15,817 matches
-
și verbală (acord). Codarea ergativă nominală e generală și independentă de timpul verbal. Constituentul A este marcat prin cazul ergativ. Există două tipuri de conjugare: tipul sintetic, puțin utilizat și tipul perifrastic, construit cu auxiliarul corespunzător verbului a fi pentru verbele cu un singur participant și cu cel corespunzător verbului a avea pentru verbele care pot avea doi participanți. În forma auxiliarului sunt codate informații despre cei doi participanți. La nivel sintactic, basca este o limbă de tip acuzativ. Deși, în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
independentă de timpul verbal. Constituentul A este marcat prin cazul ergativ. Există două tipuri de conjugare: tipul sintetic, puțin utilizat și tipul perifrastic, construit cu auxiliarul corespunzător verbului a fi pentru verbele cu un singur participant și cu cel corespunzător verbului a avea pentru verbele care pot avea doi participanți. În forma auxiliarului sunt codate informații despre cei doi participanți. La nivel sintactic, basca este o limbă de tip acuzativ. Deși, în mod obișnuit, subiectul agentiv al verbelor tranzitive și intranzitive
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Constituentul A este marcat prin cazul ergativ. Există două tipuri de conjugare: tipul sintetic, puțin utilizat și tipul perifrastic, construit cu auxiliarul corespunzător verbului a fi pentru verbele cu un singur participant și cu cel corespunzător verbului a avea pentru verbele care pot avea doi participanți. În forma auxiliarului sunt codate informații despre cei doi participanți. La nivel sintactic, basca este o limbă de tip acuzativ. Deși, în mod obișnuit, subiectul agentiv al verbelor tranzitive și intranzitive primește cazul ergativ, iar
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu cel corespunzător verbului a avea pentru verbele care pot avea doi participanți. În forma auxiliarului sunt codate informații despre cei doi participanți. La nivel sintactic, basca este o limbă de tip acuzativ. Deși, în mod obișnuit, subiectul agentiv al verbelor tranzitive și intranzitive primește cazul ergativ, iar subiectul verbelor intranzitive neagentive și obiectul verbelor tranzitive primesc absolutivul, există și două excepții: (a) verbele deponente, caracterizate de trăsătura semantică [+ Continuitate], [+ Insistență] (corespondentele pentru 'a străluci', 'a întârzia', 'a dura', 'a se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pot avea doi participanți. În forma auxiliarului sunt codate informații despre cei doi participanți. La nivel sintactic, basca este o limbă de tip acuzativ. Deși, în mod obișnuit, subiectul agentiv al verbelor tranzitive și intranzitive primește cazul ergativ, iar subiectul verbelor intranzitive neagentive și obiectul verbelor tranzitive primesc absolutivul, există și două excepții: (a) verbele deponente, caracterizate de trăsătura semantică [+ Continuitate], [+ Insistență] (corespondentele pentru 'a străluci', 'a întârzia', 'a dura', 'a se ocupa cu', 'a fierbe', 'a fermenta') sunt intranzitive neagentive
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
forma auxiliarului sunt codate informații despre cei doi participanți. La nivel sintactic, basca este o limbă de tip acuzativ. Deși, în mod obișnuit, subiectul agentiv al verbelor tranzitive și intranzitive primește cazul ergativ, iar subiectul verbelor intranzitive neagentive și obiectul verbelor tranzitive primesc absolutivul, există și două excepții: (a) verbele deponente, caracterizate de trăsătura semantică [+ Continuitate], [+ Insistență] (corespondentele pentru 'a străluci', 'a întârzia', 'a dura', 'a se ocupa cu', 'a fierbe', 'a fermenta') sunt intranzitive neagentive cu subiect în cazul ergativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
La nivel sintactic, basca este o limbă de tip acuzativ. Deși, în mod obișnuit, subiectul agentiv al verbelor tranzitive și intranzitive primește cazul ergativ, iar subiectul verbelor intranzitive neagentive și obiectul verbelor tranzitive primesc absolutivul, există și două excepții: (a) verbele deponente, caracterizate de trăsătura semantică [+ Continuitate], [+ Insistență] (corespondentele pentru 'a străluci', 'a întârzia', 'a dura', 'a se ocupa cu', 'a fierbe', 'a fermenta') sunt intranzitive neagentive cu subiect în cazul ergativ; (b) verbele intranzitive cu obiect încorporat (corespondentele pentru 'a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
primesc absolutivul, există și două excepții: (a) verbele deponente, caracterizate de trăsătura semantică [+ Continuitate], [+ Insistență] (corespondentele pentru 'a străluci', 'a întârzia', 'a dura', 'a se ocupa cu', 'a fierbe', 'a fermenta') sunt intranzitive neagentive cu subiect în cazul ergativ; (b) verbele intranzitive cu obiect încorporat (corespondentele pentru 'a vorbi', 'a conversa', 'a plânge', 'a râde', 'a dormi', 'a eșua') se comportă, semantic și sintactic, ca tranzitivele - numele încorporat primește cazul absolutiv, iar subiectul, cazul ergativ. Forma verbală conjugată se acordă cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în dativ. Există construcții pasive și antipasive, dar nu se poate vorbi despre diateză. Topica nemarcată este subiect de dezbatere: SVO sau SOV. Limbă nonconfigurațională: ordinea constituenților se supune ierarhiei informației (structurii temă−remă, nu marcării funcțiilor). Cel mai frecvent, verbul lexical precedă auxiliarul. Negația impune antepunerea auxiliarului. BATS (BATSBI, TSOVA-TUSH) Limbă din familia caucaziană (NAKH), ramura de nord-est, vorbită într-un sat din estul Georgiei, Batsbi. Aproximativ 500 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ: unele verbe intranzitive atribuie pronumelui de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
funcțiilor). Cel mai frecvent, verbul lexical precedă auxiliarul. Negația impune antepunerea auxiliarului. BATS (BATSBI, TSOVA-TUSH) Limbă din familia caucaziană (NAKH), ramura de nord-est, vorbită într-un sat din estul Georgiei, Batsbi. Aproximativ 500 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ: unele verbe intranzitive atribuie pronumelui de persoanele 1 și 2 cazul ergativ, dacă acțiunea este voluntară, și cazul absolutiv, dacă acțiunea este involuntară. Alegerea ergativului sau a absolutivului are cauze semantice. Limbă cu S variabil (engl. fluid-S). Tipar special de marcare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cazul ergativ, dacă acțiunea este voluntară, și cazul absolutiv, dacă acțiunea este involuntară. Alegerea ergativului sau a absolutivului are cauze semantice. Limbă cu S variabil (engl. fluid-S). Tipar special de marcare cazuală ergativă: cazul ergativ nu marchează numai subiectul verbelor tranzitive, ci și pe cel al anumitor verbe intranzitive. Cercetătorii nu au căzut de acord dacă folosirea ergativului cu verbe intranzitive este un arhaism sau o inovație. Marcare prin flexiune cazuală sau prin acord. Cu verbele ce redau sensurile 'a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
absolutiv, dacă acțiunea este involuntară. Alegerea ergativului sau a absolutivului are cauze semantice. Limbă cu S variabil (engl. fluid-S). Tipar special de marcare cazuală ergativă: cazul ergativ nu marchează numai subiectul verbelor tranzitive, ci și pe cel al anumitor verbe intranzitive. Cercetătorii nu au căzut de acord dacă folosirea ergativului cu verbe intranzitive este un arhaism sau o inovație. Marcare prin flexiune cazuală sau prin acord. Cu verbele ce redau sensurile 'a muri' și 'a arde', subiectul este în nominativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
semantice. Limbă cu S variabil (engl. fluid-S). Tipar special de marcare cazuală ergativă: cazul ergativ nu marchează numai subiectul verbelor tranzitive, ci și pe cel al anumitor verbe intranzitive. Cercetătorii nu au căzut de acord dacă folosirea ergativului cu verbe intranzitive este un arhaism sau o inovație. Marcare prin flexiune cazuală sau prin acord. Cu verbele ce redau sensurile 'a muri' și 'a arde', subiectul este în nominativ, dacă situația este obișnuită, dar în ergativ dacă este vorba de o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu marchează numai subiectul verbelor tranzitive, ci și pe cel al anumitor verbe intranzitive. Cercetătorii nu au căzut de acord dacă folosirea ergativului cu verbe intranzitive este un arhaism sau o inovație. Marcare prin flexiune cazuală sau prin acord. Cu verbele ce redau sensurile 'a muri' și 'a arde', subiectul este în nominativ, dacă situația este obișnuită, dar în ergativ dacă este vorba de o stare de lucruri neobișnuită, în care referentul subiectului vrea să moară sau să ardă; marcarea ergativă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în ergativ dacă este vorba de o stare de lucruri neobișnuită, în care referentul subiectului vrea să moară sau să ardă; marcarea ergativă indică deci faptul că nu există o cauză externă, ci o participare voluntară la eveniment. În cazul verbelor de tipul 'a slăbi', 'a se îmbăta', 'a se ascunde', 'a cădea', 'a se rostogoli', 'a fi tulburat', subiectul este în nominativ dacă acțiunea/procesul are loc în mod natural, independent de controlul subiectului, dar în ergativ dacă subiectul participă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ascunde', 'a cădea', 'a se rostogoli', 'a fi tulburat', subiectul este în nominativ dacă acțiunea/procesul are loc în mod natural, independent de controlul subiectului, dar în ergativ dacă subiectul participă la proces, ajutând la ducerea la capăt a acestuia. Verbele care nu acceptă marcarea ergativă a subiectului sunt cele care denotă situații/stări indezirabile ('a fi confuz', 'a îngheța') sau acțiuni/procese care nu pot fi inițiate sau controlate ('a se maturiza', 'a-și aduce aminte'). Anumiți factori care-l
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu pot fi inițiate sau controlate ('a se maturiza', 'a-și aduce aminte'). Anumiți factori care-l fac pe vorbitor să accepte o anumită formă verbală cu marcare de tip nominativ sau ergativ nu sunt gramaticali, ci pragmatici. În cazul verbelor intranzitive, nominativul și ergativul formează o opoziție privativă în exprimarea agentivității. BIDJARA Limbă australiană, de tip pama-nyungan, vorbită în regiunea Queensland, (aproape) stinsă. Marcarea ergativă caracterizează numele, iar cea acuzativă, pronumele. BISCAZEN Dialect al BASCEI. BORCH Dialect al limbii RUTUL
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Tibet. 87 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de timp și de semantica nominalelor. Flexiune ergativă numai la timpurile trecute. Un nume sau un pronume la singular în poziția A este obligatoriu marcat cu cazul ergativ numai dacă verbul tranzitiv este la un timp trecut. La celelalte timpuri, S, A și O au marcare Ø. A și O se deosebesc în funcție de topică și prin prefixe pronominale. Cazul oblic are aceeași flexiune cu a ergativului. Topică SOV. CAGA − Vezi ENGA
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
au același comportament în privința coordonării, a complementării și a reflexivizării. Topică SOV, adjectiv-substantiv. Pivot sintactic S/A și S/ O. Există trei forme de antipasiv: cu obiect zero, cu obiect oblic și cu încorporare. Antipasivizarea are mărci specifice, dar anumite verbe au forme antipasive nemarcate sau supletive. COCHO (CHOCHOLTEC, CHOCHOLTECO, CHOCHOTEC, CHOCHON, NGIGUA) Limbă din familia oto-manguean, ramura popolocan, vorbită de triburi indigene din Mexic, statul Oaxaca. Circa 1 000 de vorbitori. Scindarea subiectului intranzitiv. COOSAN Mică familie de limbi de pe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și miluk (ultimul vorbitor a murit în 1961). Marcare cazuală ergativă. Folosire frecventă a pasivului, care dispune de mărci multiple. CROW Limbă amerindiană din familia SIOUAN, vorbită în SUA. 4 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului: S este marcat ca A, pentru unele verbe, și ca O, pentru alte verbe. S variabil: Sa pentru verbe de tipul 'a fugi', So pentru verbe de tipul 'a cădea' și variație Sa/So, în funcție de posibilitatea de a controla acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Marcare cazuală ergativă. Folosire frecventă a pasivului, care dispune de mărci multiple. CROW Limbă amerindiană din familia SIOUAN, vorbită în SUA. 4 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului: S este marcat ca A, pentru unele verbe, și ca O, pentru alte verbe. S variabil: Sa pentru verbe de tipul 'a fugi', So pentru verbe de tipul 'a cădea' și variație Sa/So, în funcție de posibilitatea de a controla acțiunea, pentru verbe de tipul 'a pleca'. Marcare prin
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pasivului, care dispune de mărci multiple. CROW Limbă amerindiană din familia SIOUAN, vorbită în SUA. 4 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului: S este marcat ca A, pentru unele verbe, și ca O, pentru alte verbe. S variabil: Sa pentru verbe de tipul 'a fugi', So pentru verbe de tipul 'a cădea' și variație Sa/So, în funcție de posibilitatea de a controla acțiunea, pentru verbe de tipul 'a pleca'. Marcare prin acord. DAGESTANIAN/DAGHESTANEZ Grup de limbi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
multiple. CROW Limbă amerindiană din familia SIOUAN, vorbită în SUA. 4 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului: S este marcat ca A, pentru unele verbe, și ca O, pentru alte verbe. S variabil: Sa pentru verbe de tipul 'a fugi', So pentru verbe de tipul 'a cădea' și variație Sa/So, în funcție de posibilitatea de a controla acțiunea, pentru verbe de tipul 'a pleca'. Marcare prin acord. DAGESTANIAN/DAGHESTANEZ Grup de limbi vorbite în partea de nord-est
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vorbită în SUA. 4 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului: S este marcat ca A, pentru unele verbe, și ca O, pentru alte verbe. S variabil: Sa pentru verbe de tipul 'a fugi', So pentru verbe de tipul 'a cădea' și variație Sa/So, în funcție de posibilitatea de a controla acțiunea, pentru verbe de tipul 'a pleca'. Marcare prin acord. DAGESTANIAN/DAGHESTANEZ Grup de limbi vorbite în partea de nord-est a Munților Caucaz. DAGVA Limbă din familia
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este marcat ca A, pentru unele verbe, și ca O, pentru alte verbe. S variabil: Sa pentru verbe de tipul 'a fugi', So pentru verbe de tipul 'a cădea' și variație Sa/So, în funcție de posibilitatea de a controla acțiunea, pentru verbe de tipul 'a pleca'. Marcare prin acord. DAGESTANIAN/DAGHESTANEZ Grup de limbi vorbite în partea de nord-est a Munților Caucaz. DAGVA Limbă din familia DAGHESTANEZĂ, vorbită în Georgia. Flexiunea ergativului este aceeași cu a instrumentalului. Topică SOV. DAKOTA Limbă amerindiană
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]