301 matches
-
limbajul Evului Mediu) -, o indiferență frecventă a scriitorilor față de chestiunile tipografice, față de realizarea literei ca artă și meserie. Producătorii ideilor nu vor să trateze gîndirea ca pe un produs: muțenia filosofilor și a psihanaliștilor în ce privește neurofiziologia creierului amintește de confuzia îmbufnată a sociologilor față de sociologia sociologilor. Mediatorii nu acceptă în general să privească deschis medierile. Aceasta începînd cu mediul lor natural, limba: indiferența intelectualității franceze față de francofonie, inconștiența cercetătorilor anglo-saxoni cu privire la potențialul limbii engleze ca mijloc unic de transmitere a informației
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
că te afli în fața unui teribil „portcullis“ - cum și este, vai! pentru mulți pescari nenorociți, peste care acest grilaj ascuțit cade cu o forță zdrobitoare! Dar și mai teribil este să privești, la o anumită adîncime în apă, vreo balenă îmbufnată, a cărei falcă de jos, lungă de circa cincisprezece picioare, atîrnă într-un unghi drept cu trupul, întocmai ca școndrul unei corăbii... Balena nu-i moartă, e numai prost dispusă, ori bolnavă, dacă nu chiar ipohondră și atît de indolentă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fost făurită o cunună verde, într-un chip atît de miraculos. Dar, dacă monstrul e-un rege, mutra lui posomorîtă nu prea se potrivește cu o coroană. Uitați-vă la buza lui de jos, ce urît îi atîrnă și ce îmbufnat pare, din pricina asta, „regele“! O buză pleoștită, care, potrivit măsurătorilor dulgherilor, are o lungime de circa douăzeci de picioare și o grosime de cinci picioare - și care produce peste cinci sute de galoane de ulei! Ce păcat că balena asta
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
disc roșiatic, strălucitor. Saturn, un disc sclipitor, cu multe inele în jur... Gigel: Dar ce face Saturn cu atâtea inele? ML: Cu ele își menține echilibrul în Cosmos. Gigel (cu importanță): Aha, așa m-am gândit și eu... Radu (ușor îmbufnat): Continuăm ML? ML: Da, da... Gigel: (cu importanță) Sigur că da... Robotul: Jupiter este uriașul Împărăției Soarelui (apare și el pe bolta cerească și rămâne acolo, cu celelalte) Radu: (oprește robotul) Gata! Explicațiile s-au terminat. Acasă!... Gigel (ușor șocat
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
coada măturii... Gigel: ML, dar despre Soare, despre Lună, ce știe Roboțel? ML: Gigele, Gigele, mi-ai dat tot programul peste cap. Gigel: ML, nu știu când o mai pot șterge de acasă. Te rog... ML: Radule, programează Robotul (Radu îmbufnat execută) Robotul: Pământul are o fiică, Luna, numită și Selena. Oare stelele din Împărăția Soarelui sunt invidioase pe Pământ pentru că Soarele i-a dăruit viață: oameni, păsări, animale, plante, flori, ape. Motiv pentru care Pământul nu este vizitat de nicio
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
n-o tragă de la podea, pusese un petecar pe scaun iar tălpile în colțuni de lână le ridicase pe un butuc, lăsându-și cuminciori cipicii unul lângă altul, dedesubt. Scurtă, groasă, cu tulpanul tras pe gură, lângă ea se așezase, îmbufnată, Maraftoaia. Cu ciucurii broboadei pe sâni, nevasta aducea sprintenă sloii de ceară. îi scotea din odaia cea mare care era mai mult un fel de magazie. Acolo ținea zestrea, icoana, candela, patul de bronz în tăblii pictate cu trandafiri, fotografii
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
plesnește zgomo tos palmele și hohotește: — Și-a găsit o sirenă, deci? Nu așteaptă vreo încuviințare. — Nu-i de mirare, doar dincolo de Vezuviu e promontoriul Minervei, odinioară sălașul sirenelor... Își dă seama că veselia lui e deplasată și se oprește îmbufnat. Se răstește apoi, hachițos: — De cine s-a îndrăgostit? De cineva de care nu-i era permis, bănuiesc? Ianuarius aprobă din cap, fără să-și ridice ochii din podea. — Chiar trebuie să-ți scot vorbele cu cleștele din gură? mâ
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lumii că-și dă silința să o respecte. Și asta va face cu el... Augustus îl întreabă încruntat: — Ce dovezi ai? Fulcinius reușește cu greu să-și stăpânească nervozitatea. Bâi guie speriat: — Corupe femei... — Ce fel de femei? îl presează îmbufnat bătrânul. Dacă Libo își bate și el joc de legislația cu care de atâta amar de ani încearcă să asaneze viața înaltei societăți ro mane, situația e gravă. Gravă și periculoasă, căci în acest caz va fi nevoit să ia
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
sfârșit, aude mult așteptatul sunet de clopoțel. Se repede înăuntru. — Stăpâne..., începe. Se oprește speriat. În picioare, lângă cordonul de care trage, împăratul întoarce către el o față de o paloare cadaverică. — Ce te miști așa, ca ochii mortului? îl suduie îmbufnat. Vocea îi e sacadată: — În loc să te holbezi la mine, mai bine l-ai chema pe Hila rion sau pe Polybius să lipească foile alea într-un sul! Cubicularul aruncă o privire rapidă spre masă. Vrea douăzeci de bucăți de papirus
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
bine și-ar frânge toți ăștia de-aici pana și nu s-ar mai osteni fără rost. Că dacă nu i-ați încuraja tu și alții ca tine le-ar mânca moliile lucrările în sertar. Pleacă, atunci! se înfurie Vipsania. Îmbufnat, adolescentul se mută câteva scaune mai încolo. Copil răzgâiat și prost crescut! oftează îndurerată mama. O să stea singur cuc, dacă așa îi place. Și dintr-odată o cuprinde atât de rău dorul de Drusus al ei, încât își simte ochii
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
este cel mai mare jurământ de credință al nostru. Vociferează cu ranchiună: — Noi nu ne punem chezaș cuvântul, ca voi, ci viața. Rufus nu-i răspunde. Îl impresionează violența tânărului, deși n-ar recunoaște-o în ruptul capului. Pusio mârâie îmbufnat: — La noi, trădătorii și fugarii de oaste sunt spânzurați de co paci. Dar ceea ce văd eu aici, la Roma, nu sunt lupte, nici măcar vânătoare adevărată, ci măceluri inutile. Respiră adânc: — Inutile și josnice. După o secundă, indignarea clocotește din nou
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cel mai tânăr și cel mai tare din neamul lui, și tot se lasă legat și vândut. — Nu înțeleg atâta încăpățânare într-o fărădelege ca asta. La noi se cheamă cuvânt dat. Tăcere, întuneric și ostilitate. Amândoi își continuă drumul îmbufnați. CAPITOLUL VIII — Și când ziceai că intră gladiatorii tăi în arenă? întreabă dintr-odată Pusio, dornic să facă primul pas spre împăcare. Rufus primește deschiderea: — Nu știu exact, clatină din cap. Spre sfârșit, oricum. Îl aș tept pe Vittelius, să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mă însoțească. Da’ nu te temi pentru viața ta? remarcă acru Silvanus. — Să mă tem? chicotește Tiberius. De cine să mă tem? De cei care îmi dau voturile lor? Bătrânul își dă seama de ridicolul situației și își mușcă buzele îmbufnat. Tiberius Nero adaugă dezinvolt: — Mă comport așa pentru a înlesni oricui posibilitatea de a mă întâlni și de a-mi vorbi fără nici o opreliște... Se întunecă brusc la chip. Ultimele cuvinte îi rămân în gât. Un gând sumbru l-a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
împărăteasa Livia, pentru public, pe Esquilin: — Punem pariu că nici un magistrat nu împarte dreptatea în dimineața asta? Plautius Silvanus nu sesizează gluma și întreabă prostește: — De ce? Nero se pune pe râs, urmat de tânăr. Bătrânul senator por nește mai departe îmbufnat. Și-a dat seama că toți magistrații Cetății sunt adunați la Ara Pacis. Tiberius îl ajunge din urmă și-l apucă de braț: — Uită-te la Roma noastră! șoptește ca să-l îmbuneze. Silvanus se înmoaie: — Regina Universului! murmură cu un
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lui Jupiter... — Tu, în calitate de pater familias, îl întrerupe fără menajamente soția, trebuie să vii acasă și să discuți cu părinții viitorului tău ginere. Luat din scurt, bătrânul își pierde șirul. Bolborosește ceva inin teligibil, după care tace cu un aer îmbufnat. Principele încearcă să-l consoleze: — Hai, Paullus, Marcia are dreptate... — Ea are întotdeauna dreptate, bombăne morocănos flaminul. Găsește totuși puterea să zâmbească sarcastic: — Chiar și atunci când nu are. — Mai ales atunci, completează cu umor flaminica. Își apucă soțul de braț
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
frigul. Pe malul Pontului Euxin iarna nu-i blândă, ca la noi. Îți cerșește doar îndurarea să-i aduci trupul acasă dacă moare pe pământul geților. Schimbă-i măcar locul de exil. E bolnav. Principele se închide într-o tăcere îmbufnată. Îl zărește pe Tiberius în spatele său și-i dă sulul: — Citește-l și fă ce crezi cu el. Își smulge toga din mâna bătrânului și o pornește mânios spre trăsurică. Mormăie printre dinți: — Cât trăiesc eu, o să-și vadă țara
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
apărut Livia, însoțită de tot alaiul. Încearcă chiar să glumească puțin cu cei din jur: — Sunt sigur că însuși Marte m-a ținut să nu mă prăvălesc. Este semn că fumul sacrificiului a ajuns până la el și i-a plăcut. Îmbufnată, Marcia închide cu un pocnet scurt fereastra din plăcuțe de mică și trage țâfnoasă de perdelele încrucișate, pentru a le lăsa în jos. Scaunul purtat se pune primul în mișcare, cărat pe umerii celor opt vlăjgani. Îl precedă un singur
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cineva care să le facă mereu ceai seara. Sophie e blondă: o blondă șic și fercheșă, cu un zâmbet îmbietor și ochi care te invită în pat. Lisa este brunetă, are părul lung și ciufulit și o gură plină și îmbufnată. Când le vedeți pentru prima oară, ați crede probabil că sunt consumatoare de modă, sau cel puțin ceva la fel de fermecător, pentru că ambele arată perfect, au zâmbete pregătite și garderobe cu haine de marcă, dar, și acesta este singurul lucru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
-și numere turiștii. Lumina Îi lovi drept În ochi pe călătorii chinuiți de greață care se grăbiră să geamă și să-și acopere ochii cu mâinile. Unu, doi... Îi numără pe Bennie și pe Vera, apoi pe Dwight și pe Îmbufnata lui nevastă, Roxanne. Cinci, domnișoara drăguță, Heidi cea care avea un fel precaut de a se purta ce Îi amintea de prietena lui din Yangon. —Șase, șapte... Adică Moff și fiul lui, apoi mama și fiica ei cu cățelușul... Walter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
spiritual și demonic, ceea ce nu-i cazul cu Timotin, nu poți fi decât ridicol înghesuit, într-o trăsură închiriată, de o consoartă și patru reproduceri în miniatură ale figurii doamnei și domnului, combinate indiscret. Cloșca asta slabă și măruntă stătea îmbufnată și ostilă, parcă ar fi simțit o amenințare pentru numeroasa ei progenitură. Timotin m-a invitat la el, la mănăstire. Doamna a tăcut ca un mormânt. Matematicianul ăsta nu îmbătrînește. Dar nici nu are ce îmbătrîni în el. Subțire, uscat
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
o bucurie rece de matematician, deși reală, Timotin m-a lăsat singur și am înțeles că a reușit cu greu să determine pe doamna să vină în odaia de primire. A apărut emoționată și stângace. Ceea ce mi se păruse ostilitate îmbufnată, era timiditate. Subțire, zveltă, formele ei nu poartă mărturia celor patru maternități. Într-o rochie neagră, din care apar numai, și încă cu destulă zgârcenie, mâinile, gâtul și vârful botinelor, pieptănată simplu, cu părul supus, simți că e într-o
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
acum și cu un altul, care s-ar putea să fie la fel de breaz. Vorba aceea: «Scapi de dracu și dai de taică-său»...“ - Ei, gata-gata, liniștește-te, femeie, Înțelege: am glumit, căută s-o Îmbuneze oaspetele. Gazda rămăsese Însă la fel de Îmbufnată. Stătea frământându-și mâinile În poală și privind În gol. Se pare că tabloul o neliniștea din cale-afară, căci, din când În când, Întorcând spre el privirea, Mașa clătina din cap. - M-am lămurit, făcu Extraterestrul. Ți-e frică să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cu vederea. În dorința ei de-a pulsa viața În fiecare clipă, de-a beneficia la maximum de timpul ei liber - iubindu-se pe sine - dorind ca lumea să-i datoreze totul, În timp ce era hotărâtă să savureze bucuria existenței sale. Îmbufnată, plecă de acasă trântind ușa, nu Înainte de-a mai adresa În direcția dormitorului câteva cuvinte de ocară!! În singurătatea lui, Tony Pavone pendula Între „Viață și moarte!!”. Somnul morții Îl cuprinse de o așa manieră Încât corpul i se
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
să mă controlez! Și eu am copii, știi, nu? Polly a ieșit din nou din living. Îmi spune și mie cineva ce se petrece? — Polly, taci din gură și du-te sus, a zis Richard. Polly și-a târât picioarele îmbufnată pe lângă Sheba. Sheba era deja pe ultima treaptă. Pe obraji îi curgeau lacrimi. Așa, plângi, curvă perversă, a zis doamna Connolly. — Îmi pare rău, va trebui să... a intervenit Richard. A pus o mână pe brațul doamnei Connolly și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Eminem ? Nu. Da’ ăla cu Nas ? Ultimu’ cioroi în viață. Jina nu era în stare să rostească remarcile necesare la adresa caracterului ofensator al versurilor rap. S-a îndreptat către ieșire, iar Danny a urmat-o fără tragere de inimă și îmbufnat, fredonând un cântec ale cărui versuri Jina spera că nu le reținuse. Hei, a exclamat el când au ieșit afară, în lumina unei alte după-amieze californiene perfecte, cu cer limpede și o temperatură de douăzeci și unu de grade. Cartea e de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]