3,070 matches
-
nu le place? Noi, atunci când mergem în parc sau la ștrand, nu ne simțim bine dacă nu chemăm întreg cartierul. Verișorii mei nici nu mai au nevoie să fie poftiți. Cum văd că ne gătim, cum dau fuga să se îmbarce și ei. De ce nu fac și surorile tale la fel? Întrebările fetei, rămase fără răspuns, răneau inima Sandei care, tânără și fire veselă, tânjea, la rându-i, după ieșiri, distracție, lume multă și voie bună. Văzând că mama tace, Luana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
și se întorsese la școală gata să se apuce de treabă. Dar acest an nou avea să debuteze cu un mare eveniment. La nici două săptămâni de la începerea școlii, într-o dimineață de toamnă, clasele a II-a au fost îmbarcate în autocare și au luat drumul Mărășeștiului. În vreme ce mașina înghițea kilometrii dintre orașe, Luana stătea ca pe ace. Încântarea, fericirea supremă că va intra în rândul pionierilor, o făcea să simtă trecerea timpului cu încetineala unui melc. Când autocarul opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
și-a spus Margaret, care nu se simțea nici atrasă și nici respinsă, ci numai plictisită. și-a adus aminte de maică-sa, care Îi arăta albume cu reproduceri după Gauguin. Avea doisprezece ani pe atunci, iar maică-sa o Îmbarcase Într-o interminabilă prelegere despre atingerea maturității la tinerele tahitiene. Alte mame ar spune povestea cu albinuța care caută o floricică să-i culeagă polenul sau ar vorbi despre Realitățile Vieții ori despre alte tâmpenii de felul ăsta, Îi zisese
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
întreba Adrian. Cu o oră și jumătate în urmă Fanny Tarrant ședea pe locul din față, de lângă șofer, al unui automobil BMW 318i, roșu condus de iubitul ei, Creighton Dale. Erau în drum spre aeroportul Gatwick, de unde urmau să se îmbarce la bordul unei curse charter cu destinația Turcia. Mașină înainta pe șoseaua de centură a Londrei cu exact o sută zece kilometri pe oră. Avocat de meserie, Creighton respectă cu sfințenie viteză maximă legală. Carnetul lui de conducere era curat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
neant. După ce acele timpului se rotiră de 720 de ori pe cadranul iernii, Gustav, umplând toate cărările, straturile de zăpadă, toți copacii pădurilor și porțile caselor cu numele iubitei, din banii oferiți de starețul mănăstirii, fără să știe de ce, se îmbarcă în autobuzul cu destinația Iași. Își vându în cofetării și cârciumi (ceea ce i se păru un sacrilegiu), pentru câțiva gologani, poeziile scrise numai și numai pentru Any și numai așa putu să întâlnească, rătăcind, pe un brăilean care-l informă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ce-ar vrea cineva să scape de ea. -Și de ce vrei asta? -De ce Ulise și oamenii lui vor să scape de pe insula lotofagilor? -Tocmai, am considerat mereu că fac o greșeală. Mai ales când vezi pentru ce peripeții se îmbarcă! În vreme ce ar fi putut rămâne preafericiții aceia ațipiți până la capăt! -Însă atunci Ulise n-ar fi regăsit-o pe Penelopa. -Nu mi se pare a fi și problema dumitale. -Să punem întrebarea invers. De ce n-aș pleca în fiecare dimineață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
și discret de către o „prietenă” devotată despre noii conducători militari ce vor fi desemnați din rândul muncitorilor de origine sănătoasă, cu care nu ar fi dorit, În ruptu’ capului, să colaboreze și realizând că și reciproca era perfect adevărată, Își Îmbarcă, discret, familia numeroasă, pretențioasă și cu reale aspirații culturale, oprindu-se pentru ultimii ani din viață la o proprietate pariziană. Această schimbare a atras după sine și Întoarcerea În sat a fetei Ochenoaiei. Adevărat este că Viorița era dăruită de la
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
dar cu siguranță are ceva porcin în el. Păi nu știi? La noi, bădăranilor li se mai spune și porci! Asasinul minor este totuși un asasin Prietenul meu Jean, care mi-a fost coleg de catedră în Oran, și-a îmbarcat familia într-un Renault 19 și s-a pornit spre România, imediat după evenimentele din '89. Aș dori să văd puțin Delta Dunării, mi-a spus el prin telefon. Am pornit spre Tulcea, binedispuși și prea puțin pregătiți pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
făcut nemții mie?! Uiți c-au omorît-o pe mama, la ea nu te gîndești, fățarnicule! Mama-i fum și scrum, iar ție ți arde de ibovnică! Urechile paterne au mai auzit multe: el cum de a scăpat să nu fie Îmbarcat În trenurile de Germania, ce a făcut pentru asta, iar pe ei, pe ceilalți din familie, de ce nu i-a salvat dacă s-a priceput atît de bine să se salveze pe sine?... Ce a meșterit În tot acest timp
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și a deveni proprietar liber pe o bucată de pămînt generoasă, departe, În est, dar În același stat, căci pe atunci Suabia făcea parte din posesiunile Coroanei Vieneze. Candidații la viață slobodă și nedijmuită În cealaltă margine a Împărăției se Îmbarcau pe cheltuiala lor pe niște vase de lemn rudimentare - făurite parcă-n răspărul navigației, aproape cubice -, botezate de cei ce le vedeau legă nîndu se și plutind În jos pe Dunăre „lădoaiele din Ulm“, după numele portului de Îmbarcare. Purtau
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
În 1913 adică, nevastă-sa răzbise pînă la mare, iar acolo, aducîndu-și aminte că, pînă la America, atîta apă este că-i numa’ apă, după cum și de la America pînă la Fiume tot atîta apă fusese că fusese numa’ apă, se Îmbarcă pe vaporul Caronia, drept care, a doua oară În viață, văzu cum sclipește, la capătul mării și la Începutul Americii, Femeia. Inima ei nu se Împăca defel cu uriașa statuie, cu ea ca semn În toată zarea. Bine măcar că nu era
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
-i necăjească prea tare pe cei de acasă. S-a gîndit la viața ei printre străini, cu bani, dar fără bărbat, fără copii ală turi de ea, fără părinți. Într-o dimineață, și-a făcut baga jele și s-a Îmbarcat pe un vas de pe marele lac din nordul ora șului Chicago. A schimbat de mai multe ori vaporul spre Europa și s-a regăsit la Fiume. Pe la hanurile cunoscute a aflat de destrămarea Împărățiilor și de noile stăpîniri. Au sfătuit
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
inscripția „Asia“. „Am gîndit atunci, mărturisea el, am gîndit că ne-or duce jos de pe pămînt.“ N-au făcut rușii Întocmai, dar nici mult mai altminteri. Coborîndu-i din tren, i-au legat cu lanțuri unul de altul și i-au Îmbarcat pe niște șlepuri cărora le-au dat drumul În josul apei. Era la vreme de primăvară, apele se umflaseră și se vărsau vijelios unele Într-altele, rîuri din ce În ce mai late pînă cînd s-au topit toate Într-o singură curgere, aceea a
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de plăcere și desfrâu, până când Îl întâlnește pe Isus, care o convertește. Extraordinara ei poveste începe însă după înălțarea la cer a Domnului. Împreună cu fratele, cu sora ei și cu Maximin, unul dintre cei șaptezeci și doi de ucenici, Maria Magdalena se îmbarcă și ajunge la Marsilia. Aici are o scurtă perioadă misionară. Evanghelizează o parte din populația păgână, printre care și pe unul dintre principii ținutului. Soția acestuia nu putea zămisli copii. În urma rugăciunii Magdalenei, ea rămâne însărcinată. Drept mulțumire, principele decide
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
nu-i uite și să le scrie deîndată ce aveau să ajungă pe pământul făgăduinței. Apoi vechiul Ford condus de Valentin se puse duduind în mișcare. Cu acea mașină aveau să ajungă la Constanța, iar de acolo urma să se îmbarce pe un vapor cu destinația Israel. După ce mașina nu se mai văzu, Stelian și Mișu Leibovici o porniră la rândul lor către centrul orașului. În urma lor fosta casă a lui Iorgu rămânea pustie și tristă, în așteptarea noilor stăpâni. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
civil. Unul din cei doi tipi i se păru cunoscut; semăna cu șeful grupului de securiști care îl arestase în urmă cu trei ani și-l escortase până la sediul Ministerului Afacerilor Interne și al Securității Statului, mai înainte de a fi îmbarcat în avion și expulzat din țară. Nu avu însă timp să-și evoce neplăcutul episod și nici să-și facă vreo grijă. Secretarul reveni mai repede decât se așteptase, fără să mai aibă asupra sa documentul pe care i-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
prevenise că n-avea să rezolve nimic pe această cale. Chiar dacă nu fusese dat pe ușă afară, era ca și cum acest lucru s-ar fi întâmplat. Ce ar mai fi putut, așadar, să facă și încă nu încercase?... Poate să se îmbarce într-un avion și să zboare la Moscova, pentru a cere o întrevedere specială cu Malenkov și cu Hrușciov?... Sau să găsească o formă mai eficientă de protest aici, la București?... Când ajunse la Universitate se opri, ca să-și aprindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Minodora, care avea mare încredere în Gerhard și aflase opinia lui a răspuns pe loc un "Niet !" hotărât. Cei doi ofițeri i-au mai adresat niște zâmbete Minodorei și au rugat-o să se mai gândească după care l-au îmbarcat pe Vasili în mașină și au plecat. Ziua și noaptea a șasea Viața micii noastre comunități, după ce Vasili a fost smuls dintre noi, s-a schimbat mult. Cele trei femei străbunica Ulitia, bunica Ana și mătușa Olga au redevenit umbrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
A mai rămas o singură foaie aproape întreagă pe care Dora o ridică în dreptul ochilor ca să poată descifra scrisul devenit mai sigur. Ianuarie 1955 tot la Bolnița jenșcina Nimeni nu știe ce se întâmplă cu mine de când militarii l-au îmbarcat pe Vasili ca să-l ducă la o școală extraordinară după cum spuneau ei lui Gery. NIMENI, în afară de bunica Ulitia nu știe că eu m-am logodit în vara trecută cu Vasili punându-ne inele din fire de iarbă la degetul al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
la ducere, timp în care militarul de la volan nu a scos nici o vorbă, nu a luat în seamă plânsul și întrebările ei. După cum se pare, un copil depus ca un bagaj în fața porții casei de unde cu câteva zile înainte fusese îmbarcat împreună cu maică-sa era un fapt firesc pentru mai marii zilei la care am depus în zadar zeci de petiții. Tăcere lungă. "Oare Teodora plânge ? Oare mai poate plânge sau încercările cutremurătoare prin care a trecut i-au secat izvorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
se auzeau tot mai anemic ceva proteste cu Huoo criminalilor! și văicăreli izolate pe străzi lăturalnice... Eșecul acțiunii era mai mult decât evident... Fraților!! s-a auzit un glas ca un tunet din mijlocul mulțimii înțărcuite. Plecăm la Timișoara!! Ne îmbarcăm cu toții în acceleratul de Timișoara!! Da-da! Plecăm la Timișoara! Au răspuns o mie de glasuri într-unul singur, fără să mai țină seama de situația în care se aflau... * * * Un manelist răgușit, puțin amețit și cu salivă pe buze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
a nu mă împiedica de ciulinii de pe câmpia vieții. Cu spiritu-mi în comunicare sănătoasă cu aștrii abajurului albastru și sufletul născut cu respect și frică de Sfântul Spirit și cu voia urmărită și coordonată de către îngerul meu păzitor m-am îmbarcat în corabia vieții. Când depăn trecutul cu bune și cu rele, trecut materializat în mantia umbrei mele, ulițele satului se deschid primitor și luminos. Pădurea de fag a fost prima mea dragoste, deși când o vizitam, călătoream în gând alături de
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Bineînțeles, după nici câteva minute mă aflam În plin Arenal al Sevillei, Îndrăgostit nebunește de Laura, și nu-mi doream decât să dau dovadă de vitejia căpitanilor Fajardo și Castellanos, Înfruntându-i pe toți alguazilii și poterașii Înainte de a mă Îmbarca În Armada regelui, zicând, ca don Lope: A trebuit să scot spada cavalerește. N-am scos-o pentru un fitecine, ci pentru un hidalg, căci se cuvine să-l cinstești și pe cel ce te-amărește, dacă te prețuiești cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
T. T.! De unde știi dumneata ce-i aia pupă, domnule?... Ai stat pe mare măcar o săptămână, ca să vezi cum e la pupă, sau ai făcut plimbări cu vaporașul pe lacul Herăstrău? Dacă vrei, uite, pot aranja eu să te îmbarci pe un vas de pescuit în Oceanul Arctic, pentru vreo șase - șapte luni, să vezi cum se prind balenele... Ar avea de câștigat și marina comercială, și presa!... Oricum, îți urez și dumitale noroc, că doar ești român și trebuie să
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
ocupație o mașină șic. S-ar putea ca în cazul de față să funcționeze și o prejudecată, nu reușesc să văd chipul sărăciei românești, prin comparație cu cea franceză sub forma unei astfel de mașini la bordul căruia se poate îmbarca un cuplu dăruit de soartă din România. Dar România nu e Franța, ni se va spune, pe bună dreptate, și totuși accentul unei fericri nemeritate se simte în acest cadou pe care regizorii i-l fac lui Bruno. Firele sunt
Tați, mame și fii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7001_a_8326]