177 matches
-
Domnul, avea largi prerogative executive, legislative și judecătorești dar actele sale trebuiau contrasemnate de miniștrii de resort. Sistemul electoral, prevăzut de constituție se baza pe votul cenzitar, iar corpul electoral era Împărțit În colegii În funcție de avere. Articolul 7, lăsa posibilitatea Împământenirii doar străinilor de rituri creștine, iar articolul 19, conferea proprietății private, drept sacru și inviolabil. Deși prezenta unele limite Constituția din 1866, a fost una din cele mai liberale din Europa, și a deschis cale pluralismului politic. Statul modern, care
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Pe Ilinca Matei Basarab a căsătorit-o în scurt timp cu Constantin Cantacuzino, fiul cel mare al lui Andronic Cantacuzino. Familia Cantacuzinilor din țara Românească își afla astfel temeiul. Prin alianța aceasta „exogamică”, fiul lui Andronic Cantacuzino obținea nu doar integrarea, împământenirea (era o strategie sigură, practicată de toți veneticii; mânia lui Neculce este elocventă), ci și o avere considerabilă (Elena i-a adus ca zestre partea care îi revenise din imensa avere a lui Șerban din Coiani și moșiile, ce i
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Radu Șerban, și ea întoarsă dintr-o pribegie în Europa centrală. Prin această alianță „exogamică” (soluție practicată și de alți venetici - ne spune și Neculce într-una din diatribele lui antigrecești), fiul lui Andronic Cantacuzino obținu nu doar integrarea, împământenirea, ci și o avere considerabilă (Elena i-a adus ca zestre partea care îi revenise din imensa avere a lui Șerban din Coiani și moșiile, ce i se cuveneau din partea mamei, ale boierilor din Mărgineni) care îi legitima confortabil identitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
le-am evocat. Măritându-se a doua oară (dacă întâi va fi fost căsătorită cu grecul Ianachi Catargi, cel ce va deveni socru al lui Alexandru Iliaș 307) cu marele comis Stoian, ea se va încadra în „proiectul” patern de împământenire. Ilinca (pe care Nicolae Stoicescu o identifică prin formularea „soră cu mama lui Constantin Brâncoveanu”308) a fost căsătorită cu marele comis Radu Știrbei, coborâtor din puternica familie a boierilor din Izvor. Ostilitatea lui Șerban Cantacuzino (dușmănia era reciprocă) l-
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
română. Poziția lui Gherea va fi însușită de mai mulți scriitori și publiciști evrei neîmpământeniți, care vor crea o atmosferă nefavorabilă noii societăți. Polemicile se vor învenina, ajungându-se ca S.S.R. să ceară Parlamentului, în ianuarie 1910, respingerea legii de împământenire a criticului Eugen Porn. Apariția în noiembrie 1909 a revistei „Cumpăna”, sub redacția a patru membri ai comitetului - D. Anghel, Ilarie Chendi, St. O. Iosif, Mihail Sadoveanu - , pare multora o acțiune secesionistă și e cât pe ce să conducă la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
judecătorească); instituții reprezentative; responsabilitate guvernamentală. domnul avea prerogative executive, legislative, judecătorești; actele domnului trebuiau contrasemnate de miniștrii de resort; menținea votul censitar, corpul electoral fiind împărțit în colegii în funcție de avere (4 pentru Adunare, 3 pentru Senat); articolul 7 lăsa posibilitatea “împământenirii” doar “străinilor de rit creștin”; articolul 19 conferea proprietății private “drept sacru și inviolabil”; După elaborarea și aplicarea acestei Constituții a avut loc cosolidarea principalelor instituții ale statului: monarhia; parlamentul; partidele politice. în linii mari au fost respectate regulile jocului
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
, (pseudonim al lui Aron Blumenfeld; 3.I.1852, Jezierzany, Polonia - 7.I.1908, Iași), dramaturg. Este fiul Ceciliei și al lui Ioină Roman, așa cum rezultă din declarația din dosarul de împământenire. Și-a pierdut de timpuriu părinții, evrei săraci din Galiția. Adolescent, s-ar fi stabilit, prin 1868, la Hârlău. Cu un profesor particular, învață germana. A fost învățător la Sadagura, apoi contabil la Bacău, pregătindu-se să-și dea bacalaureatul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
În ultimele săptămâni, numărul celor aduși de Rodica Culcer, pe posturi bine plătite, a ajuns la 30 de oameni. Ei nu au contracte decât pe perioade determinate, pentru a nu isca un scandal monstru, dar a început o mișcare de ”împământenire” prin concursuri discrete, care să-i așeze definitiv în schema bine plătită a TVR. Deja, TVR se află într-o gaură financiară fără precedent, iar politicile editoriale prin care Puterea își instalează oamenii nu au cum să echilibreze bugetul, în vreme ce
Astăzi se decide cine e şeful ştirilor TVR: jurnalistul Claudiu Lucaci sau marioneta Rodicăi Culcer () [Corola-journal/Journalistic/27639_a_28964]
-
critice, doi intelectuali români de seamă erau preocupați de chichițe cutumiare care să (in)valideze moral desfășurarea unui duel. Din diverse motive, pe care am încercat să le trec în revistă, duelul nu a primit în spațiul românesc "drept de împămîntenire" (formularea îi aparține lui Alecsandri). Ar fi totuși cîteva excepții: duelurile reale, practicate de iuncherul B.P. Hasdeu (cu precizarea că s-au produs în coordonatele civilizației cazone țariste), și duelurile virtuale, prezente în dramaturgia lui Camil Petrescu. În rest, duelurile
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
ajuns a o conștientiza dureros. Inițial o apropiere de fascinantul Nae Ionescu, marșînd pe linia unui naționalism românesc în mediul „Cuvîntului”, ceea ce ar putea însemna fie o evitare de a-și asuma decis evreitatea, fie o dorință de asimilare, de „împămîntenire”, așa cum a devenit foarte vizibilă la congenerul său N. Steinhardt. Dușul rece administrat de prefața magistrului la romanul De două mii de anii-a provocat (exacerbat) simțămîntul suspendării între două medii, căruia i-a dat o efervescentă expresie în Cum am
Mihail Sebastian mîntuit? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3646_a_4971]
-
odihnesc pentru vecie părinții mei". Refuzul celor două camere legiuitoare de a-l împământeni a fost - scria Iorgu Iordan - "o adevărată pată pentru viața noastră publică de pe la sfârșitul secolului trecut." Nu mai insist asupra calvarului său din anii demersurilor pentru împământenire, pentru că subiectul a fost tratat, recent, într-o carte foarte documentată, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Șăineanu, de George Voicu (Caietele Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", nr. 1, 2008, 83 p.). A fost o natură robustă
Lazăr Șăineanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7411_a_8736]
-
Austriei de astăzi. Istoricul Ioan Hațegan spune că în primele decenii, situația a fost mai dificilă pentru acești administratori, însă apoi au început să vină în Banat sute de familii de coloniști catolici din lumea germană, care au ajutat la împământenirea anumitor obiceiuri. Acesta a fost momentul în care a început să se manifeste influența religioasă, iar comunitățile catolice au început să se înmulțească. În primele decenii ale secolului al XVIII-lea, în Timișoara a existat o situație destul de „dură”, în
Agenda2005-35-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284136_a_285465]
-
constatarea că duelul era pentru "bonjuriști" o practică "la ordinea zilei", iar pentru moldovenii cu rang o mondenitate de salon, Alecsandri ajunge la concluzia că - din cauza "groazei salutare" pe care o inspira - duelul nu a primit în Moldova "drept de împămîntenire", astfel că nu s-a născut o formă demnă de a răspunde la insulte și umilințe. "Ciocoismul" fanariot îndemna pe om la "umilire servilă". "El primea zîmbind insulte cît de grave și chiar palme, fără a sîmți nevoie de vreo
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
și chiar palme, fără a sîmți nevoie de vreo satisfacere. Acele palme se spălau cu apă din ibric; căci duelul, întrodus în societate de tinerii crescuți în Germania și Franția, inspira o groază salutară ce nu-i da drept de împămîntenire". Se pare că Eminescu avea dreptate: de la Paris, "ai noștri tineri" au adus "drept armă", nu atît pistolul sau spada, cît "bețișorul de promenadă". Atunci cînd Alecsandri tratează duelul ca motiv literar (Chirița în provinție, 1852), o face în registru
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
țării. în loc să vindece organele betege, el se mulțumește să facă manichiura și să dea o coafură șic părului slinos și plin de mătreață. în ciuda idiosincrasiilor mele, o sintagmă celebră descrie paradisul drept teritoriul laptelui și-al mierii. Specialiști în adaptări, împământeniri și sincronizări din goana calului, din 15 septembrie vom putea defini România drept țara paharului cu lapte și-a chiflei năstăsiote. Cum s-ar zice, guvernul a dat lovitura. Mai poate spune cineva că nu asigură protecție socială? Că burtoșilor
Ugerul lui Pilat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14864_a_16189]
-
marxiștii din toate timpurile și din toate țările, de la Lenin (da, retipărit și el cu „Statul și Revoluția”!) și Gramsci la Thomson și Léonard, ultimii trei, critici, vezi bine, ai stalinismului, scos vinovat a fi făcut din nobilul profet al împământenirii idealului comunist un predicator criminal al fericirii din gulag. Vinovat, adică, de tot răul. O raportare mult mai convingătoare ar fi fost aceea la realitățile comuniste de ieri și de azi. S-ar fi văzut că însăși critica marxistă a
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4740_a_6065]
-
Paul Miclău Cartea Mihaelei Mancaș, reputată profesoară la Universitatea din București, umple un gol în analiza prozei literare de la noi. Dacă în ce privește studiul narațiunii ca atare, cel puțin la nivel universitar s-a ajuns la o oarecare împămîntenire a noii direcții, nu același lucru se poate spune în privința descrierii. Lucrările unui A.-G. Greimas și G. Genette au fost cercetate de profesori și învățate de către studenți; ele s-au cantonat de cele mai multe ori în demontarea mașinăriei narațiunii, pe
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
călătorind la Beclean, Bistrița, Mocod. Se statornicește astfel o legătură temeinică, sfîrșită odată cu trecerea la cele veșnice a lui N. Steinhardt, în primăvara 1989, deci în pragul evenimentelor eliberatoare. Înmormîntarea marelui cărturar e adnotată cu o emoție legată și de "împămîntenirea" alogenului care a ținut și a izbutit a se integra spiritualității autohtone: "L-am privegheat noaptea în bisericuța Mînăstirii Rohia - modesta, smerita catedrală a tinereții mele - și mi-a fost cel mai drag mort pe care l-am văzut vreodată
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
fără să traducă!" În ceea ce privește împrumuturile străine, George Pruteanu susține că acelea dintre ele care nu au echivalent în română se vor stabiliza, în timp, la forma fonetică, aducînd drept dovadă pulovăr, abajur, șezlong și altele. Mă tem că se înșeală. "împămîntenirile" trecute s-au petrecut la nivelul unei populații puțin instruite și în cvasi-absența variantelor scrise. Cine poate crede că se va scrie vreodată pretaporte (și eventual se va citi cu accentul pe penultima silabă, specific limbii noastre!), tocșou sau imeil
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
e cel care urmeaza Războiului de independență. E un an al speranțelor și al exaltării, al frustrărilor și al constrângerilor. Congresul de la Berlin trebuie să decidă situația României. Congresul condiționează independența de modificarea articolului șapte din Constituție: articol care limitează împământenirea evreilor. Eminescu, Slavici, Caragiale angajează atitudini violent polemice. Aceste atitudini nu trebuie izolate de pulsul unui moment istoric. Și nici de anumite "modele polemice" de circulație în acel moment în Europa Centrală. * ăSollă și ăHabenă. Chestiunea ovreiasca în România e
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
o carte îngropată în timp. În cartea sa despre Ioan Slavici și lumea prin care a trecut, D. Vatamaniuc arată cât de energic s-au implicat Eminescu, Slavici și Caragiale în dezbaterea articolului al șaptelea din Constituție, cel care cerea împământenirea evreilor. "Sunt în țară - scrie Eminescu (și citează D. Vatamaniuc) români ardeleni care au servit statul câte 30-40 de ani, sunt sași din timpii basarabilor cu anume privilegii, sunt familii evreiești, puține într-adevăr dar vechi, cel puțin de dupa Petru
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
din timpii basarabilor cu anume privilegii, sunt familii evreiești, puține într-adevăr dar vechi, cel puțin de dupa Petru cel Șchiop, apoi maghiari, germani, mai știm noi ce. Ei bine, la toți aceștia, pentru ca să exercite drepturi politice, se cer formalități de împământenire." Vatamaniuc îl mai citează pe Caragiale: "Reforma nu a fost simțită încă trebuincioasa de întreaga națiune, reforma a fost înscrisă în Tratatul de la Berlin că o condiție pusă națiunii noastre pentru recunoașterea națiunii noastre." Într-un important studiu al lui
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
spiritualizat în vreme, a timpului materializat în amintire e produsul direct al vieții trăite de mine în copilărie". Prin urmare, notificarea a două axe tematice, pămîntul (locul) și timpul, prima vizînd statornicia, a doua mobilitatea care dă preț celei dintîi: ""Împămîntenirea" viziunii, ca fapt creativ, a coincis nu numai cu "împămîntenirea" poetului, cu întoarcerea sa la "vatră" ca eveniment biografic, ci și cu elaborarea unei doctrine virile a "pământului", propusă în liniile tradiționalismului". Criticii confirmă în cor inspirația telurică a lui
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
direct al vieții trăite de mine în copilărie". Prin urmare, notificarea a două axe tematice, pămîntul (locul) și timpul, prima vizînd statornicia, a doua mobilitatea care dă preț celei dintîi: ""Împămîntenirea" viziunii, ca fapt creativ, a coincis nu numai cu "împămîntenirea" poetului, cu întoarcerea sa la "vatră" ca eveniment biografic, ci și cu elaborarea unei doctrine virile a "pământului", propusă în liniile tradiționalismului". Criticii confirmă în cor inspirația telurică a lui Pillat. Pentru Șerban Cioculescu, "Ion Pillat este cîntărețul acelei "terra
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
sau Shakespeare. Unii reprezentanți ai artelor plastice sînt atît de curajoși, încît aproape că-și dezvăluie Ketmanul, proclamînd nevoia de estetic în viața cotidiană..." Să notez că toate aceste subterfugii simulante sînt valabile mai ales în perioada de început a împămîntenirii Noii Credințe. Să ne amintim că de prin anii șaizeci, la noi, creatorii din sfera literaturii și a artei, căpătaseră curaj datorită puseului liberalist al puterii (curaj neînfrînt nici de tezele din iunie 1971) și au transformat creațiile lor în
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]