15,855 matches
-
sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a
DECIZIE nr. 20 din 13 iunie 2016 privind dezlegarea unei chestiuni de drept, respectiv dacă în sintagma "fără încheierea unui contract individual de muncă" prevăzută de art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul muncii se include şi situaţia contractului individual de muncă suspendat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275258_a_276587]
-
sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a
DECIZIE nr. 20 din 13 iunie 2016 privind dezlegarea unei chestiuni de drept, respectiv dacă în sintagma "fără încheierea unui contract individual de muncă" prevăzută de art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul muncii se include şi situaţia contractului individual de muncă suspendat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275258_a_276587]
-
unei practici neunitare din această perspectivă. Așa fiind, condiția noutății se verifică, devenind actuală cerința interpretării și aplicării normei de drept respective. 30. De asemenea, s-a constatat că asupra acestei chestiuni Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat, litigiile având acest obiect nefiind cuprinse în sfera de competență materială a instanței supreme și că nu se află în curs de soluționare un recurs în interesul legii cu un obiect similar. 31. Prin urmare, se constată că sunt îndeplinite
DECIZIE nr. 20 din 13 iunie 2016 privind dezlegarea unei chestiuni de drept, respectiv dacă în sintagma "fără încheierea unui contract individual de muncă" prevăzută de art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul muncii se include şi situaţia contractului individual de muncă suspendat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275258_a_276587]
-
a subliniat importanța prevederilor referitoare la încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă. În acest sens, prin Decizia nr. 418 din 3 mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 22 mai 2007, a statuat că «existența contractului previne comportamentul abuziv al angajatorului, dar și atitudinea incorectă a salariatului în îndeplinirea sarcinilor pentru care s-a angajat. Încadrarea în muncă doar cu forme legale, pe baza unor contracte individuale de muncă, asigură atât cunoașterea, cât
DECIZIE nr. 20 din 13 iunie 2016 privind dezlegarea unei chestiuni de drept, respectiv dacă în sintagma "fără încheierea unui contract individual de muncă" prevăzută de art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul muncii se include şi situaţia contractului individual de muncă suspendat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275258_a_276587]
-
în viitor a pensiei sau a altor forme de ajutor social, precum și a asistenței medicale". 45. În Decizia nr. 352 din 24 septembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 26 noiembrie 2013, s-a statuat că dispozițiile art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul muncii, republicat, trebuie corelate cu cele ale art. 16 alin. (1) din același act normativ, care prevăd forma scrisă ca o condiție ad validitatem a contractului individual de muncă, dar
DECIZIE nr. 20 din 13 iunie 2016 privind dezlegarea unei chestiuni de drept, respectiv dacă în sintagma "fără încheierea unui contract individual de muncă" prevăzută de art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul muncii se include şi situaţia contractului individual de muncă suspendat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275258_a_276587]
-
că prin modificarea propusă se ajunge la o situație de excludere de la răspunderea penală a notarilor publici, cu consecința reținerii, acolo unde se impune, și a principiului aplicării legii penale mai favorabile. Astfel, în contradicție cu principiul egalității în drepturi, statuat în cuprinsul art. 16 din Constituție, prin modificarea propusă se ajunge în situația în care toate celelalte categorii profesionale cu privire la care se aplică dispozițiile art. 175 alin. (1) din Codul penal vor răspunde penal pentru infracțiunile săvârșite "pentru deciziile și
DECIZIE nr. 582 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 1, pct. 5 şi pct. 15 din Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275244_a_276573]
-
titlului executoriu, calificată în mod discutabil drept necontencioasă, este lipsită de garanții în ceea ce îl privește pe debitorul creanței, obținerea titlului executoriu pe această cale având importante consecințe asupra securității și stabilității raporturilor juridice. 40. Instanța de contencios constituțional a statuat cu privire la principiul stabilității și securității raporturilor juridice, prin Decizia nr. 404 din 10 aprilie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2008, că, deși nu este în mod expres consacrat de Constituția României
DECIZIE nr. 582 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 1, pct. 5 şi pct. 15 din Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275244_a_276573]
-
dreptului este principiul securității raporturilor juridice" (a se vedea Hotărârea din 6 iunie 2005, pronunțată în Cauza Androne împotriva României, sau Hotărârea din 7 octombrie 2009, pronunțată în Cauza Stanca Popescu împotriva României). Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, "odată ce statul adoptă o soluție, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate și coerență rezonabilă pentru a evita pe cât este posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluții
DECIZIE nr. 582 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 1, pct. 5 şi pct. 15 din Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275244_a_276573]
-
sistemului său juridic", sens în care va aplica, "în cadrul propriilor sisteme instituționale și juridice, coduri sau norme de conduită pentru exercitarea corectă, onorabilă și corespunzătoare a funcțiilor publice" (art. 8 paragrafele 1 și 2). 49. Cu privire la fenomenul corupției, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29 ianuarie 2014, că acesta "este considerat a fi una dintre cele mai grave amenințări cu privire la instituțiile statului de drept, democrație
DECIZIE nr. 582 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 1, pct. 5 şi pct. 15 din Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275244_a_276573]
-
Parlamentul, în cadrul procesului de reexaminare a legii, a adoptat-o din nou cu modificări și completări, Curtea, prin Decizia nr. 308 din 28 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, a statuat că, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, deciziile pronunțate de Curtea Constituțională sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, având aceleași efecte pentru toate autoritățile publice și toate subiectele individuale de drept. Decizia prin care Curtea
DECIZIE nr. 581 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275273_a_276602]
-
actul normativ în ansamblul său. Prin urmare, legea criticată a fost adoptată cu nerespectarea exigențelor art. 147 alin. (2) din Constituție. (2.4.) Criticile de neconstituționalitate raportate la art. 147 alin. (4) din Constituție 49. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că adoptarea de către legiuitor a unor norme contrare celor hotărâte într-o decizie a Curții Constituționale, prin care se tinde la păstrarea soluțiilor legislative afectate de vicii de neconstituționalitate, încalcă Legea fundamentală. Or, într-un stat de drept, astfel cum
DECIZIE nr. 581 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275273_a_276602]
-
folosită nu se integrează, din punct de vedere conceptual, în sistemul normativ, drept care, atunci când legiuitorul recurge la utilizarea unor noțiuni cu caracter inovator în cuprinsul actelor normative, trebuie să le definească chiar în cuprinsul acestora. În acest sens, Curtea a statuat că o noțiune legală poate avea un conținut și înțeles autonom diferit de la o lege la alta, cu condiția ca legea care utilizează termenul respectiv să îl și definească (a se vedea Decizia nr. 390 din 2 iulie 2014 , publicată
DECIZIE nr. 581 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275273_a_276602]
-
serviciu (dintr-un alt buget decât cel al asigurărilor sociale de stat) sunt elemente care califică indemnizația pentru limită de vârstă drept o pensie de serviciu deghizată. Or, prin Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016 , paragraful 50, Curtea a statuat că "pensiile de serviciu se acordă unor categorii socioprofesionale supuse unui statut special, respectiv persoanelor care în virtutea profesiei, meseriei, ocupației sau calificării își formează o carieră profesională în acel domeniu de activitate și sunt nevoite să se supună unor exigențe
DECIZIE nr. 581 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275273_a_276602]
-
sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să de dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care
DECIZIE nr. 15 din 23 mai 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 371^7 din Codul de procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275302_a_276631]
-
se stabili dacă procesul-verbal de cheltuieli de executare reprezintă titlu executoriu și împotriva creditorului, precum și caracterul acestei norme. 20. S-a arătat că această chestiune de drept este una nouă, asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și care nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii, iar, de modul de soluționare a acestei probleme de drept depinde soluționarea cauzei, ce reprezintă o contestație la executare întemeiată tocmai pe aceste considerente, respectiv faptul că procesul-verbal de
DECIZIE nr. 15 din 23 mai 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 371^7 din Codul de procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275302_a_276631]
-
care nu tranșează chestiunea de drept în dezbatere. Astfel, prin Decizia nr. 3.372 din 26 aprilie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 19.281/2004 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală, s-a statuat în sensul că, potrivit art. 371^7 din Codul de procedură civilă de la 1865, cheltuielile necesare în scopul îndeplinirii unui act sau unei activități care interesează executarea se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces-verbal întocmit pe baza dovezilor prezentate de
DECIZIE nr. 15 din 23 mai 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 371^7 din Codul de procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275302_a_276631]
-
ca atare, nu pot fundamenta o executare silită; - sesizarea a fost făcută de către un complet învestit cu soluționarea pricinii în ultimă instanță; - chestiunea de drept este nouă, în sensul că, asupra acesteia, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu constituie obiect al unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. Această cerință a noutății chestiunii de drept nu poate fi, în niciun caz, raportată la vechimea reglementării, întrucât nu este vorba despre o condiție pur
DECIZIE nr. 15 din 23 mai 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 371^7 din Codul de procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275302_a_276631]
-
soluționarea cauzei să aprecieze, de la caz la caz, care dintre probe trebuie să fie administrate. 10. Prin deciziile nr. 342 din 7 mai 2015 , nr. 245 din 7 aprilie 2015 și nr. 486 din 23 iunie 2015, Curtea Constituțională a statuat că faptul că instanța de judecată, nereadministrând probele în condițiile art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală, va ține seama de ele la judecarea cauzei, nu poate fi apreciat ca afectând dreptul la apărare ori dreptul la un
DECIZIE nr. 565 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) şi (8) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274909_a_276238]
-
un proces echitabil, întrucât, potrivit art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală, probele nu au o valoare dinainte stabilită de lege, fiind apreciate de organele judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. Prin urmare, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile legale criticate dispun cu privire la nereadministrarea probelor necontestate și nicidecum cu privire la imposibilitatea contestării lor. Așa fiind, nimic nu oprește partea căreia probele avute în vedere îi sunt defavorabile să le conteste din perspectiva temeiniciei - în faza de judecată imediat
DECIZIE nr. 565 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) şi (8) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274909_a_276238]
-
7 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 30 iunie 2015, și nr. 486 din 23 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 22 septembrie 2015, Curtea a statuat că dispozițiile legale criticate dispun cu privire la imposibilitatea nuanțată/condiționată a readministrării ope legis în cursul cercetării judecătorești a probelor administrate în cursul urmăririi penale și care nu au fost contestate. Din această perspectivă, Curtea a constatat că legiuitorul a impus
DECIZIE nr. 565 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) şi (8) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274909_a_276238]
-
unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori; Curtea Constituțională nu este competentă a se pronunța și asupra modului de aplicare a regulamentelor, în sensul celor arătate a statuat Curtea Constituțională în deciziile sale nr. 44/1993 , nr. 68/1993, nr. 22/1995 și nr. 98/2005" (a se vedea Decizia nr. 710 din 6 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28
DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275406_a_276735]
-
44/1993 , nr. 68/1993, nr. 22/1995 și nr. 98/2005" (a se vedea Decizia nr. 710 din 6 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009). 40. Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că "exercitarea atribuției prevăzute de art. 146 lit. c) din Constituție privește exclusiv controlul constituționalității prevederilor regulamentelor Parlamentului, iar nu și controlul constituționalității hotărârilor și măsurilor adoptate de Camerele Parlamentului în aplicarea regulamentelor proprii
DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275406_a_276735]
-
Camerei Deputaților, Curtea urmează a realiza un examen jurisprudențial pentru a determina înțelesul acestei sintagme. Astfel, prin Decizia nr. 62 din 1 februarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 21 februarie 2005, Curtea a statuat că "propunerea de revocare [a membrului Biroului permanent - sn.] nu poate aparține decât grupului care l-a propus", întrucât "revocarea reprezintă o modalitate simetrică cu desemnarea membrului pentru a fi ales în Biroul permanent". 46. Prin Decizia nr. 601 din
DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275406_a_276735]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.022 din 17 noiembrie 2005, și Decizia nr. 602 din 14 noiembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005, Curtea a statuat, în privința alegerii președinților Camerelor, birourilor permanente și a comisiilor parlamentare, că textul Constituției instituie "principiul configurației politice", prin care se înțelege "compunerea politică a fiecărei Camere, rezultată din alegeri. [...] președintele Senatului/Camerei Deputaților are un statut juridic distinct de statutul
DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275406_a_276735]
-
permanente și a comisiilor parlamentare, că textul Constituției instituie "principiul configurației politice", prin care se înțelege "compunerea politică a fiecărei Camere, rezultată din alegeri. [...] președintele Senatului/Camerei Deputaților are un statut juridic distinct de statutul celorlalți membri ai Biroului permanent". "Statuând, prin dispozițiile art. 64 alin. (2) teza a patra, posibilitatea revocării membrilor birourilor permanente înainte de expirarea mandatului, Constituția lasă Parlamentului libertatea de a reglementa condițiile și procedurile în care poate avea loc revocarea, cu respectarea celorlalte principii constituționale și legale
DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275406_a_276735]