15,139 matches
-
al optulea au Început să se răspândească În tot spectrul politic occidental discursurile și scrierile care invocau fără preget „drepturile omului” și „libertățile personale”. Cum remarca un observator italian În 1977, stânga discuta deschis, „fără mistificare sau demagogie”, ideea și idealul libertății „depline” pentru prima oară după război 5. Acest fenomen nu s-a reflectat imediat În politică: În cea mai mare parte a anilor ’80, partidele muncitorești și socialiste din Europa de Vest au zăcut neajutorate, recurgând adesea la Împrumuturi ilicite din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
comunist mai vârstnic care a fost pus sub acuzare și amendat pentru că Îi luase apărarea cântărețului de folk Wolf Biermann (exilat În Occident În 1976), a criticat aspru partidul conducător nu pentru Încălcarea unor drepturi, ci pentru că Își trăda propriile idealuri Încurajând consumul de masă și proprietatea privată a bunurilor de consum. Wolfgang Harich, figură proeminentă În cercurile filosofice din RDG și vechi critic al deviaționismului „birocratic” al regimului, era la fel de vehement În opoziția sa față de „iluziile consumismului”, considerând că reeducarea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
atât pragmatică, dar și etică Împotriva unor „aventuri” periculoase și fără sens. Realizările noii opoziții erau de altă natură. În Est, ca și În Vest, anii ’70 și ’80 au reprezentat o eră a cinismului. Energia anilor ’60 se risipise, idealurile politice Își pierduseră credibilitatea morală, iar angajamentul În folosul interesului public cedase locul calculelor ce vizau avantajul personal. Lansând o conversație despre drepturi, atrăgând atenția asupra conceptului confuz de „societate civilă”, vorbind neobosit despre tăcerile din prezentul și trecutul Europei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
toți comuniștii reformiști din generația sa, Gorbaciov era În primul rând un comunist și abia după aceea un reformator. Într-un interviu din februarie 1986 acordat ziarului comunist francez L’Humanité, declara că, pentru el, comunismul lui Lenin rămâne un ideal splendid și fără pată. Stalinismul? „Un concept născocit de dușmanii comunismului și folosit pe scară largă pentru a denigra Uniunea Sovietică și socialismul În general.”9 Chiar și În 1986, așa trebuia să se exprime un secretar general al Partidului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
care avea atât energia, cât și experiența administrativă necesare unui astfel de efort. Pe lângă faptul că era neobișnuit de educat și cult pentru un birocrat sovietic de rang Înalt, Gorbaciov avea o calitate specific leninistă: era dispus să-și compromită idealurile pentru a-și atinge scopurile. Moștenirea dificilă a secretarului general al PCUS nu era un mister pentru nimeni. Impresionat de ce văzuse În Vest În timpul călătoriilor făcute În anii ’70, Gorbaciov a dorit de la bun Început să restructureze economia muribundă a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și priorităților sale În 1989. „Ce vrem?”, Întreba programul. 1. Un stat de drept; 2. Alegeri libere; 3. Dreptate socială; 4. Un mediu Înconjurător curat; 5. Un popor educat; 6. Prosperitate; 7. Întoarcerea În Europa. Amestecul de revendicări politice generice, idealuri culturale și ecologiste și invocarea „Europei” era tipic cehesc și datora mult diverselor luări de poziție ale Cartei 77 de-a lungul deceniului precedent. Însă tonul Programului reflecta cu acuratețe starea de spirit a mulțimii În zilele euforice din noiembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de premier al regiunilor cehești, ambele jumătăți autonome ale republicii federale erau conduse de oameni care - din motive diferite, dar complementare - nu aveau nimic Împotriva separării. Președintele federației era acum, ca formă constituțională și prin persoana lui, singurul simbol al idealului unei Cehoslovacii unite, federale. Dar Václav Havel nu mai era la fel de popular - și, prin urmare, influent - cum fusese cu numai doi ani Înainte. În prima sa călătorie oficială ca președinte, el nu a mers la Bratislava, ci În Germania - o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
zadar să afle detalii despre condițiile de viață ale olarilor sau motivele pentru care regiunea era supranumită ținutul Negru (Orwell povestea cum până și zăpada era neagră de la fumul care ieșea din o sută de coșuri). și asemenea exemple - unde idealul fusese substituit realității trecute (sau prezente) - există cu sutele. Astfel, deși căile ferate britanice erau subiectul unui scandal național, În anul 2000 Marea Britanie număra mai multe locomotive cu aburi și muzee de profil decât tot restul Europei la un loc
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
restul programelor erau practic monopolizate de Germania. În Elveția (ca și În Belgia), fiecare regiune avea propriile canale de televiziune, folosind limbi diferite, relatând evenimente diferite și operând În stiluri complet opuse. BBC, cum observau amar criticii, abandonase estetica și idealurile sale mai vechi de arbitru moral și pedagog benevol al națiunii, În efortul de a rivaliza cu posturile comerciale. Dar, deși devenise un post de popularizare (sau poate tocmai din acest motiv), era mai britanic decât oricând. Cine se Îndoiește
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu dispăruse complet (cititorii presei franceze sau germane de calitate suportau periodic predici politice Înflăcărate din partea lui Günther Grass sau Régis Debray), dar Își pierduse obiectul muncii. Moraliștii publici tunau și fulgerau Împotriva unor păcate individuale, dar nu aveau un ideal sau un scop general care să le mobilizeze discipolii. Fascismul, comunismul și războiul fuseseră eliminate de pe continent, Împreună cu cenzura și pedeapsa capitală. Avortul și contracepția erau la Îndemâna tuturor, homosexualitatea era permisă legal și practicată deschis. Ravagiile pieței capitaliste nerestricționate, fie
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe toți! Trebuie să strigi și să lupți, glasul tău să fie tulnic, dangăt de clopot, chemare și îndemn la luptă! O țară și un neam nu piere din lipsă de programe, ci din lipsă de oameni morali, devotați unui ideal și care să nu trăiască în afara realității. Omul fără Dumnezeu este o corabie fără busolă. Românul a pierdut din memorie ceea ce a pătimit și a pierdut în perioada comunistă. Viața de atunci era un chin, o junglă și nici azi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
nostru. Numai atunci legea devine o forță creatoare a Neamului și duce la marea strălucire națională. Din fiecare cetățean trebuie să emane acel spirit de jertfă și dăruire, dusă până la sacrificiu, ca o reacție conștientă și constructivă întru împlinirea unui ideal măreț: dragostea de Neam și iubirea de Dumnezeu. Nu bogățiile pământești, nu iubirea de arginți trebuie să fie scopul omului, ci iubirea semenului, lăsată nouă de Hristos, prin răstignirea Sa pe lemnul Crucii, care se dobândește prin dăruire și virtute
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Ei sunt prezenți, dar și lipsa lor o simțim la tot pasul, în toate încercările de adânci genune, căci au lăsat aici, pe câmpul de luptă, un gol de nerecuperat. Dar imaginea lor arde încet și visător, îndemn la continuarea idealului nostru legionar. Sute și mii de vieți în floare au fost suprimate de nelegiuiții prigonitori în modul cel mai oribil. Ei au căzut pe altarul Crucii, pe drumul jertfei totale, luminați de razele aceleiași credințe în Hristos și neam, pregătindu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Drumul Crucii. (Articol Preluat) DE SUB LESPEDEA DE PIATRĂ AU FOST SCOASE TRUPURILE MARTIRILOR LEGIONARI Înfiorătoare groapă!.... Groapa comună în care patrusprezece trupuri de martiri au încheiat pământeasca lor existență. Patrusprezece nume, patrusprezece vieți cu o singură țintă, cu un singur ideal, cu o singură semnificație: SALVAREA ȚĂRII. Mai înfiorătoare, încă, truda și lucrul pentru a reda legiunii și țării trupurile martirilor lor. Toată noaptea au lucrat echipele legionare pentru ridicarea grelei lespezi de beton ce acoperea marele mormânt. Reflectoare puternice au
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
știi să câștigi liniștea prin fapte mărețe, folositoare aproapelui și plăcute lui Dumnezeu. Pentru aceasta avem nevoie de caractere nu de caricaturi și echilibriști. Experiența istorică ne arată că de la omul moral, valoros și jertfelnic ne vin marile și frumusețile idealuri. Insul în slujba colectivității, nu colectivitatea în slujba insului. Nedreptatea, teroarea și crima au fondat cele mai grele nemulțumiri și represiuni. Pentru înlăturarea lor ne trebuiesc modele de oameni înflăcărați cu suflete mari și neinflamabile, descătușați de râvna materiei. Să
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pieptul meu dorul urcușului tot mai sus, chemare cerească. Acum, împovărat de greul anilor mulți și ostenit, nu mai pot surâde revărsărilor sufletești de altădată și privesc înapoi. Decepție-o lume infamă care bate din palme, urlă și așteaptă. Forța idealului creștin s-a alterat de mult și speranțele luptei noastre gem neîmplinite. Trăim zile amare. Căldura frățească nu o mai întâlnim nici în biserică. Poruncile divine se mistuie în tăcere. Totul e fard, dosire și mașinal. Goană după ban și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
comun, comunismul. Momiți de opiul puterii, privilegiile sunt singura lor aspirație și nu mai văd scopul suferinței, esență divină a rostului omului în viață, care aduce pace și mântuire pentru care trebuie să militeze tot omul generos și devotat unui ideal. „Cea mai dureroasă rană este aceea făcută de mâna unui prieten.” (Sf. Nicodim Aghioritul) Dar minciuna și răutatea forfotesc în apele lor. Cortegiul de suferințe și bârfe pentru legionari nu s-a încheiat. Astfel, o doamnă, soție de fost prim-
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cu dușmanul Crucii și al Neamului nostru. Legionarii rămân pe câmpul de luptă cu flamura ridicată și nedoborâtă. Ne veți căuta! Căpitanul, prin lupta și moartea sa, s-a dăruit total voii lui Dumnezeu și neamului nostru punând temelie creștină idealului său cu care străbatem veacurile. A readus pe Dumnezeu în sufletul românului în lupta cu răutatea care îndepărtează pe om de Dumnezeu, în lupta cu fiara roșie din Apocalipsă care s-a ridicat pentru a izgoni pe Hristos din lume
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
nu îl poate acoperi colbul vremilor mișele, nici urlete, nici mușcături câinești, nici violențe. „Dați Cezarului ce-i al Cezarului și lui Dumnezeu ce-i al Lui.” Pătimirea este creatoare, ea înflăcărează pe om atunci când are un scop măreț, un ideal sfânt și devine punct cardinal în viața sa spre care mărșăluiește ducându-l la biruința finală, crezul său. Temporarii învingători sunt lipsiți de conștiința rostului omului pe pământ și uzurpatori ai legilor divine pe care le neagă considerându-le povară
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
care s au așezat pe spatele poporului, pe care îl robesc și îl schimonosesc fără încetare. Trădători și lași, politicienii de azi, nu numai că nu înțeleg destine ca cele ale celor care s-au jertfit în temniță pentru un ideal, dar le și înfierează, le pun la zid, născocesc legi peste legi, care să suprime orice amintire. Între „Lacrima” din actualul volum și „Nu înstrăinați pământul”, e deslușit un orizont de idealuri sublime. Cu lacrima pocăinței începe curățirea și lupta
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
care s-au jertfit în temniță pentru un ideal, dar le și înfierează, le pun la zid, născocesc legi peste legi, care să suprime orice amintire. Între „Lacrima” din actualul volum și „Nu înstrăinați pământul”, e deslușit un orizont de idealuri sublime. Cu lacrima pocăinței începe curățirea și lupta ființei umane către scopul pentru care a fost zămislită, cu lacrima începe iertarea, lacrima e mărgăritarul sufletului, lucrare și semn al Dumnezeirii în noi. „De n-ai fi tu, noi n-am
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cu munți), la formula baladescă, epică și lirică (Măslinul oglindit, 1983), la dialogurile în care apar personaje negative din „perioada administrării” (Dialoguri banale sau Trist și vesel despre oameni, 1988), la strigătele existențiale și la atitudinile patetice de susținere a idealurilor naționale (Atât de mult al pământului, 1990), în care poetul se vrea un tribun, un purtător de voce al renașterii basarabenilor, al revenirii la matca tradiției, la limba și la valorile clasice; Unire, moldoveni!, Ce vor scriitorii?, Matern la Bucovina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
ar putea numi „generație de tranziție”, fiindcă rostul ei, eșuat acum, ar fi fost acela de a realiza legăturile între „generația activă a războiului [...] și cea crescută și trăind viața oferită de vremurile mai noi”. Și, apăsând pe „lipsa de ideal a generației”: „O generație întreagă și-a pierdut rostul de a fi. Belșugul de energie al unei epoci este lăsat să putrezească în mod inutil”. V. își propune să mobilizeze tânărul intelectual împotriva răului social, să stimuleze cercetarea, creația, atitudinea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290658_a_291987]
-
broșură de specialitate, Despre o estetică a reconstrucției (1947), nu pierde din vedere „reconstrucția noastră spirituală”. Spirit aristocratic, în a cărui viziune asupra artei dominantă este tema frumuseții, C. rămâne atașat până la capăt unui crez întemeiat pe ordine, măsură, echilibru. Idealul armoniei, proclamat cu un condei vibrant și euforic, nu-i doar un surâzător concept de filosofie a culturii, ci urcă din fericita alcătuire lăuntrică a unui artist polivalent, care visează treaz la vremurile antice și la epoca de strălucitoare plenitudini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
răspunsuri a fost că se poate realiza cu (metodele folosite în științele naturii care se cer doar transferate la studiul literaturii- Se pot distinge mai multe moduri de a; efectua acest transfer. Unul constă în încercarea de a se atinge idealurile generale de obiectivitate, impersonalitate și certitudine ale științei, încercare ce stimulează colectarea faptelor neutre. Altul constă în strădania de a imita metodele științelor naturii, studiindu-se antecedentele cauzale și originile ; în practică "metoda genetică" justifică stabilirea oricărui fel de relații
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]