1,047 matches
-
starea antecontemplativă, virtualitatea sa melancolică sugerînd configurarea unui destin: "zeul sevei// un miros de pânză curată/ de pâine necoaptă de abur/ arome de clei de cireș și de var în/ septembrie când calm/ pomul cuprins de moarte se lasă tăiat/ împânzit de furnici și plânge/ înduioșarea lui umbrind un copil/ care vine revine să rupă cu gura decorul/ zeul sevei miroase la fel" (zeul sevei). Adică un soi de realism psihologic. Un mesaj al sfielii cu care poeta se apropie de
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
ieșean. O mai spun : francezul, personal, m-a cucerit ca om și manager. Am rezerve asupra regizorului B.V. , dar asta e o altă problemă. Comic e, În cazul ultimei sale premiere - Hai să facem sex! - că pe afișele care-au Împînzit Iașul cuvîntul sex era grosolan, ostentativ rupt. Titlul montării rămînea Hai să facem. Mi-e clar că Benoît a făcut-o dinadins, să ironizeze retrograzii de care depindea. Dar a propos de piesa dramaturgului rus : vorbesc cu Sorina Bălănescu despre
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
bucată de vreme ne merge din ce în ce mai rău. Ca la cei spânzurați, cum ar spune mama - a apreciat Costăchel. Și nimic nu depinde de noi, dragul meu. Suntem legați de destinele Germaniei și ale aliaților ei. La această dată, Europa este împânzită de nemți, care nu stau cu arma la picior, ci au pus tunurile în bătaie. Pe noi ne au adus la ascultare izolându-ne prin împroprietărirea - dacă pot spune așa - a vecinilor cu bucățile cele mai dulci din țara asta
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
delegat? Dumneavostră poate știți mai bine. Acolo la raion vă spune mai multe despre cum se face întovărășala asta. Pe mine nu mă taie capul. Întâi! De ce n-ai instruit - cum ți-am spus - câțiva oameni de nădejde, care să împânzească adunarea și să țină ordine? Am instruit, tovarășu’! Pe cine? Pe tovarășu’ Daurel. Atâta?! ... Al doilea! Ți-am spus de atâtea ori că se spune întovărășire și nu întovărășală! De amu’ am să zic întovărășie și gata! Delegatul Tașmău n-
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ar mai fi avut și alte cărți noi, nu ar fi avut nici un chef de lectură. Timpul curgea leneș, de parcă ar fi fost și el bolnav. Nimic interesant. Își irosea toată ziua privind pe fereastra ce dădea spre un deal împânzit de blocuri-cazarmă, fără balcoane, în care nu putea să vadă decât petece de lumină ce apăreau o dată cu lăsarea întunericului. La miezul nopții, luminile se stingeau rând pe rând, cartierul întreg intrând într-un univers al tăcerii, al cărui capăt nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
care, în cele din urmă, realitatea o dovedi a fi, totuși, mult mai apropiată de cercurile clevetitoare din oraș. Așa se află totul. Iar iuțeala împânzirii știrilor - se cunoaște - sporește cu atât, cu cât locul unde aleg ele să se împânzească este mai mic, mai înghesuit... Nimeni n-ar fi bănuit vreodată măcar că, în această familie, odinioară fără cusur, ar putea să poposească necazul și să prindă rădăcini într-atât de adânci. Ea era formată doar din doi membri: mamă și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Fără să le mărturisească soților Georgescu intenția sa, avocatul se hotărî să întreprindă o escapadă în tabăra calangiilor de la marginea orașului. Era o frumoasă zi de duminică. Când ajunse în lunca înverzită, dimineața încă mai râdea înveselită de cântecul păsărelelor împânzite pe meleagul împrejmuitor. Soarele vărsa binevoitor din căldarea sa aur topit, bucurând făpturile cuvântătoare și necuvântătoare ale lui Dumnezeu. Doar un vânt ușor înfiora firele de iarbă ca pe un alint în pragul începutului de nouă zi. Corturile înșirate ca
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
venit într-o goană spre tine, bulibașa mo. Cum vei chibzui tu, așa o fi bine. Un timp, acesta nu scoase un cuvânt. Dar câteva clipe mai târziu tună: - Strângeți corturile! Porunca bulibașei străbătu repede de-a lungul poalelor pădurii, împânzite de sălașele abia întocmite, oamenii șatrei neavând timp să-și pună măcar pentru scurt timp capul pe o pernă. Toți, cu mic cu mare, începură desfacerea corturilor, știind că nu au nici o putere de a se împotrivi. Apoi bulibașa, încruntat
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
se repezi spre mine cu sălbăticie. I-am simțit respirația fierbinte și colții perforându mi palma Înghețată. La vederea sângelui șiroind, am țipat derutat, zăpăcit de-a binelea. Apoi a venit și durerea. O senzație tăioasă, care-mi ghilotină inima, Împânzind-o cu-o spaimă adâncă. Și-am Început să zbier, alergând Îngrozit spre casă și Împrăștiind pete mari și roșii peste aripile frumoșilor mei Îngeri de zăpadă. A sunat cineva. Mă Îndrept să deschid. E bătrâna lăptăreasă - a venit, probabil
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
mele bolnave, de care eram acuzat uneori. Lumina băltea Întunecat prin fereastra Îngustă (becul, spart, nu mai fusese schimbat) și, când am Împins ușa, m-a izbit aerul gros, irespirabil, lemnificat În mirosuri puturoase. Distingeam firele vinișoarelor cafenii, care se Împânziseră pretutindeni asemenea nervurilor vegetale. Un motan negru, Înfiorător, mi se strecură brusc printre picioare, dispărând În viteză prin gura știrbită a gheului. De acolo, dinspre subsol, venea o lumină stranie, ca de foc, proiectând pe pereții vineții un dans viu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
fi sărutat pe furiș. Nu putem arunca pământul așa peste el. Trebuie să-l acoperim cu ceva, propuse din nou Libelula. Am Început să culegem și să aruncăm frunze și crenguțe. Numai ea strângea margarete sălbatice și nemțișori - florile care Împânzeau, În pâlcuri, Întreg cimitirul. Își umplea poala rochiței, alerga până la buza gropii și le presăra lăcrimând peste trupul Îngerului. Pământul l-am Împins cu mâinile și l-am bătătorit. Ne-a luat destul de mult timp. Lutul cleios se lipea cu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ieșean. O mai spun : francezul, personal, m-a cucerit ca om și manager. Am rezerve asupra regizorului B.V. , dar asta e o altă problemă. Comic e, În cazul ultimei sale premiere - Hai să facem sex! - că pe afișele care-au Împînzit Iașul cuvîntul sex era grosolan, ostentativ rupt. Titlul montării rămînea Hai să facem. Mi-e clar că Benoît a făcut-o dinadins, să ironizeze retrograzii de care depindea financiar. Cenzura impusă ( bănuiesc că de cei de la Primă ie), inițial, a
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
dar presupunea ca eu să am în primul rând și o viziune scenică de ansamblu. Ajuns din nou în garsoniera în care locuiam, undeva în chirie la o bătrânică pe nume Pulaș Coti, cu vedere spre pădurea de salcâmi ce împânzea începând de la poale, dealul, uit până și de cină. De fapt era și prea târziu pentru a respecta anumite tabieturi de seară, de om normal, adică servirea unei cine oficiale. Iau din mers, câteva dumicate de pâine unsă cu ceva
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
aripa stângă, la parter, cu vedere atât spre grădină cât și spre cele două străzi care-și găseau punctul de întâlnire tocmai în unghiul de 90 de grade pe care-l închegau zidurile, apartamentul era cu vedere spre zăvoaiele ce împânzeau delușoarele, dincolo de grădina cu nuci bătrâni, cu vișini și pruni, cu coacăze și strugurei, împărțită frățește și aceasta cu chiriașii, tot prin anii aceia de firavă republică. Format din două camere, bucătărie, baie și două cămări, apartamentul la care familia
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
intră în detalii despre plăcerea reginei de a făcea baie în spuma mării, despre iahtul cu care venea, relațiile cu Atatúrk, detalii pe care nu vom insista din varii motive). Eu și fratele meu am auzit și deși zona era împânzită de jandarmi, noi deghizați cu fesuri turcești, ne-am apropiat prin tufișuri de locul cu pricina. Ne-a simțit însă mopsul doamnei de onoare. Ceea ce am văzut a rămas o amintire eternă pentru mine, chiar dacă s-a terminat cu o
CADENȚE PESTE TIMP by col. (r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93206]
-
mine. Aici am făcut cele mai spectaculoase recrutări, asta așa ca să-ți dai seama că fără să vrei, încercînd să mă izolezi în afara spațiului politic, mi-ai făcut de fapt un bine. M-ai aruncat în culisele conspirației. Editurile sînt împînzite, ca de altfel toate instituțiile statului, de nemulțumiți. Așa de exemplu am dat acum cîteva luni peste Monte Cristo, care venise la mine la recomandarea unuia de la Meridiane, chipurile să-mi ceară să-i tipăresc o lucrare. La fel am
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
la sentimente mai omenești, cine să vă mai înțeleagă? Măi să fie, face Roja pe surprinsul, nici acum nu vă dați seama ce tîmpenie ați făcut, le aduce aminte, făcîndu-le semn să privească în direcția intrării principale, razant cu gazonul împînzit de chiștoace și cioburi, frămîntat de bocancii soldaților, v-a luat ceva timp, mistreților, pînă să radeți tot, noroc că am avut o presimțire și am sărit într un taximetru, dacă aș mai fi întîrziat cîteva minute, ați fi dat
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
N-am avut parte de nici o revoluție pentru că din peisaj au lipsit cei care trebuiau s-o facă: revoluționarii. — Nici nu e de mirare, i se pare lui Dendé, într-o țară care de cincizeci de ani încoace a fost împînzită de comuniști. — Asta aș fi putut să v-o spun cu mult înainte, zice Roja, privindu-l în ochi pe Gulie, slăbiciunea face parte din firea omului, speranța moare ultima, recunoaște, o mare prostie, și pierdere de timp pe deasupra, i
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
vor cîinii, le transmite. Putea fi naivitatea considerată un păcat? își reia Bătrînul gîndurile. În situația lor și a lui, nicidecum. Așa se întîmplă de fiecare dată cînd ai de-a face cu un dușman viclean, cu o caracatiță care împînzește fiecare colțișor al țării cu tentaculele sale. Toate răsturnările de sistem, de guverne, fie că sînt numite revoluții, revolte spontane, lovituri de stat, sînt întotdeauna dirijate de același tip de indivizi care nu-și urmăresc decît propriul interes. Îi șta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
concluzia că mă interesează puterea? — Fie vorba între noi, nici pînă aici n-ar fi trebuit să ne aventurăm, e de părere Curistul, cine și-ar fi închipuit că conspirația e atît de mare, că fiecare colțișor al Bucureștiului e împînzit de oamenii Securității, de Armată, și de așa-zișii revoluționari sau teroriști? — Trebuie să accepți că totul e praf, că s-a dus pe apa sîmbetei, spune Părințelul. Nu cumva sînteți și voi dintre cei care și-au asigurat de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ce direcție s-o apuce, i-auzi cu ce trăsnăi îmi mai venise și secătura asta de Patru Ace, începe să-și refacă în minte dialogul, e leit unchiu-său, își spune, oriunde mergi dai peste ei, a naibii Securitate, au împînzit toată țara mai ceva ca înainte de Revoluție, atunci știai cel puțin despre ce era vorba, era clar la ce te puteai aștepta dacă făceai vreo boroboață, se gîndește răsucindu-se pe călcîie, privind în sus la firmele luminoase agățate în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
-se printre nori... Dezideriu a avut o copilărie obișnuită ca unic fiu al unor părinți de condiție medie. Născut Într-un orășel prăfos de câmpie, Într-o perioadă când frontoanele caselor, cele ale instituțiilor, fabricilor, uzinelor ș.a.m.d., erau Împânzite cu lozinci patriotarde, după modelul rusesc, a avut șansa unor părinți iubitori, care nu l-au sufocat cu o dragoste incomodă și castratoare. Elev model, a știut de mic să-și Îngrijească memoria, salvând-o de la atacurile proletcultist-șablonarde la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cafea. Se uită pe fereastră la zidurile verzi, brăzdate de vițe groase și cenușii. E singurul lucru care mai ține în picioare partea asta de oraș, zice. Dedesubtul păienjenișului de vițe și frunze, cărămizile sunt strâmbe și dezghiocate. Betonul e împânzit de fisuri. Ferestrele sunt comprimate până li se sparg geamurile. În tocurile scâlciate, ușile nu mai au cum să se deschidă. Pe falezele verzi e un du-te-vino de păsări care mănâncă semințe de iederă și le găinățează peste tot. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
din China. Răspândirea acestui curent religios, construcția templelor și pelerinajul credincioșilor au imprimat zonei o atmosferă încărcată de spiritualitate. Cultura budistă constituie specificul regiunii Emeishan, toate construcțiile, statuile, elementele religioase, muzica și picturile au un pronunțat caracter religios. Munții sunt împânziți de temple budiste, opt dintre acestea, situate pe creștetul muntelui, fiind cele mai renumite, printre care Baoguo și Wannian. Statuia lui Buddha de la Leshan se află pe versantul estic al munților Emei, cunoscută în antichitate ca "Statuia lui Mile" sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
răsuci, ca să se umple de nămol. O ridică și începu să o învârtă în aer. Stropii de nămol căzuți pe pământ s-au transformat, dintr-o dată, în omuleți mici. Așa a reușit să creeze o mulțime de oameni care să împânzească pământul, de-a lungul și de-a latul. Apoi, zeița și-a dat seama că avea o altă problemă. Viața omului era scurtă. Își dorea ca oamenii să dăinuiască peste timp. "Oamenii vor muri cu toții. Este prea complicat ca după
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]