15,863 matches
-
fostul stegar Vasile era cel care se oferise să-i fie călău, dorind să încheie socotelile cu căpitanul Andrei. Adunați într-o peșteră, oștenii români își dezvăluie în fața celor trei (Dumitru, Andrei și Vasile) intenția de a se întoarce în patrie și îi întreabă dacă vor să îi urmeze, depunând în acest caz un jurământ. Dintre ei, doar Vasile refuză, dar afirmă că va merge în urma lor. Într-un târg incendiat în urma unor lupte, oștenii o găsesc pe Ioana (Gina Patrichi
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
în ladă găsise doar scrisori și niciun ban. El a umplut-o cu bolovani și le-a spus celorlalți că lada conținea o comoară pentru a le alimenta dorul de țară și a le da nădejde că odată întorși în patrie vor mai putea fi folositori. Oștenii ajung la castelul contelui Șaroși, care luptase împotriva oștilor române în Bătălia de la Mirăslău (1600). Ei ocupă castelul și îi sechestrează pe nobili. Tot acolo o găsesc pe contesa Maria Cristina de la care află
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
lume și revin in țară cu drapelul voievodului”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„La 1611, 13 cavaleri rătăcesc prin Europa purtând idealul politic al fostului lor voievod: neatârnarea. Revenind în patrie, ei constată că noul domnitor, care nu le împărtășește visul, îi întâmpină cu foc și pară. Senzațională compoziția comică vecină ba cu grotescul, ba cu macabrul, a estropiatului lui Nicolaescu, personaj baroc plin de vigoare. În rest, debilitate generală. Peste
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
apelat la denaturări și exagerări voite pentru a induce subtil ideea de dragoste de țară, cinematografia contribuind la reîmprospătarea simbolurilor naționale, a eroului național care a învins indiferent de perioada în care a apărut. La începutul filmului sunt prezentate „frumusețile patriei”, pentru care strămoșii urmează să lupte și să se jertfească. Bogățiile țării sunt considerate ca neprețuite, de aceea ele au fost râvnite de ceilalți. Dacii sunt prezentați ca având ca principale trăsături cinstea, vitejia și independența, ei neducând lupte de
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
părăsit furios întrunirea. Cei rămași și-au declarat acordul cu înființarea Ligii, au semnat actul constitutiv și l-au ales pe Nicolae Rădescu președinte. . Prin statut, liga își definea activitatea în modul următor: " " are drept scop să lupte pentru liberarea Patriei de sub jugul străin și tirania comunistă și pentru restabilitea unei Românii independente, întregite, democratice și constituțional monarhice.<br> În acest scop liga se va strădui:"<br> "a.- să înmănuncheze, într-un spirit de frăție și strânsă colaborare, pe toți românii
Liga Românilor Liberi () [Corola-website/Science/311400_a_312729]
-
măsura cu Armata Roșie. De asemenea, evenimentele din Ungaria demonstraseră că occidentul nu era dispus să intervină în niciun fel pentru susținerea unei asemenea revolte. Astfel se punea întrebarea dacă, în condițiile date, scopul Ligii “de a lupta pentru liberarea Patriei de sub jugul străin și tirania comunistă” nu era o utopie. Lipsită de mijloace suficiente și descurajată, activitatea Ligii a cunoscut un declin accentuat din 1957. Ea a continuat totuși să ființeze până în 1960 când s-a autodizolvat.
Liga Românilor Liberi () [Corola-website/Science/311400_a_312729]
-
care erau opțiunile politice dictate inițial de Iustinian prin decretul din 529 e.n.). Nu se știe însă dacă Damascius s-ar fi întors la Atena după 532 e.n. Mai probabil este că s-a stabilit în Egipt sau chiar în patria sa natală, Siria, unde ar fi rămas până la moarte a cărei data exactă și ale cărei circumstanțe nu sunt cunoscute. Ultimele cercetări indică Harran (în estul Anatoliei) drept loc al ultimei reședințe . O inscripție funerară, găsită în 1925 în Emes
Damascius () [Corola-website/Science/311407_a_312736]
-
drum spre locul deportării. Ioa S. Onea (n. 1898), Nadejda H. Onea, soția, Ștefan F. Onea și Agripina A. Onea.Deportați în 1941, în regiunea Novosibirsk. Reabilitați în 1991. Constantin P. Burlacu (n. 1882).Acuzat în 1945 de trădare de patrie (a URSS).Condamnat la 15 ani de detentive într-un lagăr de muncă și degradare civică pe 5 ani. Ion F. Gugulan (n. 1910). Condamnat în 1945 la 10 ani de muncă silnica și interdicția drepturilor civice pe 5 ani
Victimele totalitarismului comunist din comuna Baraboi () [Corola-website/Science/311442_a_312771]
-
ani de detentive într-un lagăr de muncă și degradare civică pe 5 ani. Ion F. Gugulan (n. 1910). Condamnat în 1945 la 10 ani de muncă silnica și interdicția drepturilor civice pe 5 ani sub acuzația de trădare de patrie. Alexandru I. Bețivu (n. 1913). Condamnat în 1947 de Tribunalul Militar la 25 de ani privaține de libertate în temeiul Codului penal al Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene.Rebilitat în 1991. Alexandru F. Gulea (n. 1918). Condamnat în 1947 la 10
Victimele totalitarismului comunist din comuna Baraboi () [Corola-website/Science/311442_a_312771]
-
Reabilitat în 1991. Nicolae F. Gulea (n. 1925).Condamnat în 1947 la 10 ani de muncă silnica, fiind acuzat de complicitate la activitatea unei organizații teroriste.Si-a executat pedeapsă în regiunea Kurgan. Anton Gheorghe Elpujan.Acuzat de trădare de patrie și condamnat în 1947. Reabilitat în 1990. Victor A. Elpujan (n. 1926).Condamnat în 1947 la 5 ani de detenție pentru intenția de recere frauduloasă a frontierei de stat.Cauza a fost casata în 1964. Tatiana Ț.(Gh.) Bețivu (n.
Victimele totalitarismului comunist din comuna Baraboi () [Corola-website/Science/311442_a_312771]
-
S. Costișa (n. 1880).Supusă represiunii în 1949, fiind încadrată în “chiaburi”. Vasile I. Cotorcea (n. 1871), Maria A. Cotorcea, soția (n. 1871). Încadrați în “chiburi” și supuși represiunii în 1949. Simion Gheorghe Damian (n.1920). Acuzat de trădare de patrie. Deportat în 1949, în regiunea Kurgan.Reabilitat în 1990. Constantin F. Damian (n. 1876), Ana S. Damian (n. 1937). Supuși represiunii în 1949 că familie de “chiaburi”. Alerei A. Elpujan(n. 1893), Maria A. Elpujan, fiica adoptiva(n. 1938).Supuși
Victimele totalitarismului comunist din comuna Baraboi () [Corola-website/Science/311442_a_312771]
-
în două sfere autonome: statul și societatea civilă, a limitat sfera constituțională și sfera instituțională a acțiunilor statului asupra cetățenilor și a vieții lor personale, a apărat autonomia și drepturile minorității în comparație cu majoritatea, a propus egalitatea politică a tuturor cetățenilor. Patria ideilor liberale este în primul rînd Anglia. Încă din secolele medievale cînd pe continentul Europa era la putere absolutismul, englezii au reușit să limiteze puterea monarhului. Punctul de pornire al liberalismului englez datează încă din anul 1215 cînd în Anglia
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
impresiona mulțimile sunt cele simple și puternice, lipsite de orice interpretare suplimentară. Este important să se prezinte faptele în ansamblu, fără indicarea genezei lor. Se poate acționa asupra indivizilor din cadrul unei mulțimi, invocând concepte cum sunt gloria, onoarea, religia sau patria. Deoarece mulțimile nu sunt impresionate decât de sentimente excesive, oratorul care intenționează să atragă mulțimile trebuie să utilizeze afirmații violente, să-și repete afirmațiile și să-și pună în joc prestigiul personal. "Cunoașterea artei de a impresiona imaginația mulțimilor reprezintă
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
se datorează rațiunii umane ci unor factori psihologici. "Să lăsăm rațiunea să fie obiectul de studiu al filosofilor, dar să nu-i cerem să intervină în guvernarea oamenilor. Sentimente cum sunt onoarea, abnegația, credința religioasă, năzuința spre glorie, dragostea de patrie care au fost motorul dezvoltării marilor civilizații nu se datorează rațiunii, ci foarte adeseori apar împotriva rațiunii... Era neverosimil ca un dulgher din Galileea să devină și să rămână timp de două mii de ani un Dumnezeu atotputernic, în numele căruia au fost
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
ridică la aproape 120. Pentru meritele deosebite dovedite încă din anii studenției, Sofia Ionescu a fost răsplătită cu Semnul de Distincție al Crucii Roșii (1943), cu insigna „Evidențiată în Munca Medico-Sanitară (1957), cu medalia „A XX-a Aniversare a Eliberării Patriei” (1964), cu medalia „25 de ani de la Proclamarea Republicii” (1972). În 1996 primește Diploma de Onoare ANFDUR pentru merite de excepție, Premiul „Elisa Leonida Zamfirescu” și Diploma de Onoare a Confederației Naționale a Femeilor din România. Tot în acel an
Sofia Ionescu-Ogrezeanu () [Corola-website/Science/312462_a_313791]
-
inima Bucovinei, înconjurată de munți că o cetate se află Mănăstirea "Înălțarea Domnului", ridicată în cinstea fericiților intru adormire eroi, ostași și luptători români, din toate timpurile și locurile, căzuți pe câmpurile de luptă, în lagăre și închisori, pentru apărarea patriei și a credinței strămoșești, pentru întregirea neamului românesc, pentru libertatea și demnitatea noastră. Bucovina - nume de legendă și istorie românească cu vechi rezonante în cultură și civilizația românească- definește un străvechi spațiu, care în perspectiva timpului avea să dobândească noi
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]
-
restricțiilor impuse de legile rasiale din Romania în anii 1940-1944, Feuerstein a învățat circa doi ani la București la un seminar pedagogic evreiesc, unde a obținut autorizația de predare. Apoi a devenit co-director al unei școli evreiești în zona Apărătorii Patriei din capitala română, unde a lucrat, între altele cu copii cu dificultăți la învățătură. În paralel a studiat în acei ani, 1941-1944, psihologia la Colegiul evreiesc „Onescu”. În anul 1944 a emigrat în Palestina, aflată pe atunci sub mandat britanic
Reuven Feuerstein () [Corola-website/Science/312859_a_314188]
-
cel strămoșesc, dar introducând un fel de apartheid între majoritate și minorități, cu inconveniente și avantaje diferite între dânsele. Constituția Republicii Moldova nu recunoaște ca Moldoveni decât pe băștinașii majoritari, ceea ce îi face pe minoritari să se simtă străini de o patrie, care poartă numele a numai două treimi din populație. În schimb, minoritarii se bucură de un drept pe care majoritarii nu îl au : acela de a dezvolta liber limba și identitatea lor în relație cu țările vecine, ca membri ai
Controversa identitară în Republica Moldova () [Corola-website/Science/312954_a_314283]
-
activ la activitatea de recrutare a Corpului de voluntari ardeleni înființat la Darnița și, mai apoi, au luptat la Mărășești și Oituz în cadrul regimentului „Avram Iancu”. Din aceasta cauză a fost condamnat de către autoritățile maghiare la contumacie ca trădător de patrie. A fost demobilizat în anul 1919 și a urmat un curs pregătitor de profesori, curs organizat pe lângă Universitatea din Cluj. Ca urmare a fost încadrat ca profesor practicant (secundar) la Liceul „Timotei Cipariu” din Dumbrăveni la data de 5 octombrie
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
dintre Congresul Național Indian și Liga Musulmană s-au împotmolit datorită problemei împărțirii țării. Liderul musulman Muhammad Ali Jinnah a proclamat ziua de 16 august 1946 ca „Zi a acțiunii directe”. Se dorea ca musulmanii să protesteze pașnic în favoarea unei patrii islamice în India Britanică. A doua zi au izbucnit violențe interconfesionale în Calcutta, care s-au răspândit în întreaga țară. În ciuda situației politice dificile, a fost format un guvern interimar al Congresului în septembrie, cu Jawaharlal Nehru în funcția de
India Britanică () [Corola-website/Science/310856_a_312185]
-
credință fascismului urmau să fie împiedicați să participe la viața publică și la slujbe. Regimul fascist a încercat să facă apel la italienii emigrați, care ar fi trebuit să sprijine mai degrabă cauza fascistă decât pe cea a noilor lor patrii. În ciuda eforturilor de creare a unei noi culturi fasciste, fascismul italian nu au fost atât de dur în acțiuni și nici nu a avut aceleași succes în comparație cu realizările din alte state totalitare precum Germania Nazistă sau Uniunea Sovietică. În Italia
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
versuri ale unei doine de la început de drum, un început care-a confirmat încă de-atunci: “Dacă Dumitru Sopon se va îngriji să-și adune un repertoriu autentic românesc, va ajunge un mare interpret al României“. - Constantin Arvinte - Revista “Apărarea Patriei”- 1957; Așa s-a întâmplat, Dumitru Sopon a ajuns «un mare interpret al României» și mai mult de-atât, a dus cântecele noastre «peste mări și țări» și odată cu ele puritatea și frumusețea țăranului român. În decursul celor câteva decenii
Dumitru Sopon () [Corola-website/Science/309489_a_310818]
-
Bianca Marcovici, Gheorghe Simion, Horațiu Stamatin Serie: Debut. 5 poeți Titlu: INVOCAȚII/ Ioan Iacob, Cornelia Leonte, Bianca Marcovici, Gheorghe Simion, Horațiu Stamatin Informație la titlu: Versuri Editură: Junimea Locul publicării: Iași Anul Ediției: 1985 Descriere: 86 p. Note: Cuprinde : Netrecătoare patria / Ioan Iacob ; Lumină întunericului / Cornelia Leonte ; Mării anonimi / Bianca Marcovici ; Fulgere captive / Gheorghe Simion ; Echinocțiul necesar / Horațiu Stamatin Limba: rum Serie: Debut. 5 poeți Clasificare: 821.135.1-82 Clasificare: 821.135.1-1(082) Clasificare: 082.1 Debut. 5 poeți EDITURĂ
Bianca Marcovici () [Corola-website/Science/309481_a_310810]
-
că în Biblie nu apărea nimic legat de ea. În 1582 Loys le Roy scrie în prefața unei traduceri a dialogului Timaios că pune relatarea lui Platon pe seama dorinței acestuia de a arăta vechimea lumii și de a-și glorifica patria. Romanul din 1627 al lui Francis Bacon, Noua Atlantidă descrie o societate utopică pe coasta de vest a Americii. Un personaj al romanului face o descriere a Atlantidei care seamănă cu cea a lui Platon, și o așază în America
Atlantida () [Corola-website/Science/309551_a_310880]
-
spune că strămoșii acestora ar fi venit în trecut dintr-o țară situată departe în răsărit. De asemenea, în Venezuela trăiește un trib în mijlocul pădurii ecuatoriale, într-un sat numit Atlan, care păstrează amintirea unei catastrofe ce ar fi distrus patria strămoșilor lor, care era o insulă din Oceanul Atlantic. În Codexul Tira al toltecilor se menționează mai multe râtriburi care au venit dinspre răsărit și s-au răspândit până la Oceanul Pacific. Patria lor era o insulă muntoasă, unul ditre munți fiind înconjurat
Atlantida () [Corola-website/Science/309551_a_310880]