16,021 matches
-
nr. 29 (din Epoca Bronzului, inclus în aria culturii Jamnaja) a fost găsit în sectorul sud-estic al movilei, la 13,5 m sud și 9,5 m est de centrul acesteia și la adâncimea de 2,7 m de la punctul convențional 0. Groapa mormântului de formă dreptunghiulară alungită, cu colțurile rotunjite avea lungimea de 2 m, lățimea de 0,65 m iar adâncimea de 0,2 m, fiind orientată pe axa NNV-SSE. În umplutura gropii, alcătuită din pământ argilo-nisipos amestecat cu
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
Vechi în tumulul nr. 32 (din perioada eneolitică) a fost găsit în sectorul sud-estic al movilei, la o distanță de 6,8 m sud și 13 m est de centrul acesteia și la adâncimea de 1,8 m de la punctul convențional 0. Groapa mormântului de formă dreptunghiulară, cu colțurile rotunjite avea lungimea de 2,35 m, lățimea de 0,8 m iar adâncimea de 0,9 m, fiind orientată pe axa NV-SE. La adâncimea de 0,7 m pereții gropii
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
în tumulul nr. 32 (din perioada eneolitică) a fost găsit în sectorul sud-estic al movilei, la o distanță de 9,7 m sud și 3,4 m est de centrul acesteia și la adâncimea de 1,3 m de la punctul convențional 0. Contururile gropii nu au fost surprinse. Scheletul defunctului era întins pe spate cu capul spre NNV, având privirea orientată spre SSV, craniul înclinat spre umărul drept, mâna dreaptă ușor îndoită din cot și așezată de-a lungul corpului, iar
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
Vechi în tumulul nr. 32 (din perioada eneolitică) a fost găsit în sectorul sud-estic al movilei, la o distanță de 13 m sud și 3,7 m est de centrul acesteia și la adâncimea de 1,8 m de la punctul convențional 0. Groapa mormântului de formă dreptunghiulară, cu colțurile rotunjite avea lungimea de 1,5 m, lățimea de 0,6 m iar adâncimea de 0,2 m. Scheletul defunctului reprezentând un copil era întins pe spate cu capul spre NNV. Inventarul
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
1970). Romanul Vârsta de argint (1979) coboară până la nivelul unei publicistici fade. Opera cea mai izbutită e romanul Recviem pentru Maria (1986), în care, bazându-se pe date arhivistice și pe amintirile contemporanilor, pe intuiție și invenție, pe real și convențional, prozatoarea reconstituie destinul cântăreței de operă Maria Cebotari. M. și-a exersat cu succes pana și în domeniul literaturii pentru copii: Prietenii mei (1959), Revedere (1964), Flori de dumitriță (1967). Publicistica și-a adunat-o în volumul Pașii vremii (1975
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287970_a_289299]
-
farmacocineticii insulinei par a fi implicate în așa numitul „Sindrom de insulinorezistență subcutanată” - suspectat la pacienții care, în ciuda dozelor mari de insulină, continuă să aibă glicemii mari și chiar cetoacidoze recurente. La aceștia controlul metabolic se îmbunătățește evident cu doze convenționale, administrate pe altă cale decât cea subcutanată (intramuscular, intravenos sau intraperitoneal) (9, 15). Acest fapt sugerează prezența unei bariere în absorția insulinei din țesutul subcutanat ce ar putea fi determinată de lipohipertrofie (42), degradarea locală excesivă a insulinei de către țesutul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92224_a_92719]
-
1). Pasul esențial în abordarea terapeutică este diagnosticul precis prin excluderea rapidă a bolilor intercurente sau schemelor inadecvate de insulină; pasul următor este abordarea non-cooperării prin metode de consiliere psihoterapică. Terapia cognitivă analitică pare mult mai promițătoare decât o abordare convențională (29). Atitudinea suspicioasă sau confruntativă nu este recomandată. Dimpotrivă, se va urmări realizarea unei relații ce se bazează pe acceptarea celuilalt așa cum este și pe oferirea unui suport psihologic. 4. Tulburările metabolice „factice” (false) Din cele expuse în capitolele anterioare
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92224_a_92719]
-
Performanțele examenelor citologice pot fi ameliorate prin introducerea unor metode noi de evaluare sau prin re-screening-ul probelor incerte și, în general, prin reducerea frecvenței rezultatelor fals negative (RFN). Trei aspecte sunt discutate (Naucler P. și colab., 2007): - acuratețea examenelor citologice convenționale în raport cu tehnologii noi (ca de exemplu: ADN HPV hr) sau în raport cu confirmarea citologiei prin histologie; - costul screening-ului, al evaluarii post-screening și al tratamentului comparativ cu vaccinarea; - efectul screening-ului asupra speranței de viață și mortalității în cazul leziunilor maligne evolutive. Absența
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
screening-ului femeilor 25-60 ani la interval de 3-5 ani cu proceduri calitativ acreditate (www.cancercode.org/code 09.htm). Experiența ultimilor ani a validat următoarele afirmații: - Screening-ul virusologic detectează cu 50% mai multe cazuri cu leziuni de grad înalt decât citologia convențională. Triajul citologic al femeilor pozitive pentru ADN HPV hr aduce specificitatea necesară acestei strategii profilactice. - Screening-ul virusologic ca intervenție profilactică primară este indicat femeilor peste 30 ani, la care infecțiile HPV sunt mai puțin comune (datorită regresiei spontane). Persistența infecției
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Performanțele examenelor citologice pot fi ameliorate prin introducerea unor metode noi de evaluare sau prin re-screening-ul probelor incerte și, în general, prin reducerea frecvenței rezultatelor fals negative (RFN). Trei aspecte sunt discutate (Naucler P. și colab., 2007): - acuratețea examenelor citologice convenționale în raport cu tehnologii noi (ca de exemplu: ADN HPV hr) sau în raport cu confirmarea citologiei prin histologie; - costul screening-ului, al evaluarii post-screening și al tratamentului comparativ cu vaccinarea; - efectul screening-ului asupra speranței de viață și mortalității în cazul leziunilor maligne evolutive. Absența
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
screening-ului femeilor 25-60 ani la interval de 3-5 ani cu proceduri calitativ acreditate (www.cancercode.org/code 09.htm). Experiența ultimilor ani a validat următoarele afirmații: - Screening-ul virusologic detectează cu 50% mai multe cazuri cu leziuni de grad înalt decât citologia convențională. Triajul citologic al femeilor pozitive pentru ADN HPV hr aduce specificitatea necesară acestei strategii profilactice. - Screening-ul virusologic ca intervenție profilactică primară este indicat femeilor peste 30 ani, la care infecțiile HPV sunt mai puțin comune (datorită regresiei spontane). Persistența infecției
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
mult un șoc pentru mediul intelectual occidental, decât o realitate a gândirii autorului francez. Cinci ani mai târziu, în admirabilul eseu academic Foucault's Discourse: The Historiography of Anti-Humanism, Hayden White afirma că Foucault "respinge autoritatea logicii și a narațiunii convenționale"2. Evident că Foucault respinge autoritatea logicii lingvistice și formele tradiționale de narativitate occidentală pentru a scoate discursul istoriografic din câmpul instrumentalizărilor politice, al elitelor, destinate să conducă prin intermediul unui control asupra discursurilor (istorico-politice). Ceea ce "distruge" Foucault este modul tradițional
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
om... (1957), Poveștile pădurii (1965), O poveste cu povești (1967) ș.a. Cu o structură fundamental lirică, V. nu poate renunța la poezie, deși prospețimea metaforei, de influență folclorică, din cartea de debut (Muguri), va fi alterată ulterior de un patetism convențional, răspunzând „comenzii sociale” a momentului. Plachetele pentru ostași Reportaj liric (1963) și Poeme în marș (1969) conțin fie scrisori de dragoste adresate „patriei socialiste”, fie declarații de atașament partinic. Cu trecerea timpului, poetul își definește mai precis menirea și își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
publica și că, deci, personajul colectiv numit „domnilor“ este doar o convenție; nimic surprinzător aici, pentru că atunci rolul judecătorului și l-ar asuma altcineva. Deci, statutul comunicativ transcendent al rostirii personajului dostoievskian nu prevede o instanță receptoare; aceasta este prevăzută, convențional, doar în statutul comunicativ intern al acesteia. Situația se complică pentru că eroul este construit de un text, care la rîndul lui este construit de un autor (Dostoievski) și acest autor publică textul respectiv, însoțindu-l de o notă pentru cititor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cale fermentativă la una oxidativă, ambele sisteme producând energie celulei (dar în cantități diferite). Toate levurile pot fi caracterizate din punct de vedere metabolic ca organisme facultative, care au capacitatea de a produce energie pentru uz propriu din compuși organici convenționali, atât în condiții aerobe, cât și anaerobe. Metabolizarea moleculei de zahăr în condiții aerobe (la 2CO și OH 2 ) furnizează celulei de drojdie cantitatea maximă de energie. În lipsa oxigenului, producerea de energie per moleculă de zahăr este mică, astfel încât în
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
același text. În paginile Bibliei se întâlnește pentru prima data in Gen 2,4, precedând numele de ’Elohim, cum fusese numit până atunci Creatorul. Ne aflam deja în partea din Geneză atribuită de cercetători „iahvistului”. Tradiția biblică numită în mod convențional astfel indică originea revelării acestui nume în Gen 4,26: „Și lui Set i s-a născut un fiu și i-a pus numele Enoș. Atunci au început oamenii să cheme numele lui YHWH.” (t.n.) Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
o treaptă la alta. CAPITOLUL I PUNCTUAȚIA 1. Scurt istoric 2. Semnele de punctuație 3. Semnele de puncuație folosite ca semne ortografice I. PUNCTUAȚIA I. 1. SCURT ISTORIC Punctuația este o componentă a scrierii, constituită dintr-un ansamblu de semne convenționale care oferă indicii de structurare geografică a unui text potrivit cu conținutul lui și cu intențiile vorbitorului, în vederea redactării scrise corespunzătoare și a citirii corecte adecvate. Deci, punctuația face parte integrantă din sistemul ortografic, deoarece fără semnele de punctuație, scrierea corectă
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
acordat un deosebit interes și problemelor de ortografie. Dar, vreme îndelungată, fie că n-au existat reguli ortografice oficiale, fie că aceste reguli n-au fost respectate de toată lumea, astăzi ele sunt obligatorii. A scrie înseamnă a reprezenta prin semne convenționale sunetele sau cuvintele vorbirii. După felul semnelor convenționale folosite există patru sisteme de scriere : a)scriere pictografică - care utilizează desene ce semnifică întâmplări, obiecte, fenomene. Aceasta reprezintă prima fază a scrierii. b)scriere ideografică - care folosește ideograme (imagini simbolice prin
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
Dar, vreme îndelungată, fie că n-au existat reguli ortografice oficiale, fie că aceste reguli n-au fost respectate de toată lumea, astăzi ele sunt obligatorii. A scrie înseamnă a reprezenta prin semne convenționale sunetele sau cuvintele vorbirii. După felul semnelor convenționale folosite există patru sisteme de scriere : a)scriere pictografică - care utilizează desene ce semnifică întâmplări, obiecte, fenomene. Aceasta reprezintă prima fază a scrierii. b)scriere ideografică - care folosește ideograme (imagini simbolice prin care sunt reprezentate obiectele, ideile). Scrierea ideografică este
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
următoarele norme ortografice : de semnificație, de corespondență, de combinare, de utilizare. Principiul fonetic este cel mai important dintre principiile care stau la baza scrierii noastre actuale. Scrierea este o copie aproximativă a limbii vorbite, reprezentată printr-un sistem de semne convenționale. În general, scriem așa cum pronunțăm. Aproape fiecărui sunet îi corespunde o literă, dar sunetele vorbirii sunt mai numeroase. Prima regulă a ortografiei românești este corespondența dintre sunet și literă. Nu totdeauna există o corespondență deplină. Deci, în cazul regulii de
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
tip de discurs este să depășească avantajele fizice, politice sau materiale ale celor care sunt obișnuiți să le folosească În acest tip de Înfruntare. Armă a celui slab - sau, mai exact, arma celor a căror putere nu vine din formele convenționale și hegemonice de putere -, logos este deschis unei mari varietăți de lecturi care reflectă interesele sau simpatiile celor care Îl urmăresc sau Îl comentează (B. Lincoln, 1996, pp. 10-11). Ceea ce conduce la concluzia că cei doi termeni „nu sunt cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Caracteristici generale" Conceptul de ritual este folosit, cu sensuri sensibil diferite (dar nu radical diferite), În mai multe discipline. După Roy Rappaport (1999, p. 24): a) În psihiatrie, el „se referă la comportamentele patologice stereotipe, precum și la anumite interacțiuni umane convenționale, repetitive, dar, cu toate acestea, de natură adaptativă”; b) În științele sociale, el „desemnează o paletă largă de manifestări sociale, nu neapărat religioase, sau aspectul formal al unor asemenea manifestări”; c) În etologie, el „este folosit alternativ cu «etalare», pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de către actorii ritului; b) aspectul formal: „Cel mai adesea, deși nu Întotdeauna, recunoaștem anumite ritualuri sau etichetăm anumite evenimente drept ritualuri, prin perceperea caracterului formal. Comportamentul În ritual tinde să fie punctual și repetitiv. Secvențele rituale sunt compuse din elemente convenționale, stereotipe chiar” (p. 33); c) invarianța; d) performarea: „Dacă nu există o performanță, nu există rit. Instrucțiunile liturgice pot fi scrise În cărți, dar asemenea Înregistrări nu sunt prin ele Însele rituri” (p. 37); e) caracterul non-instrumental: deși include elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
socială, adică schimburile formalizate de informații, sunt manifestări rituale. Altfel spus, actele care țin de etalarea rolului pe care o anumită persoană dorește să Îl comunice Într-o anumită situație, țin de așa-numita etichetă. Aceasta ar defini „ansamblul formelor convenționale În care comportamentul unei persoane este prescris” (A.M. Hocart, 1934, vol. V, p. 615). Este posibil ca eticheta să fie descendenta unor prescripții și restricții rituale, dar la fel de bine este posibil ca ea să se nască din abilitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un dineu oficial, de la rigorile militare până la cele ale protocolului diplomatic, ar fi compatibile cu - să spunem - pelerinajele, sacrificiile, vrăjitoria sau riturile funerare. Mi se pare că o asemenea operație conceptuală este excesivă, deoarece, chiar dacă riturile implică atribute precum caracterul convențional (codat social, stereotip, repetitiv) sau funcția de comunicare, aceasta nu Înseamnă că orice comportament care Întrunește asemenea atribute devine, automat, ritual. În acest sens, două observații mi se par pertinente. Referindu-se la dimensiunea comunicațională, R. Rappaport (1999, pp. 52-53
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]