15,536 matches
-
au de fapt decât o valoare de mic document, printre multe altele. Cititorii, actori și spectatori, în același timp, nu pot fi însă eliminați total din discuție. Răspund și ei, în felul lor, la interviurile calitative folosite din plin de autoare. Ideea de bază a Alinei Mungiu este că există o ruptură uneori cvasitotală între minoritatea (prooccidentală, cultivată, democratică, pluralistă etc.) și restul populației României actuale. Ceea ce duce la concluzia că se poate vorbi practic despre două Românii diferite, cu conștiințe
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
bine segmente), dintre care populația majoritară dovedește un profund și consecvent atașament față de sistemul de valori al regimului răsturnat (p. 7). Pare un... mister și totuși el este perfect explicabil. Concluzia deprimantă după unii, de Realpolitik după alții, inclusiv pentru autoare este că reîntoarcerea la momentul 1946, la monarhia constituțională și la Constituția din 1923 (p. 61) nu poate fi decât practic imposibilă. Trăim într-o altă realitate, într-o altă Românie, ruptă total de vechile structuri, tradiții și mod istoric
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
61-62). Analiza, pe multe planuri, a acestei percepții politice greșite explică de ce Românii după '89 nu mai sunt, nu mai pot fi Românii din '47. S-a format între timp, o altă, nouă Românie. Și o politică realistă este concluzia autoarei ar trebui să plece de la această realitate și nu de la mituri perimate. Este vorba, mai întâi, de o evidentă și inevitabilă uzură biologică. Conștiința realității anului 1947 n-o mai poate avea decât o minoritate. După cinci decenii, ea nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Numai le sugerează. Un mesaj-model, în 7 puncte, oferă doar condițiile minimale (pp. 287-288). Examinarea acestor perspective care pentru unele cercuri radicale ale opoziției par a veni de pe altă planetă ar cere încă o analiză, cel puțin la fel de dezvoltată. Deocamdată, autoarea constată (obiectiv? științific? resemnată? decepționată? sentimentală mai ales?) realitatea indiscutabilă a celor două Românii: Pentru electoratul românesc din 1990 vechea Românie era o țară străină. Pe de altă parte, cei ce au trăit toată viața activă în regimul comunist cu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de valori și aspirații diferite. Concluzie realistă, dură, incomodă, probabil neacceptată de mulți, dar, în ce mă privește, incontestabilă. însă ca observator dintr-o generație anterioară cu experiență probabil dublă de viață civilă față de cea a distinsei și competentei noastre autoare am introduce și unele mici completări și amendamente. Evident, ele nu au toate o legătură directă cu obiectivele cărții. Pot oferi, totuși, încă o explicație a dublei Românii, pe care încă nimeni nu știe cum s-o reîntregească. Lupta de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
NICULIȚĂ-VORONCA, Elena (5.V.1862, Bârlad - 1939, Siret), folcloristă și autoare de versuri. Este fiica Rucsandei (n. Schipor) și a lui Gheorghe Niculiță, aromân de origine, publicist. Face școala primară la Botoșani (1869-1873), iar cursurile secundare le va urma la pensioane particulare din Iași și Botoșani (1873-1878). A debutat cu versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288457_a_289786]
-
în revista „Rândunica” din Iași (1893). Datinele și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică (1903) este o culegere de material folcloric și va fi urmată de două volume intitulate Studii în folclor (1908-1912). N.-V. este și autoarea plachetei Poezii (1935), conținând în majoritate versuri patriotice, unele în stil popular. A semnat și cu pseudonimul Veronea. Lucrarea Datinile și credințele poporului român... poate fi apreciată drept una dintre cele mai importante monografii regionale realizate la sfârșitul secolului al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288457_a_289786]
-
Partidului Național din Ardeal, apoi vicepreședinte al organizației Partidului Național Țărănesc Brașov, a fost arestat de trei ori (1945, 1947 și 1952). Cartea Exercițiu de suferință (2000) evocă aceste evenimente, dar și altele, ce s-au încrustat adânc în ființa autoarei, „ca scrijeliturile de cuțit în scoarța de copac”, „amintiri cumplite, dar revelatoare”. Evocare când la persoana întâi, când la a treia, în care este intercalat și un miniroman, cartea portretizează atât bestii din lumea anchetatorilor și a închisorilor, ca șeful
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286034_a_287363]
-
este doar o evocare a universului carceral românesc, ci surprinde și alte momente dramatice: Dictatul de la Viena, deportarea sașilor în URSS, scene de apocalips din timpul bombardamentelor de la Brașov, sosirea din URSS a prizonierilor unguri ș.a. Ca elemente de contrast, autoarea evocă imagini ale copilăriei fericite, vacanțele, marea. Cartea este, cum a observat primul cititor al manuscrisului, Valeriu Cristea, pe atunci redactor la Editura Cartea Românească, „scrisă cinstit, cu nepărtinire, cu înaltă obiectivitate, o carte care depune mărturie despre o conștiință
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286034_a_287363]
-
cuprind nuvele și povestiri cu un personaj feminin comun. Eroina se confruntă cu răul, mai ales social, și pare să-l înfrângă prin înțelegere și detașare. Și aici se apelează la procedeul narativ dificil al relatării la persoana a doua, autoarea realizând o „narațiune în oglindă” (Costin Tuchilă). În tradiție argheziană par să se înscrie tabletele despre virtuți, ispite și fericire din Geografie cu îngeri (1997), un fel de „pravilă de morală practică” pe cont propriu, în care îngerii sugerează rezistența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
este umanizată de condeiul prozatoarei, care lucrează asupra personajelor și întâmplărilor din cotidian pentru a afla semnificațiile durabile ale existenței. Interviu cu înger și maimuță (2001) este o carte de eseuri, meditații și confesiuni, ale căror premise provin din experiența autoarei. În esență, aici intră, ca într-un mozaic, evadări din banalitatea realului, cu incursiuni onirice și viziuni intens cromatice, alternând cu observații asupra condiției umane și a interiorității, asupra relației dintre om și divinitate. Interesant este elogiul lecturii. Poeziile din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
personalități și reviste din nordul Moldovei din perspectiva localismului, fără o teoretizare aprofundată a acestui fenomen. În afară de aceasta, relevantă este și lucrarea semnată de Elena Emilia Lica, intitulată Localism creator la Dunărea de Jos în perioada interbelică (2003) în care autoarea evidențiază rolul grupărilor culturale din zona Galați-Brăila pentru care localismul devine instrument de ridicare culturală a maselor și implicit de depășire a decalajelor periferiei față de centru. După această amplă tratare a cadrului teoretic în care se plasează creația interbelică nord-moldovenească
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
școli normale, Săhăstria Sihlei, legendă, Vâltorile vieții, nuvelă, Vulpea-n stărostie, culegere de povești populare în manuscris, Geografia județului Botoșani scrisă pentru școlarii din clasa a II-A. 8. Elena Cuparencu (1887-?), născută în Bacău, institutoare la Dorohoi, folcloristă, este autoare de lucrări didactice și colaboratoare la revistele Cuvântul nostru, Tudor Pamfile, Lupta noastră, Clopotul. 9. Ludovic Dauș (1875-1954), scriitor, magistrat, a copilărit la Botoșani unde a frecventat câțiva ani Liceul Laurian. Debutează în acest oraș cu versuri în Curierul român
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Colaborează în presa vremii și este autor de lucrări monografice: Prin satul Hașdeilor, Monografia orașului Hotin, Monografia târgului Noua Suliță, ș.a. 20. Gabriela Leonărdescu (1877-1938), profesor, director al Școlii secundare de fete "Carmen Sylva", licențiată în Litere la Iași, este autoare a peste 20 de titluri, precum: Povestiri alese pentru școlari, Cât și cum se muncește în America, Monografia Liceului de Fete Carmen Sylva. 21. I. V. Luca (1879-1963), profesor și director al Liceului Laurian în deceniile interbelice, a depus o
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
memorialist, editor de manuale. A predat la liceele din Cernăuți, Rădăuți și Câmpulung Moldovenesc, colaborând la revistele locale. Este unul dintre primii biografi ai Bucovinei. 15. Isabela Borșu (1899-1987), absolventă a Belle Arte, predă pictura în Câmpulung Moldovenesc și este autoare a unor lucrări de pictură, sculptură în lemn și ghips, cu portrete ale lui Enescu și Eminescu. 16. Aurel Brăescu (1892-?), publicist, licențiat în științe la Berlin, publică articole pe teme de vânătoare în Universul și colaborează la gazete germane
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
184 D.J.A.N. Botoșani, Fond Prefectura Dorohoi, dosar 102/1928. 185 D.J.A.N. Botoșani, Fond Prefectura Dorohoi, dosar 303/1930. 186 Pentru Liceul Nicu Gane am avut la dispoziție doar date despre numărul de absolvenți conferite de monografii. Autoarea Mioara Gafencu consemnează în monografia din 2004 pierderea parțială a arhivei liceului în timpul refugiului la Blaj, din cel de-al Doilea Război Mondial. 187 La 1920, în orașul Botoșani se înregistrau 57% ortodocși, 37% mozaici și 6% alte naționalități, cf.
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
trece în limbajul comun devine, pentru vorbitorii lui, o desemnare literală din care pot fi dezvoltate alte metafore pentru că: . Acest proces de regenerare este de fiecare dată un moment creativ în folosirea limbii. În acest mod se realizează, în accepția autoarei, completarea repertoriului naratologiei din tehnologia informatică, o tehnologie care are modalități proprii de sporire a vitalității domeniului prin creații metaforice neașteptate ca bugs, viruses, snail mail, garbage, trash compaction, wastebaskets, recycle bin, surfing sau navigating . Asemenea termeni au devenit: „parte
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
din Aldebaran (1970), mai puțin reușite la nivelul epic decât la cel al notației unor procese sufletești tulburi, urmăresc destinul unor femei singure și nefericite, marcate de sentimentul ratării. În proza scrisă de G.-C. mai toți eroii, de care autoarea se detașează uneori ironic, trăiesc o stare de neîmplinire: căsniciile eșuează (Fluturi pentru iarnă, 1977, Haina vântului, 1981) sau sunt salvate in extremis de intervenția unui personaj providențial, puțin credibil (La urma urmei, 1986), carierele artistice sau științifice nesusținute de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287269_a_288598]
-
respectiv, intuind adevărata față a afacerii medaliilor, consemnează că editoarei Fany Șaraga „nimeni nu i-a acordat și recunoscut proprietatea exclusivă asupra medaliilor”, că „în ce privește proprietatea artistică, ea nu poate fi reclamată de Dna Fany Șaraga întrucât legea prevede ca autoarele unei scrieri sau opere de sculptură trebuie a avea autorizația și recunoaștere a Ministerului de Culte ceea ce în specie nu există”. Și în continuare „care lege protege proprietatea artistică? Dacă ar fi atare lege, chiar este opera gândirei, (medalia n.n.
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Școala Centrală de Fete, apoi Facultatea de Litere și Filosofie. A publicat versuri în „România literară”. Volumul de debut, Casa dintâi (1972), dedicat Cellei Delavrancea, deși prezentat elogios de Al. A. Philippide, a fost primit cu destulă rezervă de critică, autoarei reproșându-i-se descriptivismul, mimarea actului liric și a unui soi de suprarealism desuet. Tema predilectă a versurilor e amintirea, B. făcând elogiul clipei efemere. Romanul Xena și umbrele ei (1981) e analiza unei drame psihologice, văzută din perspectiva eroinei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285568_a_286897]
-
mărturii a soției sale, îi răpește acesteia copiii și îi duce în străinătate, luând toate măsurile pentru a nu fi descoperiți. De atunci, viața Xenei rămâne „înstrăinată” (cum sugerează și numele ei), sub apăsarea așteptării chinuitoare, dramatice, privită minuțios de autoare, ca prin microscop. Apropiată prin tendința de intelectualizare a emoției de Hortensia Papadat-Bengescu, Cella Delavrancea, Ioana Postelnicu și Anișoara Odeanu, B. apare ca o prozatoare stăpână pe tehnicile moderne ale romanului, practicând discontinuitatea temporală, paralelismul planurilor și decuparea lor într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285568_a_286897]
-
trăsură care trece în noapte, o veveriță cățărându-se într-un copac deschid istoria spre atemporal și permanențe psihice. Prințul Ghica rămâne unul dintre cele mai bine scrise romane istorice din literatura română. Iar protagonistul prezintă numeroase analogii cu D., autoare și a unui jurnal (din care s-au publicat fragmente), înțesat de observații amare și ironice la adresa contemporanilor. Opțiunea declarată a Danei Dumitriu pentru ceea ce ea însăși a numit „realism psihologic” [...] plasează textele prozatoarei pe dimensiunile noii direcții de evoluție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
Regale” ș.a. Prima sa carte, Vacanță sentimentală în Scoția (1944), este un memorial de călătorie, având o structură diferită față de majoritatea scrierilor de acest gen, prin refuzul informațiilor livrești, extrase din ghiduri. Predomină spontaneitatea comunicării impresiilor directe, chiar și atunci când autoarea se află în fața castelului lui Walter Scott, a catedralei din Glasgow sau când relatează legenda monstrului din Loch Ness. Ceea ce nu exclude, dimpotrivă, notarea unor amănunte picante (despre viața cotidiană, despre obiceiuri, despre localuri de petrecere), cu implicații semnificative asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285980_a_287309]
-
narațiuni. Al doilea volum, Poezii, e tipărit după un sfert de veac, în 1970. Viziunea neoclasică, înțesată de referințe la Antichitate, este dublată de incursiuni bogat imagistice în lumea vikingilor, transpuse fluid în versuri melopeice. După interludiul poetic din 1970, autoarea se dedică unor ample construcții epice, publicând câteva romane și un volum de Nuvele fantastice (1984), ce fac dovada unei deosebite predispoziții imaginative, capabilă să domine intrigi arborescente și planuri paralele, dar nu și în măsură să insufle tensiune conflictelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285980_a_287309]
-
naiv (bazat pe coincidențe și apariții bizare), romanul Zodia Vărsătorului de Apă (1988) oferă o lectură atractivă prin includerea în narațiune, ca personaje, a unor personalități ilustre, precum Șt. Luchian, George Enescu, N.D. Cocea, Adrian Maniu ș.a. În genere, proza autoarei se distinge prin ușurința alunecărilor în straniu și fantastic, prin finețea incursiunilor în psihologia feminină a vârstei nubile și prin antrenanta abordare, cu substrat livresc, a unor teme eterne, luate drept fundal al narațiunilor. Epicul e înțesat, nu o dată, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285980_a_287309]