150,659 matches
-
mari zăcăminte de gaze de shale, fiind estimate la 5.300 de miliarde de metri cubi . In Ucraina rezervele de gaz de șist se ridică la cel puțin 30 de trilioane de metri cubi . Cantității de CO rezultată din combustia gazului trebuie să i se adauge CO rezultat din petrolul folosit pentru construcția și funcționarea puțurilor, ca și pierderile de metan în atmosferă în timpul extracției și transportului. În conformitate cu un articol de Robert Howarth de la Universitatea Cornell, publicat în Climatic Change Letters
Gaz de șist () [Corola-website/Science/322533_a_323862]
-
și pierderile de metan în atmosferă în timpul extracției și transportului. În conformitate cu un articol de Robert Howarth de la Universitatea Cornell, publicat în Climatic Change Letters, pe baza datelor disponibile din partea EPA (Agenția pentru Protecția Mediului, S.U.A.) și a industriei americane a gazului înseși, amprenta de carbon din gazul de șist este mai rea decât cea a puțurilor convenționale. Într-adevăr, fiecare puț pierde de la 3,6% la 7,9% din gazul său în atmosferă (de la 30 până la 200% mai mult decât pentru
Gaz de șist () [Corola-website/Science/322533_a_323862]
-
în timpul extracției și transportului. În conformitate cu un articol de Robert Howarth de la Universitatea Cornell, publicat în Climatic Change Letters, pe baza datelor disponibile din partea EPA (Agenția pentru Protecția Mediului, S.U.A.) și a industriei americane a gazului înseși, amprenta de carbon din gazul de șist este mai rea decât cea a puțurilor convenționale. Într-adevăr, fiecare puț pierde de la 3,6% la 7,9% din gazul său în atmosferă (de la 30 până la 200% mai mult decât pentru un puț convențional). Același studiu propune
Gaz de șist () [Corola-website/Science/322533_a_323862]
-
EPA (Agenția pentru Protecția Mediului, S.U.A.) și a industriei americane a gazului înseși, amprenta de carbon din gazul de șist este mai rea decât cea a puțurilor convenționale. Într-adevăr, fiecare puț pierde de la 3,6% la 7,9% din gazul său în atmosferă (de la 30 până la 200% mai mult decât pentru un puț convențional). Același studiu propune să nu se mai aplice acestui metan pierdut în atmosferă indicele de potențial de încălzire globală (GWP) reținut de către al patrulea raport al
Gaz de șist () [Corola-website/Science/322533_a_323862]
-
evoluția climei), adică de 72 de ori potențialul de încălzire al CO pe o perioadă de 20 de ani, ci indicele propus în 2009 de către Drew Shindell de la NASA, mai ridicat cu 23% în medie, deoarece integrează interacțiunile climatice ale gazelor cu efect de seră (GES) cu aerosolii particulari ai aerului. În acest caz, amprenta în echivalent CO a unui puț de gaz de șist, în 20 de ani, ar fi cu de la 20 până la 50% mai ridicată decât dacă s-
Gaz de șist () [Corola-website/Science/322533_a_323862]
-
în 2009 de către Drew Shindell de la NASA, mai ridicat cu 23% în medie, deoarece integrează interacțiunile climatice ale gazelor cu efect de seră (GES) cu aerosolii particulari ai aerului. În acest caz, amprenta în echivalent CO a unui puț de gaz de șist, în 20 de ani, ar fi cu de la 20 până la 50% mai ridicată decât dacă s-ar utiliza cărbune pentru a produce aceeași cantitate de energie. Preocupările oficiale pentru impactul asupra mediului și asupra sănătății indus de fracturarea
Gaz de șist () [Corola-website/Science/322533_a_323862]
-
studieze acest impact „asupra apelor potabile și a sănătății publice” și prin publicarea unei prime sinteze în revista American Scientist, dar se pare că deja, după trei ani de utilizare, s-au constatat în S.U.A. mai multe „scăpări” importante de gaz în mediul înconjurător și contaminarea pânzelor freatice superficiale cu gaz și fluide de fracturare (după Institutul Francez al Petrolului, din cauza unui defect de cimentare a părții superioare a forajului). Congresul american a rezervat în 2010 un buget pentru aceste chestiuni
Gaz de șist () [Corola-website/Science/322533_a_323862]
-
și prin publicarea unei prime sinteze în revista American Scientist, dar se pare că deja, după trei ani de utilizare, s-au constatat în S.U.A. mai multe „scăpări” importante de gaz în mediul înconjurător și contaminarea pânzelor freatice superficiale cu gaz și fluide de fracturare (după Institutul Francez al Petrolului, din cauza unui defect de cimentare a părții superioare a forajului). Congresul american a rezervat în 2010 un buget pentru aceste chestiuni și EPA a încredințat propriului Birou de Cercetare și Dezvoltare
Gaz de șist () [Corola-website/Science/322533_a_323862]
-
îmbogățit cu oxigen) este suflat în pântecul furnalului, pentru ca reacțiile chimice să aibă loc prin furnal și astfel materialul coboară jos. Produsele finite deobicei sunt fonta lichidă și zgura lichidă de furnal care sunt evacuate prin găuri din creuzet, și gazul de furnal care se evacuează la vârful furnalului. ele sunt în contrast cu furnalele cu aer (cum ar fi cuptorul reverberator), care sunt suflate natural cu ajutorul convecției din coșul de fum. Potrivit definiției ca furnale pot fi considerate și cuptoarele pentru producerea
Furnal () [Corola-website/Science/322517_a_323846]
-
La începutul secolului XX intră în funcțiune prima linie de autobuz urbană. În ultimul deceniu al secolului XIX s-a încheiat construirea rețelei de apă și canalizare. Iluminatul public bazat pe lămpi cu petrol s-a introdus în 1828, pe gaz în 1860 și pe electricitate în 1895. Până în 1747, administrarea Aradului era divizată între două primării - sârbă și germană. După aceea, primarul a fost desemnat, funcție de conjunctura politică, dintre germani, unguri, evrei și români. În 1871 Aradul a devenit municipalitate
Istoria Aradului () [Corola-website/Science/322607_a_323936]
-
nivelul podelei. Aceasta asigură o degajare relativ uniformă a căldurii. Ideea folosirii pardoselii drept corp de încălzire nu este deloc nouă. Sisteme de acest fel, într-o variantă primitivă, existau încă din antichitate, în China și Egipt. În aceste sisteme, gazele calde produse într-un focar erau trecute printr-un canal special executat sub pardoseala încăperii. Un sistem mai evoluat apare, în aceeași perioadă, în Roma antică, denumit hipocaust. La acesta, gazele calde erau dirijate prin canale la mai multe încăperi
Încălzire prin pardoseală () [Corola-website/Science/322680_a_324009]
-
din antichitate, în China și Egipt. În aceste sisteme, gazele calde produse într-un focar erau trecute printr-un canal special executat sub pardoseala încăperii. Un sistem mai evoluat apare, în aceeași perioadă, în Roma antică, denumit hipocaust. La acesta, gazele calde erau dirijate prin canale la mai multe încăperi. Hipocaustul a fost unul din primele sisteme de încălzire centrală prin pardoseală. În configurația actuală, instalațiile de încălzire prin pardoseală apar la începutul secolului al XX-lea. Profesorul englez Baker este
Încălzire prin pardoseală () [Corola-website/Science/322680_a_324009]
-
încalzire în pardoseală să fie nevoie doar de 700-800 W. Aceasta excepție de calcul face ca sistemul de încălzire electrică în pardoseală în prezent în Romania, să fie mai ieftin ca consum decât soluția de încălzire cu centrală termică pe gaz și radiatoare. Acest fapt este întărit și de creșterea în ultimii 15 ani cu aproape de 3 ori a prețului unității de gaz (mc gaz) față de unitatea electrica (kWh). (in 1995: mc gaz = 40 lei fata de 1 kwh=46 lei
Încălzire prin pardoseală () [Corola-website/Science/322680_a_324009]
-
în prezent în Romania, să fie mai ieftin ca consum decât soluția de încălzire cu centrală termică pe gaz și radiatoare. Acest fapt este întărit și de creșterea în ultimii 15 ani cu aproape de 3 ori a prețului unității de gaz (mc gaz) față de unitatea electrica (kWh). (in 1995: mc gaz = 40 lei fata de 1 kwh=46 lei, in 2009: mc gaz=11300 lei fata de 1kwh = 3150 lei). La nivelul anilor 2009-2011, conform reglementărilor din Ordinul nr. 66/2008
Încălzire prin pardoseală () [Corola-website/Science/322680_a_324009]
-
în Romania, să fie mai ieftin ca consum decât soluția de încălzire cu centrală termică pe gaz și radiatoare. Acest fapt este întărit și de creșterea în ultimii 15 ani cu aproape de 3 ori a prețului unității de gaz (mc gaz) față de unitatea electrica (kWh). (in 1995: mc gaz = 40 lei fata de 1 kwh=46 lei, in 2009: mc gaz=11300 lei fata de 1kwh = 3150 lei). La nivelul anilor 2009-2011, conform reglementărilor din Ordinul nr. 66/2008, pentru curentul
Încălzire prin pardoseală () [Corola-website/Science/322680_a_324009]
-
decât soluția de încălzire cu centrală termică pe gaz și radiatoare. Acest fapt este întărit și de creșterea în ultimii 15 ani cu aproape de 3 ori a prețului unității de gaz (mc gaz) față de unitatea electrica (kWh). (in 1995: mc gaz = 40 lei fata de 1 kwh=46 lei, in 2009: mc gaz=11300 lei fata de 1kwh = 3150 lei). La nivelul anilor 2009-2011, conform reglementărilor din Ordinul nr. 66/2008, pentru curentul electric tariful pentru consumatorii casnici cu abonament monom
Încălzire prin pardoseală () [Corola-website/Science/322680_a_324009]
-
fapt este întărit și de creșterea în ultimii 15 ani cu aproape de 3 ori a prețului unității de gaz (mc gaz) față de unitatea electrica (kWh). (in 1995: mc gaz = 40 lei fata de 1 kwh=46 lei, in 2009: mc gaz=11300 lei fata de 1kwh = 3150 lei). La nivelul anilor 2009-2011, conform reglementărilor din Ordinul nr. 66/2008, pentru curentul electric tariful pentru consumatorii casnici cu abonament monom (obișnuit) era de 0,4167 lei/kWh, iar randamentul de folosire a
Încălzire prin pardoseală () [Corola-website/Science/322680_a_324009]
-
kWh, iar randamentul de folosire a energiei electrice este de practic 100 %. Prețul gigacaloriei livrate populației în anul 2011 în București era de 124 lei/Gcal, adică 0,1066 lei/kWh, iar randamentul de folosire este de practic 100 %. Prețul gazului natural pentru consumatorii casnici cu consum normal pentru încălzire era de 0,09324 lei/kWh, iar randamentul de folosire a energiei este cel al centralei termice, adică cca 90 %. Ca urmare, din punct de vedere energetic încălzirea electrică era cam
Încălzire prin pardoseală () [Corola-website/Science/322680_a_324009]
-
kWh. Prețul gigacaloriei livrate populației în anul 2013 în București era de 170 lei/Gcal, adică de 0,1462 lei/kWh, însă prețul real era de 340 lei/Gcal, adică 0,2923 lei/kWh, diferența fiind suportată prin subvenție. Prețul gazului natural pentru consumatorii casnici cu consum normal pentru încălzire era de 0,1141 lei/kWh. Din punct de vedere energetic încălzirea electrică era de aproape trei ori mai costisitoare decât cea prin termoficare cu apă (o dată și jumătate mai costisitoare
Încălzire prin pardoseală () [Corola-website/Science/322680_a_324009]
-
kWh. Din punct de vedere energetic încălzirea electrică era de aproape trei ori mai costisitoare decât cea prin termoficare cu apă (o dată și jumătate mai costisitoare și fără subvenție) și de peste trei ori mai costisitoare decât cea pe bază de gaz ars în centrale individuale.
Încălzire prin pardoseală () [Corola-website/Science/322680_a_324009]
-
Louis Joseph Gay-Lussac (n. 16 decembrie 1778, Saint-Léonard-de-Noblat - d. 9 mai 1850, Paris) a fost un chimist și fizician francez, cunoscut pentru cercetările sale asupra proprietăților gazelor. Louis Joseph Gay-Lussac este fiul lui Antoine Gay, avocat și procuror al regelui în localitatea Saint-Étienne, și judecător în localitatea Pont-du-Noblac, și nepotul unui medic. În timpul Revoluției franceze, în urma aplicării Legii Suspecților, tatăl său a fost trimis în închisoarea din
Joseph Louis Gay-Lussac () [Corola-website/Science/322682_a_324011]
-
lui, renunțând la funcția de colonel adjunct; în 1802 descoperă faptul că "„între 0° și 100°, toate gazele, simple și compuse, supuse la aceeași presiune, se dilată în mod egal o dată cu creșterea temperaturii”" și că "„100 de unități din acest gaz la temperatura de 0 grade devin 147 de unități la o temperatură de 100 de grade”". În acest fel descoperă legea dilatării gazelor și, câțiva ani mai târziu, descoperă legile volumetrice care îi poartă numele. Acestea din urmă stabilesc faptul
Joseph Louis Gay-Lussac () [Corola-website/Science/322682_a_324011]
-
aceeași presiune, se dilată în mod egal o dată cu creșterea temperaturii”" și că "„100 de unități din acest gaz la temperatura de 0 grade devin 147 de unități la o temperatură de 100 de grade”". În acest fel descoperă legea dilatării gazelor și, câțiva ani mai târziu, descoperă legile volumetrice care îi poartă numele. Acestea din urmă stabilesc faptul că gazele se amestecă între ele după niște rapoarte volumetrice simple. Aduce mai multe îmbunătățiri barometrului cu mercur. Păstrându-și locul de preparator
Joseph Louis Gay-Lussac () [Corola-website/Science/322682_a_324011]
-
temperatura de 0 grade devin 147 de unități la o temperatură de 100 de grade”". În acest fel descoperă legea dilatării gazelor și, câțiva ani mai târziu, descoperă legile volumetrice care îi poartă numele. Acestea din urmă stabilesc faptul că gazele se amestecă între ele după niște rapoarte volumetrice simple. Aduce mai multe îmbunătățiri barometrului cu mercur. Păstrându-și locul de preparator, în 1803 e numit supraveghetor adjunct de chimie și fizică, iar apoi, în 1804 e numit supraveghetor al cursului
Joseph Louis Gay-Lussac () [Corola-website/Science/322682_a_324011]
-
aflat în stare de repaus sau de mișcare, și această disciplină a Staticii este folosită în mai multe domenii cu denumirile aferente: Statica lichidelor (hidrostatică) - Ramură a hidromecanicii care studiază legile echilibrului fluidelor și ale corpurilor scufundate în ele; Statica gazelor (aerostatică) - Ramură a mecanicii fluidelor care se ocupă cu studiul echilibrului aerului și al gazelor în general, precum și cu construirea și cu dirijarea aerostatelor; Statica construcțiilor - Se ocupă cu studiul metodelor de calcul pentru determinarea eforturilor și deplasărilor structurilor de
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]