254 matches
-
sfoară și-i învățam cum să pescuiască bănuții aruncați în fântâna îndrăgostiților. Erai o prezență demnă și utilă în oraș, îmi închipui. Îți râzi de mine?! Demnă și utilă..., îl îngână Carol. Pe naiba! Ajunsesem să semăn cu leul meu împăiat. Unii chiar începuseră să ne confunde. Eram un caraghios inutil și ridicol. Un figurant dintr-o mie la perpetuul bal mascat din grădina publică, la care participau copii în costumașe de marinar, cu genunchii juliți, însoțiți de guvernante nemțoaice cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
pântecul unei tinere sclave. Era considerată călirea perfectă, fiindcă oțelul împrumuta substanțe organice și secreții tainice, dar era și un gest magic, pentru că spada prelua și încorpora pentru vecie suflul vital, tinerețea, suplețea și frumusețea femeii. Brusc, unul dintre animalele împăiate se mișcă și se apropie de ei. Era Rufus, care intrase în încăpere cine știe pe ce ușă ascunsă. Avea privirea răvășită și ceru grafului permisiunea să vorbească. Se apropie de Jordan, ca și când ar fi vrut să-i spună o
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
acționase de data aceasta. Nu se mai putea mișca prin cameră decât călcând sau cățărându-se pe obiectele îngrămădite în dezordine, ca într-un panopticum abandonat: un obuz neexplodat din cine știe ce război al neamului; hărțile unor ținuturi imaginare, stranii animale împăiate, ce zgâriau întunericul încăperii cu privirile lor de sticlă; un borcan cu formol cu copii siamezi; două ceasuri cu mecanisme din pâine meșterite de ocnași; câteva scalpuri africane; un vas de aramă coclită în care i s-a spus că
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și plurisemie a misterului într-o arborescență stilistică de mare finețe" (Dan C. Mihăilescu). Exemplific cu un eșantion extras din panoplia de obiecte ciudate a bătrânului: "Un obuz neexplodat din cine știe ce război al neamului; hărțile unor ținuturi imaginare; stranii animale împăiate, ce zgâriau întunericul încăperii cu privirile lor de sticlă; un borcan cu formol cu copii siamezi (...); un vechi astrolab și diverse proteze mecanice; o fotografie reprezentând mai multe personaje dintre care unul, i se spusese, murise cu mult timp înaintea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
incriminat: "Félicité, din Un coeur simple, o "femeie ca și făcută din lemn, mișcîndu-se automat", este un astfel de copil, dar într-un trup îmbătrînit (vîrsta ca formă a somnului, a paraliziei), al cărui unic conținut sufletesc este contemplarea păsării împăiate, așa cum marmura concetățeanului lui Stendhal, "si nous lui présentons une rose, elle sera, par rapport à nous, une statue qui sent une rose; mais, par rapport à elle, elle ne sera que l'odeur même de cette fleur". Contemplarea înseamnă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
o veșnicie... Oricum culoarea a Înviorat brusc Încăperea aceea fără stăpîn, care arătase pînă atunci ca un greier năpîrlit. Se putea spune că nu EL, care dispăruse, Îi lipsea camerei, ci culoarea lămîii. Deodată, deasupra bibliotecii am zărit o pisică Împăiată. Sub schița motorului Formula 1, se afla un răftuleț ornamental pe care se găsea o pereche de mănuși din dantelă. Ce bine i se potrivea camerei culoarea aceea lămîiatică! Și femeii. Era camera ei. O cameră anume a ei, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Grimus se află într-o zonă periferică și mizerabilă din extremitatea sud-estică a orașului. E la fel de murdară pe dinăuntru ca și pe dinafară și e împânzită cu o mulțime uimitor de pestriță de obiecte și cărți. Are aici nenumărate păsări împăiate și mărturii culese din numeroase călătorii. Peste tot sunt și imagini - orientale, cred - iar tema preponderentă este ornitologia. Grimus este interesat de păsările mitice și atunci când vorbea, părea să aibă el însuși ceva păsăresc în el, în felul cum își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
piedestalele micuțe din jurul încăperii era o scăldătoare pentru păsări, erau puse tot felul de semințe, iar un bazin de scăldat pentru păsări era piesa centrală a camerei. Niște păuni pășeau țanțoși pe podea. Dar nu toate păsările erau vii. Creaturi împăiate odihneau în vitrine de sticlă peste tot prin jur, imobilizate pe vecie în scene tipice vieții lor: păsări mâncând, păsări curtându-se, păsări împerechindu-se și clocind, păsări în zbor, păsări murind, păsări atacând alte păsări, toate într-o serie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
complet din minte vuietul. Vultur-în-Zbor s-a înveselit puțin, apoi s-a gândit: Mă întreb câtă hipnoză a folosit asupra Prepelicarului? Media dormea. Prepelicarul stătea ascunsă în camerele ei. Grimus și Vultur-în-Zbor stăteau în Camera Păsărilor, printre picturi și zburătoare împăiate sau adormite. — Pașnice ființe, spuse Grimus. Pot totuși să fie antrenate pentru luptă, așa cum se întâmplă, de pildă, la cocoși. Ființe sărace cu duhul, totuși se spune că pasărea minah poate prezice viitorul. Ființe dincolo de moralitate, totuși unele întru totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
singură dată că, de fapt, comandase antreuri la Peter Luger mai mari decât câinele ăsta și Îi aminteam tot timpul că fusese ideea lui. Desigur, mai exista și neînsemnata problemă că eu eram alergică la orice avea blană, viu sau Împăiat, animal sau accesoriu vestimentar, dar se gândise și la asta. —Cameron, m-ai mai văzut În preajma câinilor. Nu Înțeleg de ce ai vrea să mă mai supui - sau să te supui pe tine - la așa ceva. Mă refeream la prima mea Întâlnire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
curată. În 1931 Lizard Ridge din Oklahoma era un oraș de provincie pe cale să moară din adâncul deșertului. Odinioară existase și acolo o sursă de venituri: o fabrică ce producea suveniruri pentru turiștii ce treceau prin oraș pe autostradă: tatu împăiați, poșete și portofele din piele de tatu. Localnicii și indienii din rezervație vânau și jupuiau reptilele, vânzându-le apoi fabricii. Uneori săreau calul și se vânau între ei. Apoi furtunile de nisip din 1931 au dus la închiderea autostrăzii U.S.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și până acum. Telefoanele date la celelalte secții LASD, pentru verificarea spărgătorilor de case cu probleme dentare, totalizau un zero total - nu existau astfel de indivizi. Două telefoane de tatonare la atelierele de împăiat animale conduseseră la descoperirea că animalele împăiate aveau numai dinți de plastic. Dinții de animale nu apăreau în nici o proteză dentară, ci doar în gura creaturilor sălbatice vii. Danny o încurajă pe Karen să continue, își luă rămas-bun, acompaniindu-se cu sunete de pupături, apoi formă numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
asmuțise prea mulți polițiști pe urmele făptașului. Bibelouri, poze de familie, bijuterii false, bani din poșete și portmonee, un ceas de perete Art Deco. Un umidificator din lemn de cedru pentru trabucuri. O colecție de bibelouri din sticlă. Un fazan împăiat, un trofeu de râs împăiat, pe o placă din lemn de trandafir. Mai degrabă EL singur, nu EL, Loftis. Așa trebuia să fie. Danny simți cum îl trec câteva furnicături, ca și cum ar fi fost legat la niște fire electrice. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
urmele făptașului. Bibelouri, poze de familie, bijuterii false, bani din poșete și portmonee, un ceas de perete Art Deco. Un umidificator din lemn de cedru pentru trabucuri. O colecție de bibelouri din sticlă. Un fazan împăiat, un trofeu de râs împăiat, pe o placă din lemn de trandafir. Mai degrabă EL singur, nu EL, Loftis. Așa trebuia să fie. Danny simți cum îl trec câteva furnicături, ca și cum ar fi fost legat la niște fire electrice. Se întoarse la arhivă, găsi cutiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
în astfel de case. Intra prin ferestrele deschise sau spărgea câte o ușă din placaj, uneori desfăcând țâțâna. Lua lucruri neînsemnate și ceva bani, ca să scape de gura lui Delores. Cea mai bună pradă a sa a fost un linx împăiat. Dar cel mai mult îi plăcea să stea în casele goale. Era amuzant să te prefaci că ești un animal care apreciază muzica. Era amuzant să stai în locuri întunecate și să pretinzi că poți vedea în întuneric. Pe la începutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
mai mici, câte unul pentru fiecare colonie a imperiului. Jonathan își petrece dimineața rătăcind prin fața exponatelor, oprindu-se în fața spațiilor demarcate să se uite la chinezoaicele care confecționează evantaie și la Inuiții canadieni, care simulează că scot intestinele unei căprioare împăiate. În cele din urmă, se trezește aplecându-se peste un gard, uitându-se la un grup de negri îmbrăcați în șorturi kaki, stând posaci în jurul focului în fața unei colibe conice. Pe eticheta lor, stă scris: Satul Fotse Fotseland Africa Britanică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
platou de filmare pentru un film de groază. Toți invitații sunt dureros de eleganți și multe figuri îi sunt cunoscute din ziare și paginile de scandal ale ziarelor ilustrate. Singura persoană cunoscută este Levine, înghesuit între un pui de girafă împăiat și un aranjament de palmieri pitici, încercând să-l convingă pe un producător ilustru să-i pună piesa în scenă. O vreme,Jonathan prinde frânturi din conversația lor: — Comedia ușoară este definitorie pentru vremurile noastre. Am scris un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Uitasem În cele trei zile cum era să fii Îmbrăcat. Cu fiecare nasture pe care Îl Încheiam, parcă puneam Încă un zăvor la o celulă care mă strângea cu toți pereții. Eram În hol. Deasupra cuierului, proprietarul atârnase un fazan Împăiat. Avea ochi goi de sticlă, fulgi rari, prăfuiți, cu strălucirea pierdută. Cred că Își Închipuise că mă Îndrăgostisem de ea căci, ca să mă ferească de cine știe ce dureri, atunci când i-am spus c-o să mă Întorc s-o caut după terminarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cvadrant, un fel de microscop și încă un instrument cu o vergea verticală fixată pe o placă orizontală, în centrul unor cercuri concentrice. După toate probabilitățile, un antic gnomon. Într-o dioramă cu elemente de vegetație africană, descoperi un animal împăiat, ciudat și legendar. Și barba lui șterse prelung geamul, în încercarea de a examina cât mai bine labele acelui sirus, jumătate de leu, jumătate de condor, crestele zimțate și pliurile gâtului, solzii cozii lungi, botul ca de șarpe, cu limba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
îmi dau seama, speranțele uitate că până la urmă se va face bine încep să se transforme în fantezii despre moartea lui, mă trezesc dimineața devreme și rămân în fața ușii sale închise, îmi imaginez trupul său înfometat, împietrit asemenea unui animal împăiat, strălucind în luminile raiului, ordonându-mi să-mi trăiesc mai departe viața și mă simt inundată de compasiune și lumină, mântuită de furie, aproape că sunt încântată, aceeași lumină care însoțește o iubire tânără, sentimentul de ușurare concurează cu durerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Împăietor, scuzați, la un taxidermist?” „Mulți. O să spuneți și dumneavoastră, ca și ceilalți, că nu-i o meserie obișnuită. Dar clienții nu lipsesc, și sunt de toate felurile. Muzee, colecționari privați”. „Nu mi se Întâmplă prea des să văd animale Împăiate prin case”, am zis eu. „Nu? Depinde ce case frecventați... Sau ce pivnițe”. „Se țin animale Împăiate În pivniță?” „Unii așa fac. Nu toate ieslele se țin la lumina soarelui sau a lunii. Nu prea am Încredere În clienții ăștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
meserie obișnuită. Dar clienții nu lipsesc, și sunt de toate felurile. Muzee, colecționari privați”. „Nu mi se Întâmplă prea des să văd animale Împăiate prin case”, am zis eu. „Nu? Depinde ce case frecventați... Sau ce pivnițe”. „Se țin animale Împăiate În pivniță?” „Unii așa fac. Nu toate ieslele se țin la lumina soarelui sau a lunii. Nu prea am Încredere În clienții ăștia, dar, știți, munca... Mă tem de subterane.” „De aceea vă plimbați prin subterane?” „Controlez. Mă tem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
uriașă, scânteind de pietre prețioase sau fabricate din sticlă. Tavanul era Îmbrăcat În damasc albastru-deschis, presărat cu stele mari, argintii. În fața tronului, o masă lungă Împodobită cu palmieri, pe care era depusă o spadă, și chiar În fața mesei un leu Împăiat, cu fălcile căscate. Cineva Îi pusese mai dinainte, evident, un beculeț roșu În interiorul capului, pentru că ochii Îi străluceau incandescenți, iar gura părea că scoate flăcări. M-am gândit că trebuia să fie aici mâna domnului Salon și mi-am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
lumii. Ce-i drept, în sălile de la subsol nu zăboveam prea mult timp, grăbit să le străbat ca să ajung sus, la animale și păsări, la scheletele uriașe și la peștera plină de lilieci. Cadavrele palide din borcanele de spirt, ființele împăiate, cu ochi de sticlă, cu unele cusături vizibile, toată această necropolă,a muzeului Antipa mi se părea un ghemotoc de vis în miezul banal al cosmosului. Părea, în acele momente, foarte normal ca odaia Ginei să comunice cu muzeul Antipa
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
încă ușor, ca și când nu de mult ar fi ieșit cineva din palatele enigmatice. Sus, pe cornișe, se aflau statui alegorice, înfățișînd Invidia și Sclavia, în spatele ferestrelor fără perdele (căci totul era aici numai piatră cenușie și sticlă) se aflau bufnițe împăiate, de mărimea unui om. Câte un uriaș papagal împăiat se apleca spre noi de pe muchia unui zid, uimindu-ne cu purpura și verdele aripilor, cu azurul penelor lungi ale cozii. Ochii de sticlă ai păsărilor împăiate răsfrângeau arhitectura aceea dementă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]