16,850 matches
-
că una din binefacerile culturii străine este și dezvoltarea spiritului de naționalitate, care face să se dezvolte literatura națională; deși laudă pe Alecsandri pentru colecția de poezii populare al căreia folos îl pricepe 4 (se știe că și el, în tinerețe, a cules poezii populare, dar mai apoi nu s-a mai ocupat cu acest lucru, nesimțindu-i toată importanța); deși, deci, s-ar 1 Poezii a lui Aga Asachi, Eșii, 1836. Înainte-cuvînt. 2 "Albina romînească", 1839, 12. 3 "Gazeta de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
el însuși zice că, dacă întrebi pe țăranul român ce este el, țăranul răspun-de: "Eu sunt român. Împăratul Traian a venit în vechime cu multă putere de a învins pe daci"... ceea ce, dealtmintrelea, nu zice țăranul, dovadă că Alecsandri, în tinerețe, și într-un moment de "patruzecioptism", când putea să se aprindă pentru ideile noi, putea să cadă și el în exagerare, 1 Proză, p. 198 ă Românii și poezia lor, Paris, 1848î. în fatala exagerare. Acum, în 1860, când tendința
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de "pieirea datinilor!") - transformări făcute prin imitarea Franței; ceea ce nu-l împiedică aiurea (Scrisori, p. 251, anul 1890) să vorbească iarăși cu sarcasm de influența franceză asupra schimbărilor politice din România, deși aiurea vorbește de "nălucirile entuziaste ce au legănat tinerețea veteranilor din generația mea" (Scrisori, p. 89, anul 1877), năluciri aduse din Franța! etc., etc. pentru atitudinea liberală - interesul personal 1. A fost afectat displăcut, cum s-a văzut, de orientalismul vieții, în care el, parizianul fin, era silit să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
afectivă, care se păstrează și în perioada școlarității mici, când se diminuează ca intensitate, fiind, însă, completată cu aspecte de consiliere și sprijin. La pubertate, copilul începe să preia, treptat, o bună parte din responsabilitățile familiei și, odată cu adolescența și tinerețea, se desprinde, în etape, de matricea inițială, relațiile subțiinduse, pierzând aproape total vechile caracteristici, rezumându se la conlucrare și la formare reciprocă. în acest context, relațiile de mai sus se derulează în funcție de nivelul material și cultural al părinților și de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
când pedagogi rău intenționați au căutat să înăbușe elanurile creative ale copiilor. Evocarea anilor de școală de către scriitori se face mai întotdeauna într-o tentă care merge de la cenușiu la negru. Celebrul vers al lui George Bacovia, Liceu, cimitir al tinereții mele, poate fi pus drept motto la prea multe romane, nuvele și volume de poezii din literatura română și universală (amintim doar cunoscutul roman Profesorul Unraat, de Heinrich Mann). Rarele momente luminoase evocă accidental vreun învățător apropiat de sufletul copilului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
clasa a XI a a Școlii Normale „Vasile Lupu”, din Iași, care făcea, în acea săptămână, practica pedagogică în școala noastră, încântându-l și acordându-i o atenție specială. Copilul a mai participat și la concursurile de dansuri populare „Ritmurile tinereții” din Vaslui, unde cânta strigăturile la microfon, împreună cu fetița despre care voi vorbi curând, ambii fiind plăcut impresionați de faptul că se găseau pe scenă, alături de dansatori. în continuare, voi relata povestea elevei B. Ana Maria Bianca. Nici viața ei
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
costumelor din materiale reciclabile”, unde și-a îndeplinit și dorința de a dansa cât de cât, a jucat, și ea, în scenetă la festivalul „Izvoare limpezi” de la Oșești, în rolul de martor la proces, a participat cu strigături la „Ritmurile tinereții”, Vaslui, iar în săptămâna „Școala altfel” s-a făcut remarcată atât în rolul jucat la invitația domnului inspector Baban, cât și în activitatea de confecționare 210 de rochii din hârtie creponată (unde a fost premiată) și de confecționare a „celui
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
fost parțial Înlăturată. II. Băiatul trădează, de la prima privire, o stare bolnăvicioasă prea slabă și ar fi privit de cei mai mulți oameni ca sănătos. Ținuta sa este frumoasă și culoarea feței nu este remarcabil bolnăvicioasă, totuși nu are vioiciunea normală a tinereții. Dacă facem Însă comparație cu Înfățișarea normală, atunci vom dovedi deja, după o simplă observație, că, În partea de sus, capul este prea mare. Și acum, cercetarea specială, Încărcare dorsală nu există. Fața se limitează aproape la locul exact, așa Încât
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
stadiu mult Înaintat. De obicei, acest domn ar fi considerat ca un om cu desăvârșire sănătos, așa de mult s-a pierdut noțiunea naturalului. Domnul a trebuit deja să fie multă vreme iritat și nervos. El a suferit Încă din tinerețe de deranjamente digestive, și cu deosebire de constipații. Fără Îndoială că are și hemoroizi. Nu-i este posibil să aibă un somn liniștit și recreator, mai mult Încă, a suferit ani Îndelungați de insomnie. Cu toate că spiritual este deja tare paralizat
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
spre a vorbi figurat, usucă balta În care prosperă temuții bacili. Multe Încercări pe care le-am făcut În privința eficacității nisipului, au ieșit, de fapt, toate În favoarea acestuia. Dau aci un exemplu foarte marcant. O femeie suferea de constipație din tinerețea ei și Încercase contra acesteia diferite mijloace. La etatea de 50 de ani suferința ei se prezenta atât de rău, Încât era În pericol de a-și pierde viața. Nici un purgativ nu-i mai ajuta, și, de mai multe ori
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
altora! Autorul ne spune că înghesuit de urgii ,,dimpreună cu tovarășii, căutînd scăpare se duse la Argedavon, la tatăl regelui Burebista... Luînd apoi coroana zeilor din Samothrace pe viață, îndeplini jertfele și ceremoniile religioase ale inițiaților și ale orașului. În tinerețea sa, pe cînd era rege Burebista, cel dintîi și cel mai mare dintre regii stăpînitori asupra Traciei... să se aducă aceste laude publice lui Acorneon fiul lui Dionysius...” Textul spune că boero Bisto era ,,stăpîni- tor al Traciei” și nu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în fruntea soților(oastei). Zic! Soarta a dat neamului această minune, care ne ține adunați pentru a ne îndruma. Eu, conducătorul Orilieo”. În mijlocul casetei este imaginea lui Orilieo. Mai avem de la acest conducător plin de fală și un medalion din tinerețea lui care, prin textul imprimat ne ajută să înțelegem mai bine acele vremuri. Stînga: ,,Cel care a băgat frica în toți umflîndu-și pieptul este Oriloe conducătorul cetății Sarmisetuzo”. Dreapta: ,,Eu leul tînăr am luat seamă la cel care s-a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
posturile de televiziune, ca doar, doar să alergi repede să le cumperi chinezismele no-name care ruginesc pe rafturi. (discuție pe un forum, www.hi-fi.ro, 12.II.2008) Acolo, în inima vulcanului, se va derula o caldă călătorie muzicală spre tinerețea veșnică a tuturor, în timp ce Sir Mick va rânji motănește, pitind în buzunar bikinii aruncați din public. (EZ, 16.VI.2007) Le-am spus: "Ce zbierați, măi, în loc să cântați mierește, așa cum se cânta la bătrâni?" (JN, 29.VI.2007) Dintre adverbele
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
că ai cheltuieli mari cu copiii și cu mașina. Eu am ceva bani la CEC pregătiți pentru înmormântare. Dacă-ți trebuie, îi scot de la CEC și ți-i dau. înmormântarea se poate face și cu mai puțini bani”. Dacă, la tinerețe mama s-a mutat din Boarca la „Trei Vânturi”, adică la Ștefan cel Mare, la bătrânețe, ca să facă loc tractoarelor, s-a mutat silită, din Ștefan cel Mare, în Râmnicelu. Cine mai poate aprecia ce au însemnat aceste mutări ale
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pe care și-a mutat goaspodăria. Și așa, la vârsta de 65 de ani, „paznicul de la grajdurile colectivei”, a dărâmat tot ceea ce zidise cu eforturi supraomenești, până la acea vârstă, a dărâmat tot ceea ce construise cu sudoare și cu cheltuială de la tinerețe, o viață de om, și s-a mutat, pentru ca să poată tractoarele să tragă brazdă dreaptă peste gospodăria lui Cristache Moise. A avut totuși tătica „noroc” pentru că peste drum de gospdăria părinților, își construise și fratele Dinu o gospodărie aproape ca
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Petrișor a avut noroc de o soție foarte cuminte și răzbătătoare, de copii cuminți, încât au fost copii bine crescuți și toți fac (au făcută studii superioare). Poetul Radu Demetrescu Gyr a scris într-o poezie „noi n-am avut tinerețe”; sora Netuța poate spune că ea n-a avut nici copilărie. Din copilărie, prin lacrimi, ea a trecut direct în bătrânețe. A rămas o bătrânică, mică, slabă, cu ochi negri, mari, cu părul cărunt, căreia-i tremură puțn capul și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
vină. Iată-l, de pildă, pe acest Ilie Ighel: i-a dat Dumnezeu viață lungă și carieră scriitoricească bogată; cu toate acestea, n-a mai luat niciodată cuvântul, până în 1938 când s-a stins, săși susțină sau argumenteze afirmațiile din tinerețe. Această categorie a „martorilor mincinoși” (mincinoși, pentru că au ascuns adevărul ori nu l-au susținut) este destul de largă. Iată și cazul lui Ion Popescu, alt coleg al poetului la Fântâna Blandusiei. Amintirea sa, intitulată „Peste groapă” și publicată tot în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
învins”. C. Mille va deveni în scurt timp directorul „Adevărului”, unde va sta până în 1927 iar la acest ziar s-a forjat energic imaginea convențională a lui Eminescu ieșit din minți în ultima parte a vieții, înrobit ziaristicii politice în tinerețe, etc. După un scurt stragiu la „Universul”, celălalt mare ziar din interbellicul românesc, G. Călinescu se va stabili între prietenii și continuatorii lui C. Mille. Este evident că, dacă a militat pe tărâm public pentru înțelegerea geniului bolnav încă din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Ion Popescu: 1862-1923, din 1890 va fi prim-redactor la Universul timp de 20 de ani, etc.), pe când Radu Popea rămâne un obscur ziarist, fără cărți proprii. Ei ar fi putut lua cuvântul pentru a-și întări aceste afirmații din tinerețe și ar fi avut ocazia s-o facă. Este, probabil, cel mai important motiv pentru care G. Călinescu, în 1930, îi ține sub tăcere acreditând, însă, printr-un soi de compensație ce ține mai degrabă de ironia istoriei, îndoiala amintitului
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
doar s-o pună în vânzare, lucru ce se va face abia în 1890 desigur, cu schimbarea paginii de titlu și cu unele adaosuri, cum vom vedea). Consultând ediția lui Morțun, observăm că ea cuprinde poeziile publicate de Eminescu în tinerețe, pe care nu le conțineau edițiile Maiorescu, dar și proză („Sărmanul Dionis”, „Făt Frumos din lacrimă”, „Influența austriacă asupra românilor din Principate”, conferința poetului publicată în Convorbiri literare). Ea este o ediție anti-Maiorescu, plănuită, probabil, de Eminescu împreună cu V.G. Morțun
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
spune că nu știe dacă V. G. Morțun scoate ceva sau dacă ediția lui „s-a făcut”, deci afirmă că n-a văzut-o. într-un interviu târziu, de prin 1914, V. G. Morțun declară că avea de gând, „în tinerețe”, să scoată ediția cu poeziile publicate de Eminescu în „Convorbiri literare” (ediția Maiorescu) și-i arată lui Al. Șerban ediția Maiorescu citindu-i din enorm de multele îndreptări de text pe care le făcuse: „Dl. Morțun mai trase o carte
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
parte dintre prietenii (comuni, de acum 10 ani), ai lui Eminescu și ai Veronicăi. Oricum ar fi, decizia lui Eminescu de a părăsi Botoșanii este una rațională. În ordinea biografiei sale interioare, se înscrie în desele abandonuri, mai ales din tinerețe, ale poetului: de la școală pentru o trupă de teatru, de la Viena și apoi de la Berlin-Jena pentru a veni la Iași, de la Iași pentru a pleca la București, etc. Este un „fragment” organic al drumului său prin viață. Cât despre anul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la vara lui 1888. Epistolarul Hanrietei Eminescu nu ne mai este de mare folos pentru „anamneza” bolii poetului. Despre intervenția Veronicăi Micle în relația ca atare, mai reținem doar două fragmente. Unul se referă la fotografia lui Mihai Eminescu din tinerețe: „Vă trimit cu deosebirea că el, pe atunci era mai tânăr decât sunt eu azi. Judecă, scumpă mamă, la ce etate îl turmenta Mi./ cle/, că el pentru hatârul ei s-a fotografiat. Iată de ce el o iubește cu fidelitate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cum să înrădăcineze dragostea în inima lui...” (10 noiembrie 1888). Acesta este unul dintre adevărurile incomode ce stau ascunse cu grijă în relația dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle. Rezultă că cei doi se cunoșteau de prin 1868-1869, din fragedă tinerețe nu din 1872, cum atestă Iacob Negruzzi. Această relație de tinerețe a lor este confirmată de schița „La aniversară” publicată de M. Eminescu în 1876, în Curierul de Iași (unde eroii au această vârstă) și de jurnalul Veronicăi Micle din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
este unul dintre adevărurile incomode ce stau ascunse cu grijă în relația dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle. Rezultă că cei doi se cunoșteau de prin 1868-1869, din fragedă tinerețe nu din 1872, cum atestă Iacob Negruzzi. Această relație de tinerețe a lor este confirmată de schița „La aniversară” publicată de M. Eminescu în 1876, în Curierul de Iași (unde eroii au această vârstă) și de jurnalul Veronicăi Micle din ultimele ei luni de viață, de la mănăstirea Văratec, unde pune poezii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]