17,036 matches
-
de muzică folk „RIFF” din Zaporojie, revine în domeniul artei dramatice ca actor la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău (1983-1986). Combină activitatea teatrală cu cea de interpret de muzică folk. Astfel, după ce între anii 1986-1989 a activat în cadrul formației „Legendă”, revine din nou ca actor la Teatrul Actorului de cinema (1989-1991), la Teatrul etnofolcloric „Ion Creangă” din Chișinău (1992-1996) și apoi la Teatrul municipal „Satiricus Ion Luca Caragiale” din Chișinău, unde joacă și în prezent. Printre rolurile teatrale cele mai
Sergiu Finiti () [Corola-website/Science/312717_a_314046]
-
fost propus Gh. Nicolaescu, cu Luceștii, de către Telesport, Evenimentul zilei, România Liberă, Europa FM, Gazeta Sporturilor, Fundația artEST și Radio România Actualități. Acest premiu nu s-a acordat însă, deoarece în competiție nu a intrat decât o singură carte. "Steaua, legenda unei echipe"
Premiile „Ioan Chirilă” () [Corola-website/Science/312758_a_314087]
-
este un film de aventuri românesc din 1990, regizat de Sergiu Nicolaescu. Rolurile principale sunt interpretate de Sergiu Nicolaescu, George Alexandru, Vladimir Găitan, Virgil Flonda, Ștefan Velniciuc, Ion Rițiu și Simona Șomăcescu. Acest film prezintă o legendă petrecută în Evul Mediu, imediat după descălecatul Țării Românești. Într-un sanctuar de origine dacică, păzit de „Timp”, personaj metafizic, o Coroană îl așteaptă pe cavalerul care o merită, alături de o spadă destinată exclusiv apărării țării. Pentru a nu fărâmița
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
a declarat că povestea sa preferată în copilărie a fost „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”; el a văzut apoi filmul italian "Coroana de oțel" cu Massimo Girotti, la cinematograful „Apollo” din Timișoara, fiind impresionat de subiectul filmului, o legendă din Evul Mediu. După finalizarea filmului "Mircea" în vara anului 1989, Sergiu Nicolaescu s-a gândit să facă un nou film bazat pe o legendă (el regizase în 1974 filmul "Nemuritorii", bazat și el pe o legendă medievală), având și
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
oțel" cu Massimo Girotti, la cinematograful „Apollo” din Timișoara, fiind impresionat de subiectul filmului, o legendă din Evul Mediu. După finalizarea filmului "Mircea" în vara anului 1989, Sergiu Nicolaescu s-a gândit să facă un nou film bazat pe o legendă (el regizase în 1974 filmul "Nemuritorii", bazat și el pe o legendă medievală), având și mijloacele necesare: costumele, decorurile și locurile de filmare. Scenariul a fost scris rapid de Francisc Munteanu, după ideea lui Sergiu Nicolaescu. Titlul inițial al filmului
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
subiectul filmului, o legendă din Evul Mediu. După finalizarea filmului "Mircea" în vara anului 1989, Sergiu Nicolaescu s-a gândit să facă un nou film bazat pe o legendă (el regizase în 1974 filmul "Nemuritorii", bazat și el pe o legendă medievală), având și mijloacele necesare: costumele, decorurile și locurile de filmare. Scenariul a fost scris rapid de Francisc Munteanu, după ideea lui Sergiu Nicolaescu. Titlul inițial al filmului urma să fie „Legenda Carpatină”, iar într-un interviu publicat în numărul
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
1974 filmul "Nemuritorii", bazat și el pe o legendă medievală), având și mijloacele necesare: costumele, decorurile și locurile de filmare. Scenariul a fost scris rapid de Francisc Munteanu, după ideea lui Sergiu Nicolaescu. Titlul inițial al filmului urma să fie „Legenda Carpatină”, iar într-un interviu publicat în numărul din iunie 1989 al revistei Cinema regizorul își anunța intenția de a realiza „o baladă optimistă, viguroasă, bărbătească, care să înfrunte destinul” , combătând mesajul fatalist și defetist transmis de baladele populare românești
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
Pohilă // Iorga, Nicolae. Cugetări.-Chișinău: Prometeu, 2005. - P. 281-322. Pohilă, Vlad. [Inițiere, pentru elevi, în ortografia limbii române] / Vlad Pohilă // Dicționar ortografic al limbii române (DOR). - Ed. a 2-a. - Chișinău, București; Litera, Litera Internațional, 2003. - P. 5-11. Pohilă, Vlad. Legenda Constantin Tănase: [la aniversare a publicistului C. Tănase] / Vlad Pohilă // Lit. și arta. - 2004. - 24 iun. - P. 2; Timpul. - 2004. - 25 iun. - P. 6. Pohilă, Vlad. Măiastră a cuvântului rostit, îndrăgostită de cuvântul scris: [Ninela Caranfil] / Vlad Pohilă // Ninela Caranfil
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
Miclești. Ea a fost înființată în anul 1996 prin strădania arhimandritului Ștefan Gușă. Mergând pe Drumul Național Iași-Vaslui, după intrarea pe teritoriului județului Vaslui, pe partea dreaptă a drumului se află "Movila lui Burcel", o formațiune naturală pitorească, cunoscută pentru legenda despre un țăran înzestrat cu pământ de către domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt (1457-1504). Legenda spune că prin anul 1498 domnitorul însoțit de alaiul său s-a întâlnit cu un țăran fără o mână (șoimanul Burcel care luptase alături de domnitor
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
Drumul Național Iași-Vaslui, după intrarea pe teritoriului județului Vaslui, pe partea dreaptă a drumului se află "Movila lui Burcel", o formațiune naturală pitorească, cunoscută pentru legenda despre un țăran înzestrat cu pământ de către domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt (1457-1504). Legenda spune că prin anul 1498 domnitorul însoțit de alaiul său s-a întâlnit cu un țăran fără o mână (șoimanul Burcel care luptase alături de domnitor la Războieni) care ara de zor o movilă de pământ, în zi de duminică. Țăranul
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
el a răspuns că nu are pământ și că, pentru a-și hrăni familia, trebuie să muncească din greu la fratele său care îi împrumută un plug și un bou doar duminica pentru a-și ara micul său ogor. Conform legendei, domnitorul Ștefan cel Mare i-a dat lui Burcel șase pungi cu galbeni pentru ca să-și cumpere boi și plug. În zonă a existat o familie cu numele Burcel (sau Purcel), care a stăpânit moșii și a dat țării dregători de
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
Neapole în 1793, pentru a cere întăriri împotriva francezilor. Emma își folosește influența asupra reginei pentru ca regele să acorde ajutoarele necesare lui Nelson. Acesta se întoarce la Neapole cinci ani mai târziu, în 22 septembrie 1798, când era deja o legendă vie, după victoria sa din bătălia de pe Nil. Vicisitudinile războiului l-au îmbătrânit prematur: pierdu-se un ochi, un braț și cea mai mare parte a dinților. Emma îl îngrijește în casa soțului și organizează o petrecere cu 1800 de
Emma Hamilton () [Corola-website/Science/312009_a_313338]
-
fusese abordată. Dar pe lângă personajele acestea care populează o altă lume, Faunul și nimfa (1915), asistăm la o independență a celor două planuri în Când zeii umblau pe pământ (1915) și chiar la o demitizare a lumii ce ficțiune - Sfârșitul legendei (1915). Tot evaziunea, cu nostalgia absolutului și refacerea realității pe plan ideal, o regăsim în (Drumul Spre glorie, 1915), în (Spiritul triumfă, 1916), „Excelsior”, și Căile vieții,1922) sau mai târziu, când pictorul revine la simbolism, în „A Eterum Vale
Ignat Bednarik () [Corola-website/Science/312029_a_313358]
-
cu nostalgia absolutului și refacerea realității pe plan ideal, o regăsim în (Drumul Spre glorie, 1915), în (Spiritul triumfă, 1916), „Excelsior”, și Căile vieții,1922) sau mai târziu, când pictorul revine la simbolism, în „A Eterum Vale!”. Evaziunea în lumea legendelor și a vechilor balade (de exemplu: Meșterul Manole), este un omagiu adus creației populare. Acest paseism baladesc va contribui la închegarea acelei viziuni pline de farmec din ilustrațiile create de Bednarik pentru Basmele românilor (1925/26), culese de Petre Ispirescu
Ignat Bednarik () [Corola-website/Science/312029_a_313358]
-
Regină din Saba, sau Regina din Sheba, este o figură biblică din secolul al X-lea î.Hr. care a venit din Etiopia la curtea regelui Solomon în Ierusalim. Ea este amintită, în afară de Vechiul Testament, în Coran și în legendele Etiopiei. "Saba" sau "Sheba" după unele izvoare vechi ar fi fost Yemenul de azi, lucru care nu s-a putut clarifica până în prezent. Descoperirile arheologice ale Universității din Hamburg au descoperit urmele unui palat din secolul X î.Hr., în Etiopia
Regina din Saba () [Corola-website/Science/312035_a_313364]
-
textul biblic, ea este numită Makeda în tradiția etiopiană, iar în cea islamică este cunoscută ca Bilquis sau Balkis (totuși nu în Coran). Alte nume asociate sunt Nikaule sau Nicaula. Existența reginei nu a fost clarificată; cert este faptul că legendele din scrierile sumeriene și caldeene amintesc o regină, iar la arabi a existat o regină care se chema Zabibê, regină de Aribi 744-727 î.Hr. Scrierea din biblie datează probabil din secolele VI și VII î.Hr. Este posibil că regele Salmo
Regina din Saba () [Corola-website/Science/312035_a_313364]
-
vis, la fel cum ulterior avea să se întâmple la templele lui Asclepios din Grecia Antică. Asemeni multor altor meșteșuguri, practica medicala se transmitea din tată în fiu. Completarea învățăturii, perfecționarea se realiza într-una din "Casele vieții", întemeiate, conform legendei, chiar de Imhotep. Acestea vor deveni marile centre medicale de mai târziu. Medicii egipteni erau strict specializați, printre domenii enumerându-se: stomatologie, obstretică, specialități care dovedesc gradul de dezvoltare a civilizației egiptene. Dupa ce învăța meșteșugul vindecării, medicul putea căpăta
Medicina în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/312041_a_313370]
-
Bobek, Branko Zebec, Zlatko Čajkovski, Fahrudin Jusufi, Milan Galić, Milutin Šoškić, Slaviša Jokanović sau Predrag Mijatović (fost director sportiv la Real Madrid). Fostul jucător al lui Partizan, Savo Milošević, cu cele 102 selecții, deține recordul național. Unul dintre jucătorii de legendă al lui Partizan a fost Dragan Mance. El a condus Partizan spre victorie într-un meci din Cupa UEFA disputat în 1984 împotriva formației engleze Queens Park Rangers. Rangers câștigase primul meci cu 6-2, dar Partizan s-a calificat după
FK Partizan () [Corola-website/Science/312076_a_313405]
-
Duce pretindea libera trecere a trupelor italiene prin Grecia către „puncte strategice” nespecificate din interiorul țării. Se povestește că Metaxas ar fi răspuns cu un singur cuvânt: „"Ohi" (Nu)”. Deși unii istorici consideră că este vorba mai degrabă de o legendă, și afirmă că de fapt Metaxas ar fi răspuns în limba franceză: „Alors, c'est la guerre” („Ei bine, acesta e războiul”), faptul este confirmat de memoriile lui Emmanuele Grazzi. Ca răspuns la refuzul grecilor de a se supune condițiilor
Ziua Ohi () [Corola-website/Science/312125_a_313454]
-
tradiții în recrutarea membrilor legiunii. Cu timpul, membrii cohortelor auxiliare vor fi recrutați din afara Italiei. Astfel, arcașii erau "sirieni" iar cavaleria era alcătuită din "sarmați". Steagul legiunii nu a fost niciodată găsit, fiind ascuns de legionari și devenind subiectul multor legende.
Legiunea a XIII-a Gemina () [Corola-website/Science/312121_a_313450]
-
și K1 Studio 2) și propria companie de productie muzicala.K1 sunt primii producători români cărora li se acordă "în direct" (pe TVR 1) premiul pentru vânzarea a peste 1 milion de unități create, compuse și produse. K1 lansează albumul "Legendă", care conținea single-urile:"...și joacă! (Toți K1)", " Te voi iubi mereu" și "Noaptea".Sunt lansate noi volume din compilațiile "Techno Dance Party - Made în Romania"si "Romanian Dance Revolution".Cei trei concep turneul de promovare "Millenium Dance Star", turneu
K1 (formație) () [Corola-website/Science/312252_a_313581]
-
A fost suficient ca gestul să fie copiat de toți cei din jur. Mii de oameni și-au creat astfel de insigne. Insulta adresată manifestanților de Ion Iliescu a devenit simbolul luptătorului anticomunist, al militantului pentru democrație, intrând astfel în legendă. S-au format chiar „categorii” de golani: „golan de bine”, „golan de bună-credință”, „golan titrat", „golan elev”, „mini-golan”, „golan muncitor”, „golan arestat”, „golan alergic la roșu”, „golan cu două doctorate”, „golan meditator de feseniști”, „golan cu opinii”, „mamă de golan
Golaniada () [Corola-website/Science/311490_a_312819]
-
tatălui său Oebalus, dar în scurt timp puterea a fost uzurpat de fratele său Hippocoon. Mai târziu, Heracle l-a ucis pe Hippocoon și pe fiul acestuia Licon, redându-i lui Tyndareos tronul. Icarios, tatăl Penelopei fost frate cu Tyndareos. Legenda spune că Leda - fiica regelui Thestios al Etoliei și soția lui Tyndareos - a fost sedusă de Zeus și a născut patru copii: Elena și Pollux ai lui Zeus și Castor și Clitemnestra ai lui Tyndareos. Tyndareos a mai avut trei
Tyndareos () [Corola-website/Science/311542_a_312871]
-
șezătoare” în editura „Minerva” în anul 1907, având în fruntea volumului o prefață semnată Nicolae Iorga. Au urmat apoi volumele: „Movila Roșie”(povestiri, schițe, amintiri); „La gura sobei” (povești și snoave), „Povești de pretutindeni” (traduceri din folclorul lumii); „Basme și legende streine”(traduceri din folclorul lumii); „Domnița Ilina” (povești); „O noapte de mai” - traducere din N.Gogol; Alte volume în bibliotecile de popularizare ca: Povești, snoave, Aliman Voinicul (poveste), Povești franceze (traduceri), Povești corsicane (traduceri), Bătălia de la Mărășești (povestire eroic-națională). În
Virgil Caraivan () [Corola-website/Science/311577_a_312906]
-
mai mari ape curgătoare ale Australiei formează un singur sistem fluvial, așa cum se întâmplă cu Mississippi și Missouri în Statele Unite. Aceasta nu est singura asemănare cu "fratele mai mare" american. Pe undele tuturor acestor ape învolburate și repezi plutesc adevărate legende vii: vapoarele cu aburi. Acestea și-au făcut apariția pe Murray la jumătatea secolului al XX-lea, în perioada febrei aurului care pusese stăpânire pe sud-estul Australiei. Finalizarea lucrărilor la prima linie de cale ferată australiană, în anul 1854, a
Fluviul Murray () [Corola-website/Science/311583_a_312912]