17,773 matches
-
în credința și fapte bune de milostenie. Nu vrem, nu că nu se poate. Nimic nu este imposibil dacă vrei. Și Dumnezeu te ajută. Să citim cărți de rugăciune. Decât să privim meciuri la T.V. sau alte prăpastii care ne fură timpul și facem o mulțime de păcate cu ele, mai bine citim o carte care ne zidește, ne schimbă, ne transforma în creștini adevărați. Ar fi mai putine certuri, dezbinări și divorțuri. Da, dragii mei, astea, ce arată la televizor
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
spune ca tare credincios și bun era. Averea lui era un măgăruș și un leu. Cu măgărușul se ajută la nevoile sale, cărând cu spinarea lui. Iar leul trebuia să îl păzească. Dar într-o zi niște tâlhari i-au furat măgărușul și s-a cam supărat sfanțul pe leu de ce nu l-a păzit și i-a spus: „Vei căra tu în locul măgarului!”. Și așa a fost. Tot ce avea de carat punea în spinarea leului și el căra. Leul
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
numai flori corai, ceva nemaivăzut. Doar în Răi pot fi. Ălei frumos îngrijite. Pe marginea aleilor era vopsit cu alb, iar pietricelele erau și ele vopsite corai deschis. Iarbă verde și tot soiul de flori, care mai de care, iti furau privirea. Toată această grădină începea de pe munte și se întindea în vale, spre Mediterana. Iar în mijloc erau ălei ce duceau la o clădire care era mormântul lui Bahai. Și este păzit de poliție-securitate. Ușile clădirii sunt deschise unde-i
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
spus moșului că dacă vrea să fie pedepsit făptașul trebuie să aducă martori care au văzut furtul. Moșul s-a simțit jignit că șeful nu ia în seamă declarația lui, gospodar bătrân. „Scobască-l croncanii ! Doar el n-a venit la furat cu martori”. Și făptașul a rămas nepedepsit, iar moșul Dumitru supărat foc pentru că i-a cerut dovadă cu martori, după ce el l-a prins pe hoț asupra faptului, a repetat acest caz de sute de ori, la început cu mânie
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
reangajat”. Pentru conștiinciozitatea lui a fost repede avansat ca șef de post și avea în subordine doi sau trei soldați în termen. Cândva a apărut în raza, în perimetrul de care răspundea de ordine și disciplină, un fioros tâlhar care fura vite mari, și făcea pagube țăranilor. Pentru prinderea lui comandamentul de jandarmi al județului a luat măsuri severe. După mai multe tentative nereușite, banditul a fost prins chiar în raza postului de jandarmi al bunicului. A fost lăudat de colonelul
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
germane, din timpul primului război mondial. Unchiul Ion, de zece-doisprezece ani, a deprins ușor câteva cuvinte din limba germană pe care le folosea față de băeții de seama lui în timpul ocupației. Se povestește că într-o noapte s-a dus să „fure” pepeni din pepenăria unchiului lui, moș Dumitru. Moșul l-a văzut intrat în bostănărie, l-a lăsat să ia în sac pepeni, dar a vrut să-l sperie ca să nu-i mai strice pepenii și altă dată, pentru că băiatul nu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
este moșul lui și după ce și-a unplut sacul cu pepeni, a pleca cu ei în spate. A doua zi, băiatul a tras cu urechea cum povestea moșul că l-a speriat, și noaptea următoare s-a dus iar la furat pepeni. Moșul a reluat vorbele pe care le zisese și noaptea trecută, iar nepotul i-a răspuns, ca să audă moșul „Cum îi ia, știe el, da’ nu știe cum i-o duce c-a luat prea mulți”. Atunci moșu i-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
fost rezonabil, dar... Dar la ieșirea din perimetrul colectivei, autobuzul a fost oprit de un milițian și un activist de partid, femeile au fost date jos, autobuzul a fost percheziționat, toți strugurii au fost confiscați și ele batjocorite că au furat strugurii. S-au auzit blesteme, și au curs lacrimi. Pereședintele colectivei a aranjat să se continue culesul cu elevii din școala de opt ani din Râmnicelu. Au adus elevii, li s-a dat câte o coșarcă, și li s-a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
care au pierdut o ființă iubită povestesc despre moarte ca despre un fenomen plin de coerență - existând deja chiar în conștiința celui care va muri. Tatăl unei cunoștințe vroia să se sinucidă, nemaisuportând viața după o nefericită întâmplare: i se furaseră banii de la poșta unde era casier. Într-o noapte s-a sculat decis să iasă din viață; mai întâi s-a dus la toaletă, apoi s-a întors, așezându-se gânditor pe marginea patului, apoi s-a culcat pe o
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
prin intensitate se ajunge chiar la fluxul misterios al inconștientului și la procesele care se lasă descrise, în cel mai bun caz, dar niciodată dezvăluite sau elucidate. Din nou un cambriolaj la editura noastră, deși nu mai e nimic de furat. Am primit de la poetul Alexandru Lungu, care trăiește în Germania, invitația de a colabora la revista lui, Argo - am trimis cu bucurie poeme și desene. Domnul Negoițescu mi-a trimis textul despre mine din Istoria literaturii, la care lucrează. El
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mi-a cumpărat tabloul cu motanul negru strâns în brațe. Totul a fost excelent, dar există o mare tensiune în aer. Ajunsă acasă am aflat că, în timp ce noi citeam poeme în amintirea lui Almquist, hoții s-au strecurat prin tavan, furând două tablouri de Picasso și un Braque! 9 noiembrie. L-am visat pe Pierre (Zekeli) după atâta timp! Îmi făcea semn cu mâna. Era numai în vizită în Suedia! Vedeam un nor alb pe cer, Pierre se pregătea să plece
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
și mai puțin marele entuziasm, sentimentul idiot al iubirii țâșnind în spirale din toate structurile văzute și nevăzute. În timp ce am vagabondat prin oraș, mi-am amintit brusc de visul de azi-noapte: îmi pierdusem cerceii și brățările, hoții intraseră în casă furând icoanele din hol, cărțile rare! Ce dizgrație sau ce grație de a fi ușurat de ceea ce crezi că nu poți trăi. Mă întreb mereu când caut mese libere pentru a scrie sau desena, când voi ajunge să fac ordine, în
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
secret, fără limite”. Je t’aime, René. Stockholm, 30 octombrie 1974 Mon doux, mon tendre, mon miracle! Încă de la începutul acestei săptămâni am fost profund chinuit de afacerile mele editoriale. M-am confruntat cu marile edituri suedeze care mi-au furat - cu toate regulile elementare ale onestității comerciale - drepturile asupra autorului flamand Louis-Paul Boon, despre care ți-am vorbit. Cum cunoști bine caracterul meu combativ, îți poți imagina foarte bine care a fost reacția mea. Am deschis un proces împotriva lor
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Al tău, ca întotdeauna pour et comme toujours, René. Stockholm, vineri, 1 noiembrie 1974 Mon amour, tocmai l-am părăsit pe avocatul meu, cu care am dezbătut ore întregi. Am discutat șansele de a duce procesul împotriva editurii care a furat drepturile lui Boon, și perspectiva nu e prea promițătoare: legea celui mai puternic e mereu cea mai bună, scria un plaisantin- de La Fontaine. La această tristețe se adaugă faptul că e ziua morților. Preoții au plasat această zi în noiembrie
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Barcea,Umbrărești și am ajuns la Ivești obosiți. Ne-am așezat pe marginea șoselei și am mâncat pâine în suc propriu, am băut apă de la o fântână și ne-am întins pe pământ, cu grijă să nadormim și să ne fure cineva bicicletele. Este drept că drumul era greu dar aveam avantajul că nu întâlneam decât două-trei mașini pe oră, dacă le întâlneam, așa că circulam în voie. Județul Tecuci avea pe atunci patru mașini mari și late: prefectura două din care
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
soluție ne-a oferit-o chioșcul unde vara cânta muzica, în parcul central din fața bisericii numită Sobor iar noaptea făceam noi serenade de lunateci. Noroc că aveam paltoanele și căciulile. Dormeam iepurește de teamă să nu vină cineva să ne fure lădițele cu lucrușoare. Dimineața le luam în cârcă ca pe sfintele moaște și iar ieșeam la plimbare, la îndoit de oase după atâta directă îndreptare pe scândurile podinei muzicale. Masa era conform vecinătății, ecumenică: apă, pâine, mere sau prune uscate
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
1932 cătană la poarta Regimentului 3 Vânători din Bolgrad, renumitul regiment "Trei Chirpici", renume dat de construcția multor clădiri, toate cu parter, construite din chirpici. Regula de aur: când te-mbraci militar întâia oară ferește-te. Iar dacă ți se fură oarece, ia-ți oareceul de la altul. Mi-a dispărut centura, am furat centura de la altul. În careu, la inspecție, toată lumea avea centură! Totul, și mamă și tată la companie, era plutonierul major Popa Ion, gras de nu putea intra pe
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Chirpici", renume dat de construcția multor clădiri, toate cu parter, construite din chirpici. Regula de aur: când te-mbraci militar întâia oară ferește-te. Iar dacă ți se fură oarece, ia-ți oareceul de la altul. Mi-a dispărut centura, am furat centura de la altul. În careu, la inspecție, toată lumea avea centură! Totul, și mamă și tată la companie, era plutonierul major Popa Ion, gras de nu putea intra pe ușă, cu două bărbii veșnic însiropate de sudoare sau de ușoara scurgere
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
școlii. Au venit toți: colonelul Ciobanu, comandantul școlii, maiorul Herescu, adjunctul și ofițerii. Cu vocea strânsă de lacrimi colonelul ne-a spus că URSS ne-a răpit Basarabia și partea de nord a Bucovinei iar Ardealul de Nord a fost furat de unguri, toate acestea în urma înțelegerii dintre Stalin și Hitler. Colonelul și toată lumea am îngenuncheat și am jurat că vom lua Basarabia înapoi. Steluța stătea în gazdă la niște oameni foarte de treabă, el fiind ceferist. și iat-o într-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
unde se găsiseră clădirile necesare. Eu stăteam în gazdă la o mare boieroaică, Brădulescu, chiar peste drum de Liceul de fete, acolo unde era depozitul de medicamente, obiectiv care mi s-a dat în pază. Rușii treceau spre front devastând, furând. Ar fi intrat și în depozit dar avantajul de a cunoaște limba rusă, explicațiile pe care le puteam da, toate acestea erau mai bune decât focurile de armă. Mai mult de atât, cunoscându-l pe starșii-leitinantul, comandantul garnizoanei sovietice din
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
unități preșcolare. Lipsa apei calde, dificultatea procurării detergenților, a șamponului, a săpunului, făcea ca în unele familii să apară paraziți de tot felul. Aceștia erau transmiși copiilor curați. În fabrică primeam câte un săpun de rufe pe lună, iar detergent furam din cantitatea care ni se dădea pentru curățenie la locul de muncă. Clorul pentru albit rufele îl procuram contra cost de la cei care îl foloseau în procesul tehnologic. Percepția noastră asupra existenței și a funcționării acelor grădinițe aproape gratuite, cu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
secția, în schimburi diferite, ca să nu fim împreună. Nimeni nu se ocupa de pregătirea noastră. Maistrul mi-a spus: Uită-te bine la strungul acesta! Învață cum funcționează! Întreabă și tu pe unul și pe altul. Nu uita: meseria se fură! La început, cei care lucrau acolo de ani de zile s-au amuzat, dar apoi, plictisiți să-mi tot explice din ce este alcătuită mașina uriașă, și-au văzut de munca lor, ignorându-mă complet. Zilele treceau fără ca nimeni să
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
luna aceea. Erau zile când mi se părea că m-am obișnuit, că treaba merge bine și pot câștiga ceva bani. Atunci apărea cineva lângă mașină pentru a-mi face necazuri. Mă jignea, îmi strica mașina, dar mai ales îmi fura piesele lucrate și le înlocuia cu rebuturi 37 pentru a nu putea să iau salariu. Mereu îmi punea gunoiul pe strung după ce făceam curat și câte altele! Într-una din acele zile negre, o colegă de la birou mi-a oferit
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
nemulțumiți de felul cum erau plătiți pentru muncile grele pe care le făceau. An de an rămânea porumbul necules pe câmp. Se dădea dispoziție să-l taie și să-l ia acasă, dar tot nu voiau. Erau sătui și de furat. Coșerele lor erau pline cu porumb, care se făcea din belșug. Miliția lua măsuri doar cu aceia care nu-i serveau când aveau nevoie de ceva. În rest, tot ce era al C.A.P.-ului, era al tuturor. Frigul din ziua
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
și pentru a putea rezista ore în șir la instruirile plictisitoare de transmitere de sarcini. Trezirea de la ora patru, frigul din tren și din gară se transformau, odată ce te așezai pe scaunul moale, într-o moleșeală plăcută, iar somnul te fura pe neașteptate. Capul îți cădea într-o parte și gura se întredeschidea a sforăit. Locurile din spatele sălii erau cele mai râvnite de noi, cei de la țară. Acolo era mai greu să fii văzut și puteai să dormi în voie cât
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]