent, trecut, viitor) și sintagme verbale complexe. Prezentul exprimă nedeterminarea temporală. Categoria aspectului are trei valori. Există o clasă de verbe care sunt obligatoriu la aspectul imperfectiv și care nu acceptă prezența agentului. Agentul este prezent obligatoriu în cazul aspectului perfectiv. Nu există opoziția tranzitiv/intranzitiv, adică toate verbele pot avea unul sau doi participanți. Nu există opoziții de diateză. Verbul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
exprimă nedeterminarea temporală. Categoria aspectului are trei valori. Există o clasă de verbe care sunt obligatoriu la aspectul imperfectiv și care nu acceptă prezența agentului. Agentul este prezent obligatoriu în cazul aspectului perfectiv. Nu există opoziția tranzitiv/intranzitiv, adică toate verbele pot avea unul sau doi participanți. Nu există opoziții de diateză. Verbul conține informații de gen și număr numai pentru S și O. Topica e, în general, liberă. Cel mai frecvent, subiectul precedă verbul. Subiect obligatoriu, nemarcat, cu posibilități combinatorii
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbe care sunt obligatoriu la aspectul imperfectiv și care nu acceptă prezența agentului. Agentul este prezent obligatoriu în cazul aspectului perfectiv. Nu există opoziția tranzitiv/intranzitiv, adică toate verbele pot avea unul sau doi participanți. Nu există opoziții de diateză. Verbul conține informații de gen și număr numai pentru S și O. Topica e, în general, liberă. Cel mai frecvent, subiectul precedă verbul. Subiect obligatoriu, nemarcat, cu posibilități combinatorii speciale. Predicatul poate avea oricâți subordonați, dar e neorientat față de aceștia. Orientarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
există opoziția tranzitiv/intranzitiv, adică toate verbele pot avea unul sau doi participanți. Nu există opoziții de diateză. Verbul conține informații de gen și număr numai pentru S și O. Topica e, în general, liberă. Cel mai frecvent, subiectul precedă verbul. Subiect obligatoriu, nemarcat, cu posibilități combinatorii speciale. Predicatul poate avea oricâți subordonați, dar e neorientat față de aceștia. Orientarea este strict contextuală. Prezența agentului (al doilea subordonat al verbului, întotdeauna marcat, la unul dintre cazurile instrumental, superisiv, dativ, locativ) clarifică rolul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și O. Topica e, în general, liberă. Cel mai frecvent, subiectul precedă verbul. Subiect obligatoriu, nemarcat, cu posibilități combinatorii speciale. Predicatul poate avea oricâți subordonați, dar e neorientat față de aceștia. Orientarea este strict contextuală. Prezența agentului (al doilea subordonat al verbului, întotdeauna marcat, la unul dintre cazurile instrumental, superisiv, dativ, locativ) clarifică rolul și funcția gramaticală a primului argument (subiectul nemarcat). Două valori ale verbului a fi: verb copulativ, marcând un raport de echivalență, și verb existențial. Relația de posesie se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
subordonați, dar e neorientat față de aceștia. Orientarea este strict contextuală. Prezența agentului (al doilea subordonat al verbului, întotdeauna marcat, la unul dintre cazurile instrumental, superisiv, dativ, locativ) clarifică rolul și funcția gramaticală a primului argument (subiectul nemarcat). Două valori ale verbului a fi: verb copulativ, marcând un raport de echivalență, și verb existențial. Relația de posesie se exprimă pornind de la echivalență/existență, la care se adaugă o determinare suplimentară. Nu există verb pentru sensul 'a avea'. Sistemul ergativ e stabil, fără
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
neorientat față de aceștia. Orientarea este strict contextuală. Prezența agentului (al doilea subordonat al verbului, întotdeauna marcat, la unul dintre cazurile instrumental, superisiv, dativ, locativ) clarifică rolul și funcția gramaticală a primului argument (subiectul nemarcat). Două valori ale verbului a fi: verb copulativ, marcând un raport de echivalență, și verb existențial. Relația de posesie se exprimă pornind de la echivalență/existență, la care se adaugă o determinare suplimentară. Nu există verb pentru sensul 'a avea'. Sistemul ergativ e stabil, fără tendințe de trecere
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
agentului (al doilea subordonat al verbului, întotdeauna marcat, la unul dintre cazurile instrumental, superisiv, dativ, locativ) clarifică rolul și funcția gramaticală a primului argument (subiectul nemarcat). Două valori ale verbului a fi: verb copulativ, marcând un raport de echivalență, și verb existențial. Relația de posesie se exprimă pornind de la echivalență/existență, la care se adaugă o determinare suplimentară. Nu există verb pentru sensul 'a avea'. Sistemul ergativ e stabil, fără tendințe de trecere spre alte sisteme. BALOCHI Limbă nord-est iraniană, vorbită
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
gramaticală a primului argument (subiectul nemarcat). Două valori ale verbului a fi: verb copulativ, marcând un raport de echivalență, și verb existențial. Relația de posesie se exprimă pornind de la echivalență/existență, la care se adaugă o determinare suplimentară. Nu există verb pentru sensul 'a avea'. Sistemul ergativ e stabil, fără tendințe de trecere spre alte sisteme. BALOCHI Limbă nord-est iraniană, vorbită la granița dintre Pakistan, Iran și Afghanistan. Circa 7−8 milioane de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica grupurilor nominale și de aspect: ergativul este marcat la persoana 3 a pronumelor și la nume numai la aspectul perfectiv. BANIWA DO IÇANA Limbă din familia ARAWAK, vorbită în America de Sud. În cazul verbelor tranzitive, funcțiile sunt marcate prin acord verbal. În cazul verbelor intranzitive, S este variabil: Sa pentru verbe de tipul 'a se plimba' și So pentru verbe de tipul 'a muri'. Există și verbe intranzitive (de tipul 'a vorbi') care pot
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și de aspect: ergativul este marcat la persoana 3 a pronumelor și la nume numai la aspectul perfectiv. BANIWA DO IÇANA Limbă din familia ARAWAK, vorbită în America de Sud. În cazul verbelor tranzitive, funcțiile sunt marcate prin acord verbal. În cazul verbelor intranzitive, S este variabil: Sa pentru verbe de tipul 'a se plimba' și So pentru verbe de tipul 'a muri'. Există și verbe intranzitive (de tipul 'a vorbi') care pot avea atât Sa, cât și So. BASCĂ (EUSKARA) Limbă izolată
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
persoana 3 a pronumelor și la nume numai la aspectul perfectiv. BANIWA DO IÇANA Limbă din familia ARAWAK, vorbită în America de Sud. În cazul verbelor tranzitive, funcțiile sunt marcate prin acord verbal. În cazul verbelor intranzitive, S este variabil: Sa pentru verbe de tipul 'a se plimba' și So pentru verbe de tipul 'a muri'. Există și verbe intranzitive (de tipul 'a vorbi') care pot avea atât Sa, cât și So. BASCĂ (EUSKARA) Limbă izolată, singura limbă vie neindo-europeană din vestul Europei
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
aspectul perfectiv. BANIWA DO IÇANA Limbă din familia ARAWAK, vorbită în America de Sud. În cazul verbelor tranzitive, funcțiile sunt marcate prin acord verbal. În cazul verbelor intranzitive, S este variabil: Sa pentru verbe de tipul 'a se plimba' și So pentru verbe de tipul 'a muri'. Există și verbe intranzitive (de tipul 'a vorbi') care pot avea atât Sa, cât și So. BASCĂ (EUSKARA) Limbă izolată, singura limbă vie neindo-europeană din vestul Europei, probabil o rămășiță a unui grup de limbi mediteraneene
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
familia ARAWAK, vorbită în America de Sud. În cazul verbelor tranzitive, funcțiile sunt marcate prin acord verbal. În cazul verbelor intranzitive, S este variabil: Sa pentru verbe de tipul 'a se plimba' și So pentru verbe de tipul 'a muri'. Există și verbe intranzitive (de tipul 'a vorbi') care pot avea atât Sa, cât și So. BASCĂ (EUSKARA) Limbă izolată, singura limbă vie neindo-europeană din vestul Europei, probabil o rămășiță a unui grup de limbi mediteraneene preindo-europene. Limbă vorbită în Pirinei, nord-vestul Spaniei
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
prin caz, postpoziție, particulă) și verbală (acord). Codarea ergativă nominală e generală și independentă de timpul verbal. Constituentul A este marcat prin cazul ergativ. Există două tipuri de conjugare: tipul sintetic, puțin utilizat și tipul perifrastic, construit cu auxiliarul corespunzător verbului a fi pentru verbele cu un singur participant și cu cel corespunzător verbului a avea pentru verbele care pot avea doi participanți. În forma auxiliarului sunt codate informații despre cei doi participanți. La nivel sintactic, basca este o limbă de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]