178 matches
-
în haine negre, primarul, vreo doi comisari, lume aleasă. Oamenii ședeau cu capetele plecate, ascultau vorbele preotului celui mic și la urmă s-au închinat cu evlavie. Până iarna au terminat biserica. Salahorii ridicaseră schelele pe măsură ce creșteau zidurile.Cărămizile se îmbucau una în alta, inginerii cercetau cu o ață întinsă între două cuie și cu un ochean de lemn, care avea o geană de apă. Dacă zidul nu era drept, ochiul acela se tulbura, fărâmau și o luau de la capăt. Lucrul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pe jumătate înțelese senzația confuză pe care o încerca în fața broderiilor lucrate de maică-sa, amestecată cu o dorință de a pleca departe; și totuși cu aproape o jumătate de oră în urmă adormise cu capul pe masa hangiului în timp ce îmbuca dumicate de pâine și brânză aduse de-acasă. Maică-sa pusese în traistă și nuci pe care Geronimo le spărgea strivindu-le între arătător și degetul mare. În zori fusese sculat de taică-său. Târgul era deja plin de oameni
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
dimensiuni apreciabile, prevăzută cu niște cupe pe margine și care se învârtea concomitent cu un fus orizontal, lung de câțiva metri. La capătul opus al fusului se găsea o altă roată, mult mai mică și prevăzută cu dinți, care se îmbucau cu dinții celei de-a treia roți, aflate pe un fus vertical, sprijinit cu capătul inferior tigotie (piuliță de fier). Prin intermediul unui proțap sau al unei oiști, animalele înjugate învârteau fusul vertical. În același timp era pusă în mișcare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Pentru că fiecare bănuț era câștigat cu multă sudoare, nu ne înduram să-l cheltuim pentru a cumpăra ceva de-ale gurii. Aveam în traistă o bucată de malai sau câteva turte din făină integrală, coapte pe plită, pe care le îmbucam la scurtul popas făcut la fântâna de pe șleahul Teișoarei unde ne potoleam setea și ne răcoream obrajii cu apa ei binefăcătoare. Venirea în vacanțe a copiilor de țărani școliți la oraș era prilej de bucurie pentru familie. Apărea un om
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
aer (3); gumă (3); înec (3); înghite (3); limbă (3); mîncat (3); saliva (3); tăcere (3); teamă (3); tot (3); o alună (2); a bea (2); bun (2); dulce (2); de frică (2); frig (2); forțat (2); în gol (2); îmbuca (2); a se îneca (2); întreg (2); masticație (2); a mesteca (2); mestecă (2); mestecat (2); minciună (2); mîncarea (2); mușca (2); pește (2); plăcut (2); sătul (2); suge (2); sughiț (2); sughița (2); a termina (2); abținere; ac; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
căsca; ceai; ceva; pe cineva; cola; comestibil; cuie; dacă; dai înapoi; decență; déjà-vu; delicios; dificil; digeri; digestie; disfagie; dispărut; dulciuri; dureros; dușmanii; elegant; fiară; fiare; flămînd; frică; fructe; în gît; glotă; glucide; guma; gust; hali; hrana; a hrăni; hrănire; iute; îmbuca; înăuntru; încerca; încet; înecă; înghiți gluma; a înghite; înghiți; îngurgita; te-ai înecat?; întuneric; jignirea; la; lacom; lapte; lihnit; lua; lume; lup; mănînc; mărul; medicamente; mesteci; mic; mîncă; moduri; momeala; multe; nașpa; neajunsurile; neam-neam; necesitate; negustos; neobservat; nevoie; nod în
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
8); bun(8); gură(8); sănătos(8); alimenta(7); plăcere(7); ciocolată(6); fructe(6); pizza(6); poftă(6); fericire(5); gras(5); sănătate(5); a trăi(4); bunătăți(4); cartofi(4); consuma(4); dulce(4); flămînd(4); hrănire(4); îmbuca(4); încet (4); înghiți(4); masă(4); nevoie(4); sațietate(4); savura(4); stomac(4); supă(4); tort(4); trăi(4); bani(3); bomboane(3); ciorbă (3); farfurie(3); a gusta(3); iaurt(3); înfometat(3); a înfuleca(3); înghețată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu dreapta. Nu este obicei a mînca ceva din poale, căci acela care ar face aceasta și-ar mînca mintea. Cine în ziua de Crăciun mănîncă întîi carne de vrabie, acela va fi ușor la muncă vara, ca vrabia. Cînd îmbuci de două ori mămăligă fără a gusta din udătură e a belșug; tot așa, cînd uiți să iei din udătură și înghiți mămăliga goală. Cînd va curge zamă de lemne în oala cu mîncare, atunci dacă vei mînca ai să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înfruntează altul. Cînd fierbe oala la foc și pe urmă, dacă ai luat-o și ai pus-o pe laiță, ea tot fierbe e semn că ai să trăiești mult. Cînd oala este cu gura spre tine e rău de îmbucat, așa că trebuie să o pui în picioare. Locul oalei cînd o iei de la foc, de pe vatră, să l astupi, că altfel rămîi cu gura căscată la moarte. Cînd fierbe oala la foc, să nu mănînci, că nu vei avea saț
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aducea marfă de la Lipsca și o vindea în Iași, unde avea "o dugheană în ulița mare". Negustorul le-a povestit celor adunați la Hanu Ancuței despre călătoria cu trenul, "un fel de căsuțe pe roate, și roatele acestor căsuțe se îmbucă pe șine de fier", merge fără cai, un fel de căruță "cu foc". În țara nemțească sunt case cu etaj, un fel de "case una peste alta", ulițele sunt făcute dintr-o singură bucată de piatră pe care se plimbă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cum ai fi îndrăznit să te îndoiești? Gérard Belloin amintește acest mecanism: Nu era un joc îmbinarea gîndirilor noastre. Nu era lăsată nici o marjă îndoielilor. Nu existau terenuri virane interioare pe care să poată rătăci nesăbuința și derîderea. Certitudinile se îmbucau unele într-altele, cu o precizie perfectă. O frumoasă operă. Întrebările sălășluiau în interiorul nostru. Deci în mod necesar în privința dușmanului. Nici la el nu era un joc (...). Cine nu este cu noi este împotriva noastră. Noi, ceilalți 25. Și apoi
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
nr. 9, vol. XVII, 24-31 mai 1915, p. 114. 318 Adriana Șotropa, op. cit., pp. 92-93. 319 Constantin Prodan, op. cit., p. 20. 320 "Domnul Costin Petrescu e și domnia sa pictor, în felul domnului Filip Marin. Talentul amândurora se aseamănă, și se îmbucă unul cu altul", în "Costin Petrescu", apărut în "Seara", An. IV, nr. 1581, 14 iunie 1914, p. 2; nr. 1586, 19 iunie 1914, p. 2. Semnat: Escamillo, reprodus în Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, ediție
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
zicea Iliuță activu, era la Mărcuța. Dimineața la patru el era în picioare, la fîntînă. Își sufleca mînecile și dăi, scotea apă. Găleată după găleată. O vărsa în troacă. Troaca n-avea fund. Se făcea opt... Haide, mă Iliuță, de îmbucă și tu ceva. N-am vreme, lucrez. Și nădușea, și-i da înainte și apa se ducea. Era nebun Iliuță, da, vorba, era activ? Era." Nu este scutit reputatul istoric nici de exercițiile epigramatice ale lui Caragiale: în Savant, este
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
l-a făcut pe prelat să tresară. O barbă și o mustață rară de om spân, cu câteva fire de păr roșcat, nu reușeau să-i acopere diformitatea, căci buza de iepure dezvelea maxilarul superior peste care venea să se îmbuce cel inferior. După ce răspunse la salutul neînțeles al tânărului, pentru că vorbirea îi era foanfă, mitropolitul îl întrebă sec: — De ce mânăstire ții? Veni un răspuns scurt, dar Theodosie nu pricepu nimic, de fapt nu-l interesa, socoti însă că fusese inspirat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mînca" la eșantionul de francezi este mult mai sărac în evocări, dar cele șase clase formalizate în studiul corpusului dicționarului se regăsesc și aici. Nucleul ce corespunde acțiunii "A lua" devine clar mai implicit și se traduce prin expresia "a îmbuca" (3% din ansamblul de termeni induși contra 15% din cuvintele asociate lui "a lua" în Robert). Clasa "mîncare" (24% în comparație cu 25%) nu își modifică locul ca importanță, chiar dacă e mai puțin bogat ilustrată. "A lua masa" este mai bine reprezentată
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
descărcarea trebuincioasă. După ce se mai potoli, d-na Bologa se întoarse spre servitoarea ce înlemnise cu lumânarea în mînă: ― Rodovico, ce stai ca o toantă?... Pune sfeșnicul pe masă și du-te fuga de ațâță focul, să pregătim ceva de îmbucat domnișorului... Fuga, Rodovico!... Iar tu, Petre, așează colo lângă ușă bagajele și odihnește-te oleacă, să mănânci și tu, că pe urmă o să pleci acasă... ― Ba eu, doamnă, mai bucuros aș porni la drum, să nu mă apuce moleșeală ― zise
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
alt glas, foarte schimbat: ― Vorbesc, vorbesc și... Nu te supăra! Mi-e plină inima... Te rog! adăugă zâmbind și arătând farfuriile de pe masă. Sunt făcute de logodnica mea... O cheamă Ilona... Șezi! De ce stai în picioare? Se așezară amândoi. Klapka îmbucă din pască și vorbi mestecînd: ― Îmi aduc aminte când ai fost pe la mine, pe front... Știi, când cu ofițerul român... Cât erai de zbuciumat... Am crezut că te-ai supărat pe mine fiindcă nu m-am entuziasmat de planurile tale
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
pentru cititorul de factură occidentală părțile (strofele, versetele, verigile) poemului rămîn doar niște inele fără fisură, Încuiate și impenetrabile, cititorul nipon versat le simte ca pe niște carabiniere, niște toarte care posedă pe undeva o deschidere virtuală pentru a se Îmbuca cu celelalte zale Într-un Întreg solidar. Citirea unui asemenea poem probează abilitatea magică a celui ce caută și găsește locul aparte unde presînd delicat dar cu dibăcie inelele unul peste altul, o clapetă cedează și ele se Îmbină neașteptat
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
românesc cu sufixul -ie. Rom. bucă „obraz“ < lat. bucca „gură“. Sensul latinesc s-a păstrat în toate limbile romanice care au moștenit cuvântul (cf. fr. bouche, sp. boca); a existat și în română, așa cum o dovedesc derivatele bucate și a îmbuca. Sensul actual de „obraz“ din română apare și în derivate ca bucălat, bucos. Tot evoluție pe teren românesc este și sensul de „fesă“ al lui bucă. Falcă < lat. falcem (forma de acuzativ a lui falx), care la origine însemna „seceră
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
calea drumeților. Merseră ei cât merseră și spre seară poposiră într-o poiană, la capătul căreia se înfățișa un izvor cu apă limpede și rece ca gheața. Hotărâseră să facă popas spre a înopta la poalele unui bătrân stejar. Cum îmbucau ei hămesiți și cinsteau gospodărește din vinul mănăstiresc, deodată se aude o voce pițigăiată din stânga stejarului secular: Moor de foame, fraților! Moor...moor... Apăi, nu mai muri, ci vino și îmbucă din săracele noastre bucate, rosti, cu gura plină, bătrânul
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
spre a înopta la poalele unui bătrân stejar. Cum îmbucau ei hămesiți și cinsteau gospodărește din vinul mănăstiresc, deodată se aude o voce pițigăiată din stânga stejarului secular: Moor de foame, fraților! Moor...moor... Apăi, nu mai muri, ci vino și îmbucă din săracele noastre bucate, rosti, cu gura plină, bătrânul, în timp ce tovarășii lui mai tineri se necăjeau cu o bucată de pastramă de oaie. Dar în loc de om, speriați, drumeții văzură o dihanie stranie, nici om, nici urs, care ajungea la jumătatea
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
așa, pentru că, în fața lui, se proptise o namilă de om, cu trupul ca de urs, care agita un topor de câteva tone. Spune ce vrei și apoi te oi mânca, deși ești mai slab ca taurul pe care l am îmbucat aseară! Eu sunt Starostele! Am venit să-mi asculți ruga, să-mi dai un moștenitor, o ființă care să sămi aline anii bătrâneții, se tânguia bătrânul. Puterea nu vine de la mine, trebuie să mergi să vorbești cu sora mea, Crăiasa
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Eu o să iau coada! strigă Saveta Eu vreau șorici! spuse Ion, târnuind o pelincă umplută cu sămânță de cânepă. Eu m-oi mulțumi cu beșica de porc, ca s-o am la urat, murmură, înțelept, băiatul cel mare, Ivan. După ce îmbucară, își puseră cizmele, căciulile din piei de miel țurcan, îmbrăcară cojocelele din piele de oaie și, hăulind, ieșiră în bătaia Crivățului. Porcul, despicat în două părți, aproape egale, îi înfioră. Dar le trecu repede, gândindu-se la bunătățile pe care
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
totodată, ca atunci, în hotelul montan, unde nu ne-am mai dus niciodată împreună de când fuseseră rostite aceste fraze. Beton - acest gri lejer, amestecat ca o cocă în cuvă, și imprimând un scrâșnet special motorului și roților dințate care se-mbucă între ele, o bătaie ritmică de pietricele lovite de peretele de tablă, învârtindu-se continuu în malaxor, până ce masa curge leneșă prin deschizătură, se ridică în cupă, înaintează lin, atârnată în văzduh de odgonul de oțel peste coastele împădurite, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
lecțiile pe dinafară. Pricina trebuie căutată în litere - care îmi păreau prea mărunte. Astăzi știu mai mult decât dascălul acela caraghios, înalt, slăbănog, roșcovan, cu nasul coroiat, și cu mustața trasă ca o linie de foc peste buza de sus îmbucată de falca inferioară, lăbărțată și grea ca de cal bătrân. Se oprea, de obicei la un pas înaintea mea și mă cântărea din ochi de la o înălțime, pe care atunci o socoteam amețitoare, revoltat la început și dezarmat mai apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]