177 matches
-
destinați pazei și conducerii acestor turme și cirezi, răspândite pe tot globul. Au apărut În număr tot mai mare animalele domesticite de om pentru nevoile sale de hrană, În special În regiunile geografice fertile și cu o vegetație luxuriantă. Odată cu Împământenirea păstoritului ca Îndeletnicire, câinii au Început să se diferențieze tot mai mult Între ei, iar oamenii au devenit preocupați pentru formarea de rase distincte de câini ciobănești și de apărare, ajungându-se, după mult timp, ca aproape În fiecare zonă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
să satisfacă articolul 13 al Convenției, care cerea ca domnitorul să fie fiu de român, și spre a opri orice opoziție a Puterilor la recunoașterea faptului împlinit, Adunarea vota, la puțin timp după proclamarea lui Carol ca domn, legea pentru împământenirea familiei de Hohenzollern 415. Percepția publică internă și externă asupra actului de la 10 mai era și ea una foarte interesantă. Presa internațională, în special cea franceză, evidenția aproape la unison sprijinul pe care problema românească îl primisese din partea Franței, dar
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de a se ocupa cu ridicarea unui arc de triumf în capitală în onoarea comisarilor pe care Poarta îi trimitea în Principate 566 și nu în cele din urmă decretul semnat de membrii locotenței domnești de a acorda dreptul de împământenire tuturor străinilor stabiliți în țară care plăteau impozite și nu se aflau sub protecție străină 567, puteau fi considerate semne încurajatoare pentru comunitatea evreiască din Principate. Un idealist precum C.A. Rosetti, fără să stea prea mult pe gânduri și
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
deja cunoscută acum ca fiind problema evreiască. Fără a avea legătură în primă fază cu chestiunea amintită, faptul că marea majoritate a celor care vorbeau răspicat despre viitorul statului modern român considerau firesc ca religia să reprezinte un criteriu pentru împământenire reprezenta în mod evident o surpriză 608. Dezbaterile ce vor urma arătau că invocarea libertății religioase pentru români și condiționarea dobândirii cetățeniei române de neapartența la alte credințe religioase decât cea creștină nu erau văzute ca o incompatibilitate de neadmis
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
o aibă articolul ce permitea acordarea cetățeniei române făceau trimitere la nemulțumirile existente deja în țară la adresa evreilor și nu în ultimul rând la posibilitatea izbuncnirii unor mișcări de prostest dacă etnicilor evrei "li s-ar fi deschis poarta spre împământenire". Deputat de Iași, Nicolae Ionescu invoca acum în Parlament petiția adresată oficialităților statului român de către un grup de notabilități ale orașului pe care-l reprezenta, extrem de nemulțumit de intenția unor membri ai legislativului de a acorda drepturi politice evreilor 617
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
era blamată. Inconsecvența lui Brătianu putea să apară unora de-a dreptul moderată dacă luăm în calcul că nu puține erau vocile care, în aceeași perioadă a dezbaterii articolului șapte din Constituție, insistau asupra eliminării evreilor de la orice drepturi de împământenire - printr-un articol constituțional - pentru o lungă perioadă de timp. Dincolo de astfel de opinii, destui erau și cei care doreau pur și simplu o amânare a dobândirii cetățeniei române de către evrei până în momentul în care ar fi putut demonstra (nimeni
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
acest sens de G. Mârzescu, pentru că despre el este vorba, nu era luat nici el în serios 634. Oricât de multe argumente ar fi adus oameni politici precum cei menționați, marea majoritate din Adunarea Constituantă părea decisă deja în privința condiționării împământenirii. Convingerile ferme ale multora dintre deputații Constituantei potrivit cărora lupta de acum împotriva evreilor era una identică cu cele duse de-a lungul timpului împotriva turcilor, rușilor sau austriecilor nu puteau fi clintite de nici un fel de argument. Dimpotrivă, preluând
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
acesteia, potrivit căreia Puterile Garante prescriseseră interdicția evreilor de a participa la viața politică. Nimic nu mai părea să-i întoarcă din drum pe vajnicii apărători ai românității: modificarea restrictivă a articolului 6 din Constituție devenit 7 însemna refuzul acordării împământenirii pentru evrei pe motive religioase, excluzându-i astfel de la drepturi politice. Ca atare, potrivit noii Constituții a României străinii nu puteau fi admiși în treburi publice decât în cazuri excepționale și în temeiul unei legi. Evreii, în schimb, beneficiau de
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
bucovinene: Destine sub vremi: Emil Bodnaraș(1904-1976). Republican convins, scoate la lumina zilei multe dintre erorile si nemeritele monarhiei noastre în raport cu actualitatea cotidiană: Tichia de mărgăritar a românilor, Tainul parvenitului, Prinț valah la drum de criză, texte care amintesc de Împământenirea prințului de Hohenzollern a lui Cezar Boliac. În Carcase și belerege, este satirizată afacerea guvernanților noștri cu avioane second - hand de la americani, comparabilă cu afacerea Skoda, când, în timpul lui Carol al II-lea, au fost cumpărate niște rable de avioane
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să satisfacă articolul 13 al Convenției, care cerea ca domnitorul să fie fiu de român, și spre a opri orice opoziție a Puterilor la recunoașterea faptului împlinit, Adunarea vota, la puțin timp după proclamarea lui Carol ca domn, legea pentru împământenirea familiei de Hohenzollern 415. Percepția publică internă și externă asupra actului de la 10 mai era și ea una foarte interesantă. Presa internațională, în special cea franceză, evidenția aproape la unison sprijinul pe care problema românească îl primisese din partea Franței, dar
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de a se ocupa cu ridicarea unui arc de triumf în capitală în onoarea comisarilor pe care Poarta îi trimitea în Principate 566 și nu în cele din urmă decretul semnat de membrii locotenței domnești de a acorda dreptul de împământenire tuturor străinilor stabiliți în țară care plăteau impozite și nu se aflau sub protecție străină 567, puteau fi considerate semne încurajatoare pentru comunitatea evreiască din Principate. Un idealist precum C.A. Rosetti, fără să stea prea mult pe gânduri și
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
deja cunoscută acum ca fiind problema evreiască. Fără a avea legătură în primă fază cu chestiunea amintită, faptul că marea majoritate a celor care vorbeau răspicat despre viitorul statului modern român considerau firesc ca religia să reprezinte un criteriu pentru împământenire reprezenta în mod evident o surpriză 608. Dezbaterile ce vor urma arătau că invocarea libertății religioase pentru români și condiționarea dobândirii cetățeniei române de neapartența la alte credințe religioase decât cea creștină nu erau văzute ca o incompatibilitate de neadmis
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
o aibă articolul ce permitea acordarea cetățeniei române făceau trimitere la nemulțumirile existente deja în țară la adresa evreilor și nu în ultimul rând la posibilitatea izbuncnirii unor mișcări de prostest dacă etnicilor evrei "li s-ar fi deschis poarta spre împământenire". Deputat de Iași, Nicolae Ionescu invoca acum în Parlament petiția adresată oficialităților statului român de către un grup de notabilități ale orașului pe care-l reprezenta, extrem de nemulțumit de intenția unor membri ai legislativului de a acorda drepturi politice evreilor 617
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
era blamată. Inconsecvența lui Brătianu putea să apară unora de-a dreptul moderată dacă luăm în calcul că nu puține erau vocile care, în aceeași perioadă a dezbaterii articolului șapte din Constituție, insistau asupra eliminării evreilor de la orice drepturi de împământenire printr-un articol constituțional pentru o lungă perioadă de timp. Dincolo de astfel de opinii, destui erau și cei care doreau pur și simplu o amânare a dobândirii cetățeniei române de către evrei până în momentul în care ar fi putut demonstra (nimeni
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
acest sens de G. Mârzescu, pentru că despre el este vorba, nu era luat nici el în serios 634. Oricât de multe argumente ar fi adus oameni politici precum cei menționați, marea majoritate din Adunarea Constituantă părea decisă deja în privința condiționării împământenirii. Convingerile ferme ale multora dintre deputații Constituantei potrivit cărora lupta de acum împotriva evreilor era una identică cu cele duse de-a lungul timpului împotriva turcilor, rușilor sau austriecilor nu puteau fi clintite de nici un fel de argument. Dimpotrivă, preluând
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
acesteia, potrivit căreia Puterile Garante prescriseseră interdicția evreilor de a participa la viața politică. Nimic nu mai părea să-i întoarcă din drum pe vajnicii apărători ai românității: modificarea restrictivă a articolului 6 din Constituție devenit 7 însemna refuzul acordării împământenirii pentru evrei pe motive religioase, excluzându-i astfel de la drepturi politice. Ca atare, potrivit noii Constituții a României străinii nu puteau fi admiși în treburi publice decât în cazuri excepționale și în temeiul unei legi. Evreii, în schimb, beneficiau de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
francez că jertfa ce ar face-o părăsind puterea, printr-o abdicare voluntară și demnă, nu i s-ar părea mare. De observat este că indigenatul conferit lui Kiseleff era cu desăvârșire ilegal și contrar Regulamentului deoarece acesta dispune că împământenirea nu se poate acorda decât în urma unei cereri personale și după o ședere în țară de zece ani; acest termen se reducea la șapte ani, dacă petiționarul era căsătorit cu o pământeancă. Dar împăratul Neculai nu stătuse la îndoială pentru
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
să fie dizolvată după atâtea fapte meritorii pe cari le-a comis. Iată ceea ce foaia oficioasă nu înțelege deloc. Auzi, dizolvată? O Cameră ai cării membri s-au îmbogățit cu ocazia răscumpărării, o Cameră în care există tainice biurouri de împământenire, unde cu bani peșin fiece izraelit de treabă poate câștiga onoarea și avantajele cetățeniei române fără a fi îndeplinit condițiile înscrise în Constituție? Auzi, dizolvată o Cameră care, fără rezistența opoziției întrunite, era să împământenească propunerea Costinescu cu toate urmările
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
indiene - ―Werandah). Apare În mod frecvent lalocuințele de lux, dar joacă același rol ca și bovindoul, acela de dinamizare a fațadei și de mărire a spațiului interior, prin plusul de lumină. În arhitectura românească putem vorbi mai degrabă de o Împământenire timpurie a termenului turcesc de geamlâc, element ce poate fi observat În arhitectura veche a Bucureștiului, ca de exemplu cea a hanurilor. În cazul imobilelor de raport, veranda apare doar la ultimele etaje, fiind deseori legată de un balcon sau
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
Valahia și Moldova se pronunțaseră pentru emanciparea evreilor și acordarea egalității politice. După eșecul revoluției și transformarea statutului juridic al Principatelor într-o chestiune de dezbatere între puterile europene, îmbunătățirea statutului juridic al evreilor a căpătat o dimensiune internațională. Problema împământenirii evreilor a generat discuții aprinse odată cu obținerea independenței statului român de sub dominația otomană. Modificarea articolului 7 al Constituției din 1866, la intervenția Alianței Universale Israelite, a provocat multe resentimente elitei românești în dorința ei de stabilire a autodeterminării și suveranității
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
motivațiile evreilor români care căutau să obțină cetățenie și drepturi egale în cadrul statului român. Astfel, conform Convenției de la Paris (19 august, 1858), care a stabilit termenii în care puterile acceptau unirea Valahiei cu Moldova, articolul 46 a creat premisele acordării împământenirii și celorlalte culte, pe lângă creștini. Alexandru Ioan Cuza a făcut pași importanți în această direcție în timpul domniei sale de numai șase ani pe tronul Principatelor Unite. Articolul 26 din Legea Obștească din 31 mai 1864 acorda anumite drepturi, inclusiv dreptul de
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
determin cari sunt, osebit de calitatea de român, condițiunile necesarii pentru exercitarea acestor drepturi. Art. 7. Însușirea de român se dobândește, se conservă și se pierde potrivit regulilor sta tornicite prin legile civile. Numai streinii de rituri creștine pot dobândi împământenirea. Art. 8. Împământenirea se dă de puterea legislativă. Numai împâmântenirea aseamănă pe strein cu românul pentru exercitarea drepturilor politice. Art. 9. Românul din orice stat fără privire către locul nașterii sale, dovedind lepădarea sa de protecțiunea streină, poate dobândi de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
osebit de calitatea de român, condițiunile necesarii pentru exercitarea acestor drepturi. Art. 7. Însușirea de român se dobândește, se conservă și se pierde potrivit regulilor sta tornicite prin legile civile. Numai streinii de rituri creștine pot dobândi împământenirea. Art. 8. Împământenirea se dă de puterea legislativă. Numai împâmântenirea aseamănă pe strein cu românul pentru exercitarea drepturilor politice. Art. 9. Românul din orice stat fără privire către locul nașterii sale, dovedind lepădarea sa de protecțiunea streină, poate dobândi de îndată exercitarea drepturilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
încetat și pe anul corent. Art. 65 [64]. Legea electorală hotărăște toate celelalte condițiuni cerute de la alegători precum și mersul operațiunilor electorale. Art. 66 [65]. Spre a fi eligibil trebuie a) A fi român de naștere sau a fi primit marea împământenire; b) A se bucura de drepturile civile și politice; c) A avea vârstă de douzecișicinci ani împliniți; d) A fi domiciliat în România. Legea electorală va determina incapacitățile. Art. 67 [66]. Membrii Adunării Deputaților sunt aleși pentru patru ani. secțiunea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
aceeași sesiune, fără consimțământul Adunărilor. Art. 96. Domnul nu are alte puteri decât acele date lui prin Constituțiune. secțiunea ii Despre miniștri Art. 97. Nu poate fi ministru decât cel care este român din naștere sau cel care a dobândit împământenire. Art. 98. Nici un membru al familiei domnitoare nu poate fi ministru. Art. 99. Dacă miniștrii nu ar fi membri ai Adunărilor, ei pot lua parte la dezbaterea legilor, fără a avea însă și dreptul de a vota. La dezbaterile Adunărilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]