264 matches
-
Acea noapte când calul a fost În grădină: ce făceam, ce visam, cine eram. Stănescian: Timpul deplin, mai Întâi (Elegia Întâi). Timpul se desparte de sine; devin ceva prin această distanțare care permite sensul și mă consider zeu, crezând că Împărățesc peste ea (Elegia a doua). Contemplez fisura; proorocesc („până unde se poate ajunge”), timpul se vede mișcându-se, dar nu duce nimic În el; descoperirea golului e o descoperire a lumii, a necesității umplerii; conștiința spărturii pe care o deschide
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Capitolele 27‑32 prezintă și combat erezia lui Marcel al Ancirei, potrivit căreia domnia Fiului va înceta în momentul în care el va fi absorbit în Tatăl. „Unii au îndrăznit să spună că la sfârșitul lumii Cristos nu va mai împărăți, Cuvântul ieșit din Tatăl se va întoarce și se va contopi cu Tatăl și nu va mai fi.” (cap. 27) Această concepție reprezintă tradiția teologică monarhianistă, care încearcă să „salveze” unitatea divină afirmând preeminența Tatălui în sânul Treimii. Ea precedă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
care face parte din prima Epistolă paulină către Corinteni (15,24‑28): Apoi vine sfârșitul, când Domnul îi va preda lui Dumnezeu și Tatăl împărăția, când va desființa toată domnia, și toată stăpânirea, și toată puterea. Căci el trebuie să împărățească până ce‑și va pune pe toți vrăjmașii sub picioarele Sale. Cel din urmă vrăjmaș care va fi nimicit este moartea. Dar când spune că toate i‑au fost supuse lui, e limpede că în afară de cel care i le‑a supus
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
înțelegem ideea „șomajului” milenar al diavolului. Fidel vechii sale metode a triplei interpretări aplicate discursului rostit de Isus în evangheliile sinoptice (epistola 199), exegetul identifică simplu împărăția „de o mie de ani” a sfinților cu „împărăția spirituală” a Bisericii. Sfinții împărățesc deja pe pământ (hic et nunc, In. 5,25) prin intermediul Bisericii. Semnul echivalenței așezat între ceea ce se poate numi „împărăția de o mie de ani” și trupul Bisericii (înțeles deopotrivă ca trup mistic al lui Cristos și instituție umană) reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
1880 sunt dominate de motivul obsedant al copilăriei fericite. Preferă două teme: pădurea (simbolizând prospețimea) și râul (simbol al liniștii), pe care, melancolic, le combină până la saturație. Mai realizate, basmele, în special Ileana Cosinzeana, din cosiță floarea-i cântă, nouă-mpărății ascultă, sunt creații proprii, după modele folclorice din Bihor. P. îi precedă pe Ioan Slavici și pe Ion Creangă, inițiind astfel prelucrările de acest gen atât în „Convorbiri literare”, cât și în literatura română. Se adaugă o limbă mlădioasă, cu
POMPILIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]
-
legăturile: a morții și a iadului, cu puterea Ta, Cuvinte. Iadul Întâmpinându-Te, Cuvinte, s-a amărât, văzându-Te om Îndumnezeit rănit de bătăi și Atotputernic; și de Înfricoșătorul Tău chip a rămas fără glas”. Iar În Cântarea a șasea: „Împărățit-a iadul peste neamul omenesc, dar n-a rămas În veci; pentru că Tu, Puternice, fiind pus În groapă, cu palma Începătoare de viață ai rupt Încuietorile morții; și ai propovăduit celor ce dormeau acolo din veac izbăvirea nemincinoasă”. Coborârea lui
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ele păstori care le vor paște, nu le va mai fi teamă, nici groază, și nu va mai lipsi nici una din ele, zice Domnul". 5. "Iată, vin zile, zice Domnul, cînd voi ridica lui David o odraslă neprihănită. El va împărăți, va lucra cu înțelepciune, și va face dreptate și judecată în țară. 6. În vremea Lui, Iuda va fi mîntuit, Israel va avea liniște în locuința lui; și iată Numele pe care i-L vor da: "Domnul, Neprihănirea noastră!" 7
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
lui, apoi fie că va ridica ochii în sus, 22. fie că se va uita spre pămînt, iată, nu va fi decît necaz, negură, nevoie neagră, și se va vedea izgonit în întuneric beznă. $9 1. Totuși, întunericul nu va împărăți veșnic pe pămîntul în care acum este necaz. După cum în vremurile trecute a acoperit cu ocară țara lui Zabulon și țara lui Neftali, în vremurile viitoare va acoperi cu slavă ținutul de lîngă mare, țara de dincolo de Iordan, Galilea Neamurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
strînși ca prinși de război și puși într-o temniță, vor fi închiși în gherle, și, după un mare număr de zile, vor fi pedepsiți. 23. Luna va fi acoperită de rușine, și soarele de groază; căci Domnul oștirilor va împărăți pe muntele Sionului și la Ierusalim, strălucind de slavă în fața bătrînilor Lui. $25 1. "Doamne, Tu ești Dumnezeul meu, pe Tine Te voi înălța! Laud Numele Tău, căci ai făcut lucruri minunate, planurile Tale făcute mai dinainte s-au împlinit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
sabie, și tinerii lui războinici vor fi robiți. 9. Stînca lui se va topi de groază, și căpeteniile lui vor tremura înaintea steagului, zice Domnul, care Își are focul în Sion și cuptorul în Ierusalim." $32 1. Atunci împăratul va împărăți cu dreptate, și voievozii vor cîrmui cu nepărtinire. 2. Fiecare va fi ca un adăpost împotriva vîntului, și ca un loc de scăpare împotriva furtunii, ca niște rîuri de apă într-un loc uscat, ca umbra unei stînci mari într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
ziua aceea, că Eu vorbesc și zic: "Iată-Mă!" 7. Ce frumoase sunt pe munți, picioarele celui ce aduce vești bune, care vestește pacea, picioarele celui ce aduce vești bune, care vestește mîntuirea! Picioarele celui ce zice Sionului: "Dumnezeul tău împărățește!" 8. "Iată, glasul străjerilor tăi răsună; ei înalță glasul, și strigă toți de veselie, căci văd cu ochii lor cum Se întoarce Domnul în Sion. 9. Izbucniți cu toate în strigăte de bucurie, dărîmături ale Ierusalimului! Căci Domnul mîngîie pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
mâinilor mele au cunoscut pe rând mângâierea mătăsii și asprimea lânii, aurul prinților și lanțurile robilor. Degetele mele au înlăturat mii de văluri, buzele mele au făcut să roșească mii de fecioare, ochii mei au văzut orașe stingându-se și împărății pierind. Din gura mea vei auzi araba, turca, dar și castiliana, berbera, ebraica, latina, precum și italiana vorbită, căci toate limbile, toate rugile îmi aparțin. Eu, însă, nu aparțin nici uneia. Eu sunt doar al lui Dumnezeu și al pământului, și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
aceea rabd totul pentru cei aleși, pentru ca și ei să capete mîntuirea care este în Hristos Isus, împreună cu slava veșnică. 11. Adevărat este cuvîntul acesta: dacă am murit împreună cu El, vom și trăi împreună cu El. 12. Dacă răbdăm, vom și împărăți împreună cu El. Dacă ne lepădăm de El, și El Se va lepăda de noi. 13. Dacă suntem necredincioși, totuși El rămîne credincios, căci nu Se poate tăgădui singur. 14. Adu-le aminte de aceste lucruri și roagă-i fierbinte înaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85052_a_85839]
-
Căci cine te face deosebit? Ce lucru ai pe care să nu-l fi primit? Și dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca și cum nu l-ai fi primit? 8. O, iată-vă sătui! Iată-vă ajunși bogați! Iată-vă împărățind fără noi! Și măcar de ați împărăți cu adevărat, ca să putem împărăți și noi împreună cu voi! 9. Căci, parcă Dumnezeu a făcut din noi, apostolii, oamenii cei mai de pe urmă, niște osîndiți la moarte; fiindcă am ajuns o priveliște pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
ai pe care să nu-l fi primit? Și dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca și cum nu l-ai fi primit? 8. O, iată-vă sătui! Iată-vă ajunși bogați! Iată-vă împărățind fără noi! Și măcar de ați împărăți cu adevărat, ca să putem împărăți și noi împreună cu voi! 9. Căci, parcă Dumnezeu a făcut din noi, apostolii, oamenii cei mai de pe urmă, niște osîndiți la moarte; fiindcă am ajuns o priveliște pentru lume, îngeri și oameni. 10. Noi suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
-l fi primit? Și dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca și cum nu l-ai fi primit? 8. O, iată-vă sătui! Iată-vă ajunși bogați! Iată-vă împărățind fără noi! Și măcar de ați împărăți cu adevărat, ca să putem împărăți și noi împreună cu voi! 9. Căci, parcă Dumnezeu a făcut din noi, apostolii, oamenii cei mai de pe urmă, niște osîndiți la moarte; fiindcă am ajuns o priveliște pentru lume, îngeri și oameni. 10. Noi suntem nebuni pentru Hristos: voi, înțelepți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
Lui, cei ce sunt ai lui Hristos. 24. În urmă, va veni sfîrșitul, cînd El va da Împărăția în mîinile lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice domnie, orice stăpînire și orice putere. 25. Căci trebuie ca El să împărățească pînă va pune pe toți vrăjmașii sub picioarele Sale. 26. Vrăjmașul cel din urmă, care va fi nimicit, va fi moartea. 27. Dumnezeu, în adevăr, "a pus totul sub picioarele Lui." Dar cînd zice că totul I-a fost supus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
aceea, zice Domnul, voi aduna pe cei șchiopi, voi strînge grămadă pe cei izgoniți, și pe aceia pe care-i chinuisem. 7. Din cei șchiopi voi face o rămășiță, din cei ce erau risipiți, un neam puternic; și Domnul va împărăți peste ei, pe muntele Sionului, de acum și pînă-n veac! 8. Iar la tine, turn al turmei, deal al fiicei Sionului, la tine va veni și la tine va ajunge vechea stăpînire, împărăția fiicei Ierusalimului!" 9. "Pentru ce strigi tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85117_a_85904]
-
Lui, închinați-vă înaintea Domnului cu podoabe sfinte. 30. Tremurați înaintea Lui, toți locuitorii pămîntului! Căci lumea este întărită, și nu se clatină. 31. Să se bucure cerurile, și să se veselească pămîntul! Să se spună printre neamuri că Domnul împărățește! 32. Să urle marea cu tot ce este în ea! Cîmpia să se veselească împreună cu tot ce este pe ea! 33. Să chiuie copacii din pădure înaintea Domnului! Căci El vine să judece pămîntul. 34. Lăudați pe Domnul, căci este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
muntelui Garizim, și iată ce le-a strigat el cu glas tare: 8. "Ascultați-mă, locuitorii Sihemului, și Dumnezeu să vă asculte! Copacii au plecat să ungă un împărat și să-l pună în fruntea lor. Ei au zis măslinului: "Împărățește peste noi!" 9. Dar măslinul le-a răspuns: "Să-mi părăsesc eu untdelemnul meu, care îmi aduce laude din partea lui Dumnezeu și a oamenilor, ca să mă duc să domnesc peste copaci?" 10. Și copacii au zis smochinului: Vino tu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
peste noi!" 9. Dar măslinul le-a răspuns: "Să-mi părăsesc eu untdelemnul meu, care îmi aduce laude din partea lui Dumnezeu și a oamenilor, ca să mă duc să domnesc peste copaci?" 10. Și copacii au zis smochinului: Vino tu de împărățește peste noi!" 11. Dar smochinul le-a răspuns: "Să-mi părăsesc eu dulceața mea și rodul meu cel minunat, ca să mă duc să domnesc peste copaci?" 12. Și copacii au zis viței: Vino tu și domnește peste noi." 13. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
tu și domnește peste noi." 13. Dar vița le-a răspuns: "Să-mi părăsesc eu vinul, care înveselește pe Dumnezeu și pe oameni, ca să mă duc să domnesc peste copaci?" 14. Atunci toți copacii au zis spinului: Vino tu și împărățește peste noi." 15. Și spinul a răspuns copacilor: Dacă în adevăr vreți să mă ungeți ca împărat al vostru, veniți și adăpostiți-vă sub umbra mea; altfel, să iasă un foc din spin și să mistuie cedrii Libanului." 16. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
coasă pe terenurile văduvelor. Tolstoi a fost excomunicat, adepții lui prigoniți și băgați la închisoare, tolstoismul declarat religie eretică, interzisă prin lege sub amenințarea cu pedepse aspre. Deci biserica, s-a văzut din nou pusă la locul ei statornicit, unde împărățește mai ceva decât cei mai mari împărați. Asta se întâmpla la ruși, un popor care de abia aștepta atunci, să devină comunist și să fie anatemizat și condamnat de un oarecare marinar bețiv. Ca să vedem, cum este în vremurile noastre
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
într-un râu înspumegat, în care picură de veacuri aceeași lacrimă albastră a sufletului nostru, prăvălită într-un ecou răsunător din universul vorbelor regăsite în sipetul îmbătrânit. Lacrima e cristalină și are același gust sărat și leșios. O liniște se împărățește ca o noapte senină răsfățată în adâncul unei mări moarte la capăt de timp... Jumătăți de sferă orbecăie ca și cârtițe prin destine abandonate la margine de lume. Păpușarul Satul era înțesat de un praf călduț în care îmi afundam
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
nume, bătînd în Valea Sării optsprezece mii de Edomiți. 14. A pus străji în Edom, a pus străji în tot Edomul. Și tot Edomul a fost supus lui David. Domnul ocrotea pe David. pretutindeni pe unde mergea. 15. David a împărățit peste Israel și făcea judecată și dreptate la tot poporul lui. 16. Ioab, fiul Țeruiei, era mai mare peste oștire; Iosafat, fiul lui Ahilud, era mai mare peste scriitori; 17. Țadoc, fiul lui Ahitub, și Ahimelec, fiul lui Abiatar, erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]