150,659 matches
-
un tabel-inventar care listează intrările și ieșirile în mediu, exprimate prin fluxurile elementare materiale și energetice în mediu, asociate cu unitățile lor funcționale (de exemplu: kg de dioxid de carbon, miligrame de fenol, kg de minereu de fier, m de gaz natural etc.). Evaluarea impactului de mediu reprezintă o cuantificare a contribuției, magnitudinii și semnificației impacturilor potențiale de mediu ale unui sistem-produs, utilizând rezultatele analizei inventarului ciclului de viață (Vezi și Legea 137/1995-Legea protecției mediului). Pentru identificarea și evaluarea impactului
Evaluarea ciclului de viață () [Corola-website/Science/317347_a_318676]
-
impact "schimbarea climatului" : "Schimbarea climatului" = ΣGWPx"m" unde "m" este masa de substanță "i" eliberată, în kg, GWP -Potențialul de Încălzire Globală al substanței respective, iar ""Schimbarea climatului"" este indicatorul rezultat, în kg CO-echivalente. Pentru a compara impacturile emisiilor diferitelor gaze "de seră", fiecăreia i s-a atribuit un Indice de Potențial de Încălzire Globală (GWP) care este o măsură a contribuției potențiale a substanței considerate la schimbarea climatului. Indicele Potențialului de Încălzire Globală al unei substanțe este definit matematic prin
Evaluarea ciclului de viață () [Corola-website/Science/317347_a_318676]
-
în studiile LCA, implică unele simplificări. În particular, indicii GWP depind de orizontul de timp "T" pentru care este efectuată integrarea. Sunt utilizate orizonturi de timp mai lungi (100 ani și 500 ani) pentru a evalua efectul cumulat al emisiilor gazelor de seră, respectiv orizonturi mai scurte (20 și 50 ani) pentru o indicație a efectelor pe termen scurt. "Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC-Comisia interguvernamentală pentru schimbarea climatului)" a compilat o listă de "cele mai bune estimări temporare" pentru indicii
Evaluarea ciclului de viață () [Corola-website/Science/317347_a_318676]
-
cade în gaură. Ignorând emisii clasice imprevizibile ale găurii albe, aceasta este identică cu o gaură neagră pentru un observator extern. În mecanica cuantică, o gaură neagră emite radiația Hawking, și astfel poate ajunge la echilibru termic prin eliminarea unui gaz de radiație. Datorită faptului că starea de echilibru termic nu variază în cazul inversiunii temporale, Stephen Hawking susține că inversiunea temporală a unei găuri negre în echilibru termic este chiar o gaură neagra în echilibru termal. Asta implica că găurile
Gaură albă () [Corola-website/Science/317359_a_318688]
-
echilibru termal. Asta implica că găurile negre și găurile albe sunt același obiect. Radiația Hawking provenită dintr-o gaură neagră normală este identificată cu emisiile unei găuri albe, unde o gaură neagră în spațiu anti-de Sitter este descrisă ca un gaz termal, a cărui inversiune temporală este identică cu sine însăși. Găurile albe apar ca parte din soluția vacuum-ului a ecuațiilor de câmp ale lui Einstein, descriind găurile de vierme tip Schwarzschild. Unul din capetele unei astfel de gaură de
Gaură albă () [Corola-website/Science/317359_a_318688]
-
materialelor de construcții din deșeuri minerale și celulozice - 0076/2001 Tehnologii de obținere a unei substanțe pentru ignifugarea și funigicizarea materialelor lemnoase - 76/2001 Tehnologie de obținere a cimentului ecologic - 706/2001; În domeniul antipoluare: Tehnologie de tratare recuperatica a gazelor reziduale cu conținut de praf și bioxid de sulf - 106382/1998 Tehnologie de tratare recuperativa a apelor reziduale cu conținut de metale grele - 106383/1998 Tehnologie durabilă de valorificare a elementelor utile din materii prime minerale - 0076/2001 În domeniul
Gheorghe Volcovinschi () [Corola-website/Science/317363_a_318692]
-
nicio lucrare pe acest subiect, dar avea idei proprii și era în mod cert în dezacord cu Galen. Lucrările lui Andreas Vesalius din secolul al XVI-lea au răsturnat ideile lui Galen. Jan Baptista van Helmont, care a descoperit unele gaze, cum ar fi dioxidul de carbon, a realizat primul experiment cantitativ. Robert Boyle a avansat chimia. Sanctorius a măsurat greutatea corporală. Medicul Herman Boerhaave a modelat procesul de digestie. Fiziologul Albrecht von Haller a elaborat diferența dintre nervi și mușchi
Nutriție () [Corola-website/Science/317376_a_318705]
-
în rest fonta s-a turnat exclusiv din furnal. În rest cubiloul a funcționat doar când fonta rezultată din furnal nu a fost corespunzătoare turnării. Preîncălzitorul menționat mai devreme a fost montat la gâtul furnalului, drept combustibil a fost folosit gazul de furnal; timp de 2 săptămâni înainte de darea în funcțiune a preîncălzitorului a fost suflat cu aer rece ca să se compare și să se noteze cu exactitate fiecare mișcare. Preîncălzitorul a fost pus în funcțiune pe 25 august 1840, iar
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
nu s-a reușit rentabilizarea producției de vase pentru gătit, astfel după scurt timp s-a renunțat la producția de vase, iar amenajarea secției de smălțuit a fost anulată. La recomandarea Administrației, pe 23 Septembrie 1840 Tezauriatul a aprobat ca gazele de furnal folosite la preîncălzitoare să se folosească pentru prăjirea minereului de fier. Pentru montarea prăjitorului la gâtul furnalului s-au alocat 314 forinți și 19 creițari. Potrivit documentelor vremii respective, reiese că pentru eficientizarea acestei idei, la Administrație a
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
gâtul furnalului s-au alocat 314 forinți și 19 creițari. Potrivit documentelor vremii respective, reiese că pentru eficientizarea acestei idei, la Administrație a fost transferat din Styria, Austria un inspector pe nume Slavik, care deținea cunoștințe din Austria la aplicarea gazelor de furnal. Gazele de furnal în Austria erau folosite pe lângă încălzirea aerului suflat și la alte aplicații din jurul furnalului, gazele s-au folosit și la prăjirea minereului, în schimb mai marii de la Govăjdia care cunoșteau împrejurările locale, nu au dovedit
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
au alocat 314 forinți și 19 creițari. Potrivit documentelor vremii respective, reiese că pentru eficientizarea acestei idei, la Administrație a fost transferat din Styria, Austria un inspector pe nume Slavik, care deținea cunoștințe din Austria la aplicarea gazelor de furnal. Gazele de furnal în Austria erau folosite pe lângă încălzirea aerului suflat și la alte aplicații din jurul furnalului, gazele s-au folosit și la prăjirea minereului, în schimb mai marii de la Govăjdia care cunoșteau împrejurările locale, nu au dovedit competență pentru finalizarea
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
la Administrație a fost transferat din Styria, Austria un inspector pe nume Slavik, care deținea cunoștințe din Austria la aplicarea gazelor de furnal. Gazele de furnal în Austria erau folosite pe lângă încălzirea aerului suflat și la alte aplicații din jurul furnalului, gazele s-au folosit și la prăjirea minereului, în schimb mai marii de la Govăjdia care cunoșteau împrejurările locale, nu au dovedit competență pentru finalizarea acestui proiect. După rezultatele sub așteptări când au deviat gazele de furnal de la preîncălzitor la prăjitorul de
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
suflat și la alte aplicații din jurul furnalului, gazele s-au folosit și la prăjirea minereului, în schimb mai marii de la Govăjdia care cunoșteau împrejurările locale, nu au dovedit competență pentru finalizarea acestui proiect. După rezultatele sub așteptări când au deviat gazele de furnal de la preîncălzitor la prăjitorul de minereu, în 1841 Tezauriatul a dispus încercarea remontării preîncălzitorului tip Calder fără a opri furnalul, între timp direcțiunea a anunțat pe 12 Mai în caz de oprirea furnalului pe 3-4 zile să se
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
zile să se folosească preîncălzitorul existent. Preîncălzitorul tip "Calder" a fost remontat la gâtul furnalului și a rămas acolo până în anul 1879, după ce a fost dezafectat. Între anii 1840-1841 muncitorii furnalului răspândeau zvonul susținând alimentarea unei secții de pudlat cu gazele rezultate din furnal. Baza secției pentru prăjirea minereului se află la același nivel cu nivelul depozitului pentru mangal și gâtul furnalului, legate cu podul pentru încărcarea furnalului. Podul are o lungime de 59,56m; o lățime de 3m, structura podului
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
zgomotoase sau inaccesibile. Familia hotărăște, astfel, să sacrifice porcul prin gazare cu butan din butelia de la aragaz. Într-o noapte, milițianul oprește alimentarea cu electricitate în tot apartamentul, izolează geamurile și ușa bucătăriei, închide porcul acolo și dă drumul la gazul din butelie. După un timp, când consideră că porcul trebuie să fi murit, aerisește bucătăria și se pregătește să pârlească porcul cu lampa cu petrol. Cum porcul mai păstra butan în plămâni, a explodat la contactul cu flacăra lămpii. Nota
Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarăși, frumoasă e viața! () [Corola-website/Science/317445_a_318774]
-
2010 Cristian Balaj a fost ales președinte al Asociației Județene de Fotbal Maramureș (AJFMM), reales fiind în această funcție în 2014 cu unanimitate de voturi. A arbitrat ultima oară pe 19 decembrie 2016 la un meci din Liga I dintre Gaz Metan Mediaș și Astra Giurgiu. "Interviuri"
Cristian Balaj () [Corola-website/Science/317462_a_318791]
-
de convecție, fie de la neutrinii veniți dinspre centru, fie din materia ce cade dinspre exterior. În timpul acestei explozii se formează elemente mai grele prin captura neutronilor, și din cauza presiunii neutrinilor asupra limitei „neutrinosferei”, îmbogățind spațiul înconjurător cu un nor de gaz și praf mai bogat în elemente grele decât cel în care s-a format inițial steaua. Fizica neutrinilor, modelată pe baza Modelului Standard, este crucială pentru înțelegerea acestui proces. Cealaltă arie importantă de cercetare este hidrodinamicz plasmei care constituie steaua
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
caz. Cantitatea de căldură introdusă ținând pistonul fix a fost proporțională cu formula 2, iar cea introdusă lăsând pistonul liber a fost proporțională cu formula 1. Ca urmare, în acest exemplu coeficientul de transformare adiabatică este de circa 1,4. Pentru un gaz perfect (nu și pentru un gaz ideal), capacitățile termice masice sunt constante cu temperatura. Ținând cont că entalpia are expresia formula 12 iar energia internă formula 13, se poate afirma că coeficientul de transformare adiabatică este raportul dintre entalpie și energia internă
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
pistonul fix a fost proporțională cu formula 2, iar cea introdusă lăsând pistonul liber a fost proporțională cu formula 1. Ca urmare, în acest exemplu coeficientul de transformare adiabatică este de circa 1,4. Pentru un gaz perfect (nu și pentru un gaz ideal), capacitățile termice masice sunt constante cu temperatura. Ținând cont că entalpia are expresia formula 12 iar energia internă formula 13, se poate afirma că coeficientul de transformare adiabatică este raportul dintre entalpie și energia internă: În continuare, capacitățile termice masice se
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
expresia formula 12 iar energia internă formula 13, se poate afirma că coeficientul de transformare adiabatică este raportul dintre entalpie și energia internă: În continuare, capacitățile termice masice se pot exprima în funcție de coeficientul de transformare adiabatică ( formula 3 ) și de "constanta caracteristică a gazului" ( formula 16 ): Dacă nu se dispune decât de un set de tabele cu capacitățile termice masice (de obicei formula 1) celelalte se pot calcula cu relația lui Robert Mayer: unde constanta caracteristică a gazului se găsește tot în tabele, sau se poate
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
transformare adiabatică ( formula 3 ) și de "constanta caracteristică a gazului" ( formula 16 ): Dacă nu se dispune decât de un set de tabele cu capacitățile termice masice (de obicei formula 1) celelalte se pot calcula cu relația lui Robert Mayer: unde constanta caracteristică a gazului se găsește tot în tabele, sau se poate calcula cu relația: unde formula 21 este "constanta universală a gazelor", iar formula 22 este masa molară a gazului respectiv. La nivel molar, relațiile sunt: respectiv: Pentru gaze perfecte coeficientul de transformare adiabatică poate
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
de tabele cu capacitățile termice masice (de obicei formula 1) celelalte se pot calcula cu relația lui Robert Mayer: unde constanta caracteristică a gazului se găsește tot în tabele, sau se poate calcula cu relația: unde formula 21 este "constanta universală a gazelor", iar formula 22 este masa molară a gazului respectiv. La nivel molar, relațiile sunt: respectiv: Pentru gaze perfecte coeficientul de transformare adiabatică poate fi calculat din gradele de libertate ( formula 25 ) ale moleculei cu relația: Se observă că pentru un gaz monoatomic
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
obicei formula 1) celelalte se pot calcula cu relația lui Robert Mayer: unde constanta caracteristică a gazului se găsește tot în tabele, sau se poate calcula cu relația: unde formula 21 este "constanta universală a gazelor", iar formula 22 este masa molară a gazului respectiv. La nivel molar, relațiile sunt: respectiv: Pentru gaze perfecte coeficientul de transformare adiabatică poate fi calculat din gradele de libertate ( formula 25 ) ale moleculei cu relația: Se observă că pentru un gaz monoatomic, care are trei grade de libertate: în timp ce
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
Robert Mayer: unde constanta caracteristică a gazului se găsește tot în tabele, sau se poate calcula cu relația: unde formula 21 este "constanta universală a gazelor", iar formula 22 este masa molară a gazului respectiv. La nivel molar, relațiile sunt: respectiv: Pentru gaze perfecte coeficientul de transformare adiabatică poate fi calculat din gradele de libertate ( formula 25 ) ale moleculei cu relația: Se observă că pentru un gaz monoatomic, care are trei grade de libertate: în timp ce pentru un gaz biatomic, care are cinci grade de
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
a gazelor", iar formula 22 este masa molară a gazului respectiv. La nivel molar, relațiile sunt: respectiv: Pentru gaze perfecte coeficientul de transformare adiabatică poate fi calculat din gradele de libertate ( formula 25 ) ale moleculei cu relația: Se observă că pentru un gaz monoatomic, care are trei grade de libertate: în timp ce pentru un gaz biatomic, care are cinci grade de libertate: Exemplu: aerul este un amestec format aproape numai din gaze biatomice, ~78 % azot (N) și ~21 % oxigen (O), și, în condiții normale
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]