17,582 matches
-
totul pe partea lui. Aruncându-și privirea în diagonală, se abținu cu greu să nu-i tragă o palmă, văzând cum Denisa era pe cale să izbucnească în râs. Și POC! Talgerele se loviră asurzitor, iar Mara sări din scaun ca împinsă de un arc, scoțând un țipăt scurt. Alexandru nu se mai putu abține, se ridică brusc în picioare, își ceru scuze și se repezi către ieșire, printre spectatori, cu ochii în lacrimi de hohotul reținut cu greu. O zări și
CONCERTUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1422643850.html [Corola-blog/BlogPost/374266_a_375595]
-
Ori un eșec... mai dureros decât singurătatea alergătorului de cursă lungă, sau decât scurta, trecătoarea glorie a erolui purtat pe scut? „Fostul mare gazetar nu-și dorea o «revenire». Nu de aceea părăsise el «lume reală», nu de aceea fusese împins, obligat să o părăsească, pentru a se întoarce la ea ca și cum nu s-ar fi întâmp lat nimic. Prefera o nouă identitate, dar cum putea s-o obțină? Oricum, lui nu-i mai păsa de nimic, trecuse prin prea multe
O carte pentru Nobel: „Ispita izbăvirii” de Mihai Sin by http://uzp.org.ro/o-carte-pentru-nobel-ispita-izbavirii-de-mihai-sin/ [Corola-blog/BlogPost/92535_a_93827]
-
se cuvine. Și apoi se transformară în umbre negre, se învârtiră câteva clipe în aer, după care se ridicară și se-ndepărtară în zare, până dipărură, urmăriți de privirile cotanelor. Pădurea Soarelui (4) Și se înălțară în înaltul cerului, fiind împinși în toate direcțile de viscolul aspru. Privindu-i, cotanelor li se părea că erau niște dâre de fum, care se făceau din ce în ce mai mici, până se făcură invizibile în îndepărtarea lor de ei. Zburară așa mult timp, rătăcindu-se în aer
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417733318.html [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
Am ajuns în holul părinților mei, aproape de ușă și am simțit două brațe puternice, pe umeri așternute. Glasul lui tata s-a auzit foarte puternic și mi-a spus: Ani, nu pleci! Ani, îl faci acum! Acum! Și m-a împins ușor către sufragerie, după ce i-am răspuns cu glas tare: Da, tata, îl fac acum. Era în primul an după plecarea dumnealui la Domnul. M-am întors la suport, l-am luat calmă și tot ceea ce nu reușisem să fac
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1471113965.html [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
la clopot Și cheamă toți popii-n altar, Oprește știutul vechi clocot Și stinge tot focul de jar. Împrăștie iz de tămâie, Aprinde luminile-n sfeșnic, Iubirea, a noastră, rămâie În timpul cel pururea veșnic. Și pune-mi bănuțul în mână, Împinge și barca pe ape, Căci moartea, a toate stăpână, E-aproape, aproape, aproape. Și cheamă degrabă și vântul Să plimbe frunzișul cel veșted, Închide cu grijă mormântul Și pune-mi o floare la creștet. Referință Bibliografică: PSALM / Leonte Petre : Confluențe
PSALM de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1426683894.html [Corola-blog/BlogPost/374226_a_375555]
-
Pilat urmărindu-l. Se întoarse apoi și își făcu din nou loc printre sutele de bărbați iudei care se îmbulzeau către treptele pretoriului unde Pilat spunea ceva către cei din primele rânduri. Un bărbat însă își făcu loc prin mulțime împingând fără menajamente pe cei din față, se apropie de Baraba și îi spuse repede la ureche prin vacarmul de voci: -Marele Arhiereu Caiafa te așteaptă deseară să-i aduci mulțumirile tale. Cineva te va lua de pe strada care vine lateral
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_9_mihai_condur_1334036217.html [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
NĂVOADELE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1566 din 15 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului chelălăi pe lângă trupurile fusiforme peștii prinși au murit întreb pietrele și năvoadele din umbre de gânduri de câte ori vor mai muri cu gura uscată împing apa către ele lipesc buzele de asfaltul unui port în care pare-se povestea copilăriei naivității ei nu mai are loc filele s-au terminat demult. cântecul a orbit tăcerea dansează cu lacrimile copilei de pământ se scaldă și goliciunea
ÎNTREB PIETRELE ŞI NĂVOADELE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1429123180.html [Corola-blog/BlogPost/372917_a_374246]
-
DIICOT, șo pe ei! Când un popă calcă prin străchini, toată media, rețelele de socializare iau foc! Și e doar unul din milioanele de preoți români, care de bine de rău, fac de mii de ani educație, păstrând echilibrul națiunii, împingând-o pe scara evoluției. Când un șparlamentar, ministru, primar, consilier, alt trepăduș al statului sau comunității locale, e prins la borcanul cu miere, furând în văzul comunității, media tace vinovată sau doar o parte a ei se agită. Unde e
TABLETA DE WEEKEND (119): MANIPULARE LEXICALĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1435055299.html [Corola-blog/BlogPost/353250_a_354579]
-
lăsase ca fiul său să fie exectuat, fiind bănuit de trădare. Frământările lui Costache Ursu în ceea ce-l privește pe fiul său, Titel, sunt atât de profunde, încât regretul că nu a făcut ceva pentru a-și scăpa fiul îl împinge la sinucidere. Se observă așadar, că în toate cele trei romane, războiul este cel care practic face ca acțiunea să curgă, dar deși el are un rol determinant în evoluția personajelor, fondurile sunt altele. Pentru toți eroii războiul este doar
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/alexandru_adrian_diac_1494094599.html [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
înăuntru, că am să-ți dau bomboane, mere, nuci, ciocolată! Am și păpuși. Hai să colinzi înăuntru! Vocea bărbatului devenise tot mai slabă, ca un șuierat de șarpe. Iar mâna de pe umărul ei o strângea tot mai puternic și o împingea tot mai insistent în apartament. Simți un pericol nedeslușit și se smuci brusc, luând-o la fugă în jos, pe scări. Inima i se zbătea gata să plesnească. Tremura toată de frică și de emoție. Simțea că a trecut printr-
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418415071.html [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
timpul se oprește în loc. Și singura modalitate de a stopa aceasta este să privesc lichidul gălbui. Nu aud poantele colegilor cu care am venit. De fapt mă aduseseră ei. Nu știu ce voi face astăzi. O durere neînțeleasă mă sâcâie și mă împinge să fac lucruri pe care altfel nici nu le-aș gândi. Tresar în fața râsetelor amicilor mei. -Uite mă, nu-ți place tipa? Îmi țipă unul în ureche. Mă obosește răsul lor amestecat cu muzica lălăită ce vine dintr-un colț
DEPRESIE de MARIA BURCĂ în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_burca_1490882651.html [Corola-blog/BlogPost/381518_a_382847]
-
sorbit cu glasul și chipul lui, cu tot, în ochii și inima publicului, căruia-i îndulcește măcar cu puțin clipele amare și-i alungă singurătatea... Interpretul de cântec e omul frumos ce-nsorește viața, iar timpul e ucigător cu cei ce-mping spectacolul muzical în dezastrul activat de grăbita și neglijenta dăruire a sa publicului, prin apariții fulger, cu sărituri năuce prin scenă și întoarcerea spatelui cât de repede posibil, la spectatori, aspectarea dezordonată a costumului de scenă, aparența de oboseală, plictiseală
ANDREEA BĂNICĂ DOUĂ LUMI, CA INIMA ŞI OCHII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445708313.html [Corola-blog/BlogPost/344398_a_345727]
-
care mi se lipesc de față. - Destul de rar, zice, nu-s chiar așa de ușuratică precum crezi! De fapt, îți dai seama și singur! - N-am vrut să zic asta! Tace. Lumina laternei dezvăluie o ușă metalică uriașă. Annike o împinge cu amândouă mâinile, ignorând scârțâitul jalnic al balamalelor. Este un fel de depozit sau dormitor comun, mă gândesc, judecând după hamacurile din sfoară ( ca niște plase pescărești ), prinse cu frânghii și cârlige de tavan. - Aici își ascundeau traficanții de carne
DRUMUL APELOR, 21 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1487568866.html [Corola-blog/BlogPost/375467_a_376796]
-
duc personal, fiind vorba de tovarășul secretar. Am sunat, dar în loc să deschidă băiatul, a apărut dânsul în halat de casă. Am intrat, și n-am apucat să mă îndrept spre bucătărie, că m-a și prins de mijloc, m-a împins în dormitor, m-a trântit în pat și... -Dar dumneata știai unde e bucătăria? a întrebat-o primul secretar. -Da, imediat în stânga intrării. -Nu te-ai opus, nu ai țipat, nu ai făcut nimic pentru a te apăra? -M-am opus
Proză de Ion R. Popa: De necrezut? by http://revistaderecenzii.ro/proza-de-ion-r-popa-de-necrezut/ [Corola-blog/BlogPost/339266_a_340595]
-
a o fi înaintat, nu o fi stat și ea de vorbă cu cineva mai experimentat?! Cum a aflat, plină de ură și înfierbântată de gelozie - acest vierme care a distrus căsnicia mai multor activiști angrenați în munca de teren împingându-i în brațele moralei de tip burghez - a dat fuga cu jalba în proțap. Dacă stătea de vorbă cu un tovarăș cu mai multă vechime în partid, poate că acela o putea îndruma pe calea cea bună și nu ne
Proză de Ion R. Popa: De necrezut? by http://revistaderecenzii.ro/proza-de-ion-r-popa-de-necrezut/ [Corola-blog/BlogPost/339266_a_340595]
-
Simte un fior melancolic, născut din ciclurile naturii care își rostogolește anotimpurile deodată cu vacanțele copiilor. Toamna, când începe să curgă torentul ruginiu, când e cerul violaceu, tăiat de șirurile escadrilelor de păsări plecând în bejenie spre apus și sud, împinse de boarele ce încep să sufle dinspre miază-zi, copiii, ca și păsările ce-și încep migrația sub impulsul lor ancestral, se revarsă din toate direcțiile, țintind școlile, precum acul busolei spre nord, oricum am răsuci-o, se strâng în buchete
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 by http://confluente.ro/_nicoleta_pascaru_mugurii_lu_aurel_v_zgheran_1373108070.html [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
Structuri organizatorice subțiri, indivizi (consilieri), slab pregătiți politic dar și spiritual, iar unii (majoritatea) și profesional. De unde atunci așteptări majore prin proiecte înalte, superioare și speciale cu astfel de subiecți neajutorați?! Nu ei sunt vinovați! Vinovați sunt cei care îi împing spre înaintare, spre infern, cu mare interes și știință, urmărindu-și scopurile murdare, nu interesul maselor, a poporului! Aceștia din urmă sunt lăsați apoi în voia sorții! Această strategie, serioasă și atitudine libidinoasă, de ridicare din mocirla trecutului a SFÂNT-POPORULUI
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornel_durgheu_1465772346.html [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
-
ține să li le transmită, rânjind, rânjind și din ochi, nu numai din gură, homunculul șef, ăla pus în capul trebii de pirații lacrimii naționale. Pe unde să mai scoatem capul, în acest joc de esență cinică, la care ne împingeți de parcă ne-ați mai pregăti, după viața nenorocită pe care o ducem, pentru o altă viață, de inconștiență și huzur. Unde e capitalismul, ticăloșilor? Ce-i cu această infernală derivă în care plutește biata noastră țară? Ați jupuit zilnic poporul
CE AVEŢI CU ACEASTĂ ŢARĂ? de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ce_aveti_cu_aceasta_tara_.html [Corola-blog/BlogPost/345008_a_346337]
-
asistențial. O diferență majoră între generația noastră și cea de dinainte ei este aceea că cei mai mulți dintre noi nici nu am fost crescuți de părinții noștri. Din pruncie, am fost crescuți de autorități în centre de zi, apoi am fost împinși mai departe școlilor publice, liceelor publice și universităților publice, pentru ca mai târziu să fim angajați în sectorul public, în puternicele sindicate muncitorești și asociațiile lor educaționale. Diferența față de generațiile mai în vârstă este evidentă. Din punct de vedere filosofic și
Cum Statul Asistenţial a corupt Suedia by http://balabanesti.net/2012/10/30/cum-statul-asistential-a-corupt-suedia/ [Corola-blog/BlogPost/340014_a_341343]
-
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Stătea rezemată de balustradă, privind în apele tulburi ale Someșului. Tramvaiele treceau la intervale regulate de timp, împingând vibrațiile șinelor până în măruntaiele de beton ale podului. Atentă la traiectoria unei crengi căzute în apă, nu părea să audă zarva străzii. Era fericită că râul curgea direct prin inima orașului, amintindu-i de Arieșul care șopotea jucăuș în spatele curții
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1452315944.html [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
plafonul purpuriu. - Acesta este livingul, să te conduc să vezi camerele și poți să îți alegi una dintre cele două de la stradă. Arhitectul își așeză cu gesturi firești palma dreaptă pe spatele ei, lăsând-o să alunece spre mijloc și împingând-o ușor în față. Deși gestul i se păru excesiv de intim, Mădălina trecu dintr-o cameră în alta, fără să riposteze sau să spună ceva. Trăia un vis. Camerele erau mari, frumoase, curate, mobilate cu tot ceea ce ar fi fost
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1452315944.html [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
Film Macbeth Michael Fassbender este Macbeth, generalul scoțian din întunecata tragedie a lui Shakespeare. Epuizat de o lungă bătălie, generalul ajunge într-o pădure unde i se prevestește că va deveni regele țării. Ros de ambiție și împins de la spate de soția sa, Lady Macbeth (Marion Cotillard), generalul începe să plănuiască răsturnarea de pe tron a regelui Duncan. Justin Kurzel intenționează să facă cinste sumbrei surse literare a ecranizării, iar așteptările sunt mari. La fel și șansele pentru un
Filmul Macbeth în cinematografe by http://www.zilesinopti.ro/articole/10440/macbeth [Corola-blog/BlogPost/100526_a_101818]
-
un umanism fratern care să treacă dincolo de frontierele statale și de opozițiile politice așa cum au făcut-o Jules Romains în „Oameni de bunăvoință” sau Roger Martin du Gard în „Familia Thibault”. Dificultățile momentului că și acel air du temps îi împinge pe creatori spre angajarea politică, pe unii în domeniul exclusiv al culturii, pe alții în cel al acțiunii militante. Astfel, în Franța, după 6 februarie 1934, scriitori, artiști, savanți aparținând diferitelor grupări de stânga pun bazele Comitetului de vigilenta al
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1437996840.html [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
ei afectat, fiindcă pronunța toate vocalele deschis, cumva aproape ca pe a: „Moș Gerilă, toți îmi spun / Că ești darnic și ești bun/ Eu îți spun...”. Ca prin vis am auzit parcă numele meu și am simțit cum mama mă împingea ușor să mă ridic. Ajunsă înaintea micii adunări, cu ochii strălucitori de lacrimi care stăteau să țâșnească din cauza emoției, m-am concentrat un moment și am spus rar: „CRACIUNUL COPIILOR”, DE OCTAVIAN GOGA. După o scurtă pauză, așa cum m-a
CRĂCIUNUL COPIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Craciunul_copiilor_rodica_elena_lupu_1387775218.html [Corola-blog/BlogPost/363565_a_364894]
-
mai aproape. Dar tot mai aveam vreo șapte-opt sute de metri și până acolo. I-am spus bătrânului că dacă mai vrem să scăpăm, trebuie să schimbăm direcția. Mergând spre Venus, valurile acum ne loveau travers în babord și ne împingeau spre diguri. Așa aveam un avantaj și o speranță de a ajunge la mal. Încet, încet, vedeam cum distanța se micșorează tot mai mult și speranța că vom scăpa din situația disperată creștea. Nu știu ce era în sufletul bătrânului, dar mie
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423658456.html [Corola-blog/BlogPost/366461_a_367790]