18,499 matches
-
și se dezvăluie și personalitatea unui susținător arzător al spiritului ecumenic din rândurile protestanților. Iată un răspuns al pastorului din Eskilstuna: «Dragă părinte și frate în Cristos, pace de la Dumnezeu și de la Isus, Mântuitorul nostru. Vă mulțumesc pentru marea dumneavoastră prietenie. Am primit cu bucurie scrisoarea dumneavoastră și imediat m-am îngenuncheat înaintea altarului Domnului în casa mea și m-am rugat pentru dumneavoastră și pentru Casa Copiilor Buni. În acest timp e necesar ca toți cei care cred în Cristos
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
apostol al bolnavilor. S-au întâlnit adesea, atât în parohia de la San Stefano cât și la San Zeno in Monte. Amiciția lor s-a consolidat până într-atât încât să-i facă să devină două trupuri într-un singur suflet. «Prietenia ori găsește semeni ori și-i face», spune un proverb latin. Și cei doi preoți sfinți se imitau, se îndemnau reciproc în iubirea lui Dumnezeu Tatăl și în iubirea celor mai săraci și abandonați. Se ajutau și material. Sfinții nu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în privirea și în inima sa. Cu puțin înainte de încheierea armistițiului, s-a reîntors la Verona ca să participe la un curs de exerciții spirituale, înainte de a reveni la activitățile sale pastorale parohiale. A aprofundat și a reconsolidat tot mai mult prietenia sa cu don Calabria. Ba mai mult chiar, a apărut dorința de a se uni Operei ca religios. Superiorii lui nu i-au permis. I-au spus că misiunea lui era la Bologna. S-a reîntors la Bologna, dar s-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Pe 24 mai a aceluiași an, don Ottorino primește primii orfani în Araceli și începe Institutul în umilință și simplitate. Don Calabria urmărește cu deosebit interes începutul și dezvoltarea Institutului. I se atașează lui don Ottorino prin legături strânse de prietenie spirituală și nu ezită să-i aducă tânărului preot cuvântul său de încurajare și sfătuire. După un deceniu don Ottorino adună un grup de colaboratori, care vor deveni religioși, preoți și asistenți, și dă viață instituției Pia Società San Gaetano
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și moștenirea să o păstreze vie și să o mărturisească cu generozitate și vigoare în timpul nostru. Iubirea față de Biserică a impulsionat în don Calabria și străduința pentru unitatea creștinilor. El s-a rugat pentru acest scop, a avut legături de prietenie cu membrii altor Biserici și Comunități ecleziastice, oferind abația de la Maguzzano ca sediu al Secției Italiene a «Catholica Unio». Din scrisorile sale ne rezultă clară intuiția sa potrivit căreia deplina comuniune a creștinilor trece pe o cale importantă, aceea care
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
atît de binevoitor. Începuturile mele în carieră nu cereau activitate de cancelarie înrobitoare: relațiile franco-române erau cordiale, deși fuseserăm înglobați în Tripla Alianță, tinerimea română, de generații venea să se instruiască în școlile franceze și se stabiliseră puternice legături de prietenie și camaraderie, menținîndu-se un contact cordial de o parte și de alta, (pînă la afacerea Dreyfus St. Cyr și Ecole de Guerre primeau cu larghețe pe ofițerii români). Unirea Principatelor și urcarea pe tron a prințului de Hohenzollern-Sigmaringen avuseseră sprijinul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Maestră a Suveranei dispărute, Contesa Harrach, primea omagiile și reverențele invitaților ca și cum ea ar fi fost Împărăteasa înviată, fiind interzis în acea seară să atingi mîna acestei amabile văduve de neam mare, oricare ar fi fost relațiile de rudenie și prietenie pe care le-ai fi avut cu ea în viața de toate zilele. Dimpotrivă, împăratului, liber în mișcările sale, îi plăcea să converseze cu tinerele debutante cînd erau frumoase. Pentru acestea era o grea încercare, întrucît erau controlate cu ochi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
aliată, sub sceptrul Hohenzollernilor, nu era scutită și servea prea adesea de țintă, deși, cît a fost ministru la București, secretarul de stat la Afacerile Externe, Kiderlen-Wachter, a legat cu elita societății și oamenii politici relații și chiar legături de prietenie (cum era cazul lui Take Ionescu care îl impresiona prin flerul său în materie de politică externă, după cum a arătat în Memoriile sale). Acesta afișa un superb dispreț față de "indigenii" din România. Urmînd exemplul stăpînului său, Wilhelm al II-lea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
asupra faptelor și gesturilor sale prin mijloace corespunzătoare acelor vremuri din istoria Italiei, așa cum și le imaginau romanticii de pe la 1830. În acest fel aduna informații pînă și din bucătăria palatului. Regele începuse prin a-i arăta ministrului francez sentimente de prietenie demonstrativă, făcîndu-i cadou portretul său, în picioare, pictat în ulei, și văzuse în el, mult timp, cu interes de istoric, omul credincios lui Delcassé: "Dumneavoastră care ați lucrat alături de el, spuneți-mi cum gîndește", îl întreba Ferdinand pe Paléologue și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
gata să pornească la un nou război. Cu aceeași ocazie, preocuparea de a avea o Românie pasivă redevenea predominantă, iar eu retrăiam primele momente ale războiului împotriva Turciei, asaltat de conducători care, cu Danev în frunte, veneau cu declarații de prietenie și de asigurare că o discuție de un interes atît de secundar cum era acel capăt de pămînt în Dobrogea nu ar putea să ne tulbure relațiile, care trebuiau să devină o înțelegere amicală. Cu greu mă abțineam să răspund
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
atunci răsfățată de succes prea adesea umflat peste măsură de propagandă dădea o lovitură grea moralului populației. Pe fețele oamenilor se citea consternarea, însoțită de cuvinte mînioase și de amenințări. Lui Danev, care nu înceta să-mi facă declarații de prietenie bulgară care sunau ca un S.O.S., a trebuit să-i dau vestea mobilizării generale a armatei române, ordonată de regele Carol. Probabil că Președintele Consiliului avea o încredere absolută în atotputernicia unei intervenții a Vienei la București care
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
reginei Elisabeta a României și, fără îndoială, regele Carol acționase în culise pentru a face ca prințul să iasă din umbră, sugerîndu-i numele pentru a deveni conducătorul Albaniei. Pe de altă parte, supus german, el reprezenta pentru Berlin, a cărui prietenie față de Turcia era apreciată la Constantinopol, un atu în jocul Germaniei și o tranziție acceptabilă pentru Turcia între trecut și viitor, atît de amenințată de atîtea pofte din partea puterilor rivale. Nu capacitățile acestui suveran în fașă păreau să fi determinat
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Faptul s-a petrcut într-o tribună, la concursul hipic al Școlii de cavalerie din Tor Di Quinto. Pînă atunci relațiile mele cu ambasada Germaniei erau rare și lipsite de căldură. Deși România era angajată în Triplice, relațiile mele de prietenie cu colegii din ambasada Franței, cu Barrère în frunte, precum și ceea ce se știa despre sentimentele mele față de țara lui nu mă făceau un frecventator asiduu al ambasadorului Flotow, cu care nu aveam decît unele contacte sporadice de amabilitate mondenă. De
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
prelați și funcționari italieni, nu putea rămîne "deasupra vîrtejului" în același mod. Din păcate, nu erau numai italieni cei care ocupau anumite posturi și funcții; mai erau și austrieci, ca monseniorul Gerlach, căruia Benedict al XV-lea îi arăta o prietenie deosebită și care trăia pe lîngă papă, legat de el prin relații de serviciu constante. Guvernul italian, cu un spirit de toleranță generos, care a fost criticat public, asigurase Vaticanului libera circulație a valizei diplomatice fără control din partea autorităților regale
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în a lăsa această față bisericească, inamic prin naționalitate, să circule prin Roma pentru a decora pe cardinalii francezi Dubois și Morin. Monseniorul Gerlach s-a ferit să-și recunoască greșeala. Urma să facă ceva și mai rău, abuzînd de prietenia Sfîntului Părinte: pe măsură ce războiul înainta, Italia fiind combatantă, autoritățile italiene constatau o recrudescență alarmantă a spionajului. Pe rînd, distrugătorul "Leonardo da Vinci" și crucișătorul "Benedetto Brin" au sărit în aer stînd la ancoră în portul Taronto, iar aceste atentate au
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
largi și apetite controlate. Echipa cehoslovacă era condusă de Beneș, flancat de ministrul Cehoslovaciei în Franța, slovacul Osusky. Acesta din urmă era o inteligență sclipitoare, cizelată de studii universitare făcute în Statele Unite ale Americii cu care întrețineam relații de cordială prietenie, a știut să-și facă, în postul de la Paris, o situație foarte bine văzută, grație capacităților sale și recepțiilor date în frumoasa clădire a Legației cehoslovace de pe Champ de Mars158. Între el și Beneș, desemnat să fie ministrul Afacerilor Externe
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
nostru își oferea bunele oficii pentru a ajunge la suveran și a-i sugera acest exercițiu teatral pentru exercitarea acestor prerogative. În acest sens cred că Eduard al VII-lea ar fi fost sedus, dar avea și legături strînse de prietenie cu mediile izraelite baronul Hirsch și familia Rotschild fapt care i-ar fi înfrînat poate cealaltă dorință. În orice caz, nu știu ca România să fi încercat această experiență pentru a-l pedepsi pe lordul primar de nerespectarea conveniențelor, dar
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
hotărîse ca la sfîrșitul anului, deși regele României nu-l vizitase încă pe regele Italiei la Roma, ducele de Spoleto 201 să vină în vizită oficială la regele Ferdinand pentru a consacra, în cadrul unui program de festivități solemne adecvate, această prietenie dintre cele două națiuni de acum legate prin contract. Primirea prințului italian, în afara festivităților obișnuite banchete, spectacol de gală la operă etc. a fost întărită de prezența mareșalului Badoglio 202, căruia mareșalul Averescu îi dăruia în mod solemn o vilă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cuvintelor revelatoare ale lui Badoglio despre "vitele cehoslovace", cum am spus mai înainte. Pe Dino Grandi, ajuns conte și ministru al Afacerilor Externe și care și-a exprimat față de un diplomat care mi-a mărturisit acest fapt "deziluzia" Italiei cu privire la prietenia română, am avut ocazia, în 1931, la Liga Națiunilor, să-l întreb și să înțeleg că această deziluzie era făcută din toate speranțele nerealizate ale unei Românii desprinse de această Mică Antantă care devenise "muleta"216 care exaspera taurul fascist
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în revistă problemele de politică externă, Ducele, oprindu-se la Ungaria, sublinia "nedreptele mutilări teritoriale suportate de Ungaria" ce trebuiau să facă obiectul unei revizuiri la care Italia era hotărîtă să contribuie în sensul echității și al sentimentelor tradiționale de prietenie italo-maghiare. Pusă alături de o foarte recentă vizită a primului ministru ungur, contele Bethlen, această declarație a lui Mussolini căpăta o întorsătură alarmantă. După cîteva ore de mers cu mașina, un Buick, eram înapoi la Roma și solicitam o audiență urgentă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cehoslovaci, marcată la vremea respectivă de acordarea numelui de "Piața Regele Carol al României" locului din fața gării pragheze. Se cunoaște rolul jucat de Mussolini, în 1940, la dezmembrarea României în favoarea Ungariei, în timpul dictatului de la Viena. Își revizuise frumoasa declarație de prietenie din 1928: Nici un deget de pămînt românesc pentru Ungaria... Astfel se putea constata valoarea negativă a acestui tratat italo-român imaginat de Averescu. Cred că guvernul fascist nu mai nutrea iluzii în această privință încă din 1928, și fapt este că
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de conducătorii fasciști văzînd atitudinea României, după speranțele născute prin tratatul din 1926, nu putea decît să se agraveze, începînd din momentul în care Mussolini se făcea protectorul Ungariei și al altor nemulțumiți, învinșii de ieri. Rămînînd întru totul fidelă prieteniei cu Franța, România îi scotea din fire pe conducătorii fasciști, printre care istericul Farinacci era purtătorul de cuvînt german, gălăgios și ridicol. Nu se ținea cont de recunoștința pe care România o avea față de generoasa frăție de arme dovedită de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Ungaria și împotriva Pragăi și a Belgradului?". Aceste precizări pe care le relatez în avans, nu le aveam la Roma în anii 1928-1929-1930, dar ceea ce se simțea în aer era suficient pentru a nu-mi face vreo iluzie asupra valorii prieteniei italo-române. Oamenii politici de la București nu păreau conștienți de adevăratul rol jucat de Italia fascistă. Fără a mai vorbi de mareșalul Averescu care continua să exploateze filonul italian pentru reclamă personală, domnul Maniu, șeful Partidului Național Țărănesc, pe care originea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
că este vorba de o greșeală și va fi răsturnat într-o clipă. Apoi opinia publică va fi pusă în fața unui gest italian, iar comentariile, precum vă închipuiți, vor fi ostile și definitive.... La așa ceva ne putem aștepta de la o prietenie dublată de o alianță?". Dacă vă înțeleg bine" concluzionă Ducele "sîntem acuzați că v-am fi "înghesuit"... Cum putem soluționa această problemă? (Avea stiloul în mînă... Iată soluția mea. Și, Mussolini, tăind cu o linie textul litigios, încheiă: N-a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
putem soluționa această problemă? (Avea stiloul în mînă... Iată soluția mea. Și, Mussolini, tăind cu o linie textul litigios, încheiă: N-a fost nimic. Nu mai vorbim despre asta". Ușurarea, la București, a fost mare, dar "s-a vorbit" totuși. Prietenia italo-română n-a cîștigat nimic. Trebuie să adaug că Mussolini avea în privința mea sentimente de stimă cordială, prețioase pentru mine față de intrigile de la Legația Italiei de la București și atacurile unei anumite prese românești, înregimentate, cum ar fi acelea ale publicistului
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]