445 matches
-
versurile care puteau fi publicate și nu și-a văzut jucată decît una din piesele de rezistență; "Calul verde", o dramă, scrisă în buna tradiție a lui Albee, de analiză psiho-morală, o parabolă a totalitarismului, învăluită în pînzele precauției ideologice, împinsă, de dragul cenzurii, spre tema crizei cuplului. Instaurarea în existență, în real a unei "idei de cal" (ceva ce nu e, dar credem că e deși știm că ne prefacem, că nu credem că e adevărat...) este o soluție absurdă, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
propiei lor mântuiri. Și într-adevăr protostratorul Manoil Kamytzes, cum auzi despre acel tren însemnat de vite și de oameni, și porni din cartierul său general Batrachocastro spre orașul Baktunion, în apropierea trenului, și-ndată ce sosi în zarea acestuia împinse trupele sale toate la pradă și spoliațiune, iar el însuși, mergând călare fără nici o grijă pe un cal de primblare, privea ca spectator numai lupta ce se încinsese. Dar deodată se repezi Alexie (Ivanco) pe neașteptate cu oștirea din ascunzătoare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de Dumnezeu, căci numai de la el - cu mila și ajutorul ceresc - mai poate porni cu siguranță o faptă mântuitoare pentru popor. Mai cu samă locuitorii de pe teritoriul împărăției învecinat cu Persia, cari erau greu bântuiți de cătră dușmani, se simțeau împinși să aibă o încredere plină de speranță în el, pentru că - susțineau ei - multe prorocii ar fi răsărit în mijlocul lor chiar cari le prevestise de mult venirea unui om ce-i va mântui de nevoile lor. Ei nu se mulțămiră numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
este așadar în esență următoarea: "De ce nu imitați pe roșii? Pentru că nu putem. Există cu toate acestea oameni de bine cari cred a putea vorbi astfel: De ce nu sunteți ca ei? În loc de-a crede că puteți împinge lumea lăsațivă împinși. De ce nu faceți, fiind la putere, ceea ce fac adversarii voștri? E drept că ci au pururea patriotismul în gură; faceți și voi astfel, dezrădăcinați-l însă din inimă, unde degeaba 'l aveți în adevăr, și veți vedea ce folositor lucru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
da cercetătorilor angajați pe o cale unde totul este tenebros, este să-i descurajăm." Iar Daniel Halévy, imediat după Primul Război Mondial, face următoarea constatare: "sociologia lui Durkheim a rămas într-un impas în care tineretul studios a fost regretabil împins." Care tineret, împăcat cu soarta sa, nu a nimerit-o tocmai rău. E prea devreme să ghicim ce va face din mediologie secolul următor. Contrar glorioasei sale înaintașe și a ceea ce susțin detractorii ei asupra încrederii în ecourile presei, aceasta
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și negate, chipurile, de invazia modernității sau de liberalism. În numele unei revoluții autohtoniste și naționaliste, Nae Ionescu cerea restaurarea totală a ancestralului prin negarea modernității, propunând „o decuplare a noastră de politica mondială; o închidere a noastră, cât mai departe împinsă, în granițele noastre; o luare în considerare a realităților românești; o scădere provizorie a standardului de viață la nivelul acestor realități; și așezarea temeiurilor unui stat românesc de structură țărănească...”. Astfel, așa cum se vede, „duhul restauraționist” al revoluțiilor și revoluționarilor
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
vedea în nuvelistica scriitorului doar exerciții de atelier pentru marile pânze viitoare. Unele calități ale romancierului sunt totuși detectabile încă din aceste narațiuni de tinerețe: în primul rând, o viziune realistă crudă, nedispusă la nici o îndulcire sămănătoristă sau poporanistă, ci împinsă, dimpotrivă, către explorarea zonelor sumbre ale vieții, ca în verism. Prozatorul dovedește apoi o exactă intuiție a psihologiei mediilor umane caracterizate prin experiențe stăpânite de instincte elementare. În lumea rurală sunt surprinse excelent inerțiile comportamentelor. Niște țărani, veniți la gară
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
difuzat ziarul nostru de uzină Rulmentul care a fost pista de zbor către cărțile de mai târziu ale noastre și ale colaboratorilor noștri ( ing. Năstase Haralambie, de exemplu p.36-37). Acum, de ce să nu recunoaștem, mulți dintre noi ne simțim împinși alături cu viața când vedem că nu mai avem industrie și agricultură performante, că actul de cultură este așa și așa, ziaristica nu-și mai justifică denumirea, iar un coleg, lam numit pe Ioan Mititelu de la Vaslui, priceput nevoie mare
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
îndrăznea să plece. Acum mă amuză toate acestea când îmi amintesc, dar atunci era groaznic pentru un copil. Pentru un copil de 10-14 ani era îngrozitor să se înghesuie, să stea în picioare atâtea ore, să dea din coate. Eram împinsă, mă împingeau toți. Stăteai la tot ce se dădea. A început cu coada la carne, care a dispărut prima dată, apoi zahăr, ulei, ouă, fructe, legume (ardei, vinete, roșii). Portocalele și bananele le consideram un lux. Când ajungeam la gemuleț
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pentru existență - bătrâni care se plângeau că sunt operați se luptau vitejește cu bastoanele, se împingeau congestionați în fața ta, înjurau cu ochii cât cepele, izbeau cu coatele, lupta era pe viață și pe moarte, mulți strigau după ajutor, se sufocau împinși, erau călcați în picioare. Cei mai slabi nu rezistau. Când venea marfa, coada creștea ca viteazul din poveste, se mișca paroxistic, apăreau toți membrii familiei, oameni răsăriți din alte părți - „acum ori niciodată” - și pe lângă ei se fofilau alții. În
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
definesc de la sine prin ridicolul lor organic. Depășește determinările strict temporale din succesiunea situațiilor (fatalmente supuse tiparului ideologic), fiind interesat în principal de surprinderea, sub aspectul moralității, a indivizilor, care se vor comporta similar în orice alt context social. Luciditatea împinsă adesea către cinism nu din delectare malițioasă, ci dintr-un profund respect față de realitate, ca și nevoia de înțelegere a mecanismelor imposturii, a falsei imagini și a prostiei, prin care oamenii contribuie decisiv la degradarea idealului de frumusețe a lumii
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
cu coada-i mlădioasă, izbind în jur cu sapa, care-i rănea și-i omora pe propriii săi tovarăși. Acest spectacol înfiorător păru să smulgă turma din apatie. Cașaloții de la marginea lacului nostru începură să se îmbulzească unii într-alții, împinși parcă de niște valuri venite de departe, apoi lacul însuși începu să se umile și să se tălăzuiască ușor; camerele nupțiale și creșele submarine se mistuiră; balenele din cercurile mai centrale prinseră să înoate în rînduri mai strînse, pe orbite
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
oameni de știință nebuni”, „cățărători pe stânci”, „blonde isterice” ori „ferăstraie circulare”. Împreună sau separat, astfel de episoade puteau fi întâlnite în majoritatea copleșitoare a producțiilor epocii. Rolul scenaristului se reduce, prin urmare, la multiplicarea fără discernământ a unor fragmente împinse mecanic de la o peliculă la alta. Mai grav: fraudele semantice intervin în avalanșă, cu o rapiditate ce-l împiedică pe manevrantul de cuvinte să opereze modificările necesare. Una din regulile de aur ale scenaristului (to say much in little - „să
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și ținut Înainte, celălalt târându-se În spate; bețele-i atârnau ca picioarele subțiri ale unei insecte, ridicând norișori când atingeau zăpada și, la final, poziția asta Îngenuncheată se transforma Într-o curbă frumoasă spre dreapta, el ghemuit, cu picioarele Împinse unul În față și celălalt În spate, corpul contrabalansând mișcarea, bețele subliniind curba ca niște dâre luminoase, totul Într-un nor sălbatic de zăpadă. — Mi-a fost teamă să fac o cristiană, spuse George, e zăpada prea moale. Dar a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
alerga un cal negru pe care jocheul Îl biciuie cu cravașa ca un dement, și timp de o secundă fură cap la cap, deși Țarul părea să alerge de două ori mai repede, cu salturile alea uriașe și cu capul Împins Înainte - dar exact când erau cap la cap trecură linia de sosire și pe tabelă numărul care apăru În prima căsuță fu doi, ceea ce Însemna că Kircubbin a câștigat. Aveam fiori și mă simțeam ciudat, apoi m-am trezit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Sandu, disperarea ta m-a făcut nenorocită, dar în același timp m-a și bucurat: aveam dovada că te mai gândești la mine. Și eu, care credeam că s-a terminat cu viața mea! Hotărârea deznădăjduită pe care o luasem, împinsă mai ales de cei de primprejur, trebuia să puie capăt durerilor mele. Aveam, în sfârșit, prilejul să mă duc la Sinaia, unde am fost fericită și unde îmi lăsasem viața toată, și apoi, de pe vârful unei stânci unde ne îmbrățișasem
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
să-l părăsească puterile, când își dădu seama că râul, învârtejindu-se printre stânci și lespezi cenușii și netede, făcea un arc, cotind către stânga. Ocoli ca prin minune câteva vârtejuri primejdioase și un pinten de piatră; se trezi apoi împins, într-o învolburare de spume, printre ramurile aplecate ale unei sălcii mari. Izbuti să se agațe și, de la acel reazem nesigur, să treacă la o creangă mai solidă, care, prietenoasă, îl ajută să ajungă la un loc sigur. Ud leoarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
nuci de cocos, orez fiert în aburi cu flori de condurul-doamnei în tulpina palidă de bambus scobit, ciuperci cu lamele galbene sau roșii, cu puncte pe ele, sau dungate. Sampath era cuprins de poftă așteptându-și mesele. Norii de arome împinși înainte și capacele zăngănind ale ceaunelor și tigăilor anunțau măreția mesei ce avea să vină, speriind păsările din copacii din jurul său. Kulfi își servea fiul cu o privire nerăbdătoare, privindu-i chipul ca pe un barometru. Cu buzele îndreptate a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
a locuit în el, că l-a subînchiriat. Sunt oameni care nu au stofă deloc. Ar fi trebuit să-i vedeți pe băieții de la garaj, livizi de invidie și plini de admirație, când Fiasco-ul e condus - sau, după caz, împins, tractat sau, cum s-a întâmplat o dată, cărat cu elicopterul - în curtea lor plină de gunoaie. E temperamental Fiasco-ul meu, ca toți caii de curse, poeții și bucătarii șefi. Nu te poți aștepta să se poarte ca un Mistral
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
aruncaseră de obicei ei doi unul altuia, între ei existase o legătură importantă: nevoia reciprocă a contrariilor. A spus: — Puștiul De-Două-Ori a fost un om dintre cei mai aleși. Irina Cerkasova avea două cuvântări de rostit. Stătea nemișcată, cu bărbia împinsă înainte pe sub văl — arhetipul mândriei rănite. A vorbit scurt despre loialitatea și altruismul lui Norbert Page, iar Alexei Cerkasov a bătut din palme în momentul în care ea i-a rostit numele. Apoi, mutându-se la mormântul soțului ei, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
întîlnisem pe coridor doi foști colegi de facultate. Bine dispuși, intrarăm tustrei, fără să ne anunțăm, în cabinet. De la toate mesele, pe loc se ridicară priviri alarmate. Din spatele unui birou aflat în mijlocul încăperii, un soi de javră creață și fălcoasă, împinsă parcă de resort, se proiectă în poziție de drepți. După ce ne-am prezentat îndreptările, într-o clipă același resort depuse javra pe scaunul devenit tron. O mască demnă, plină de nemulțumire, i se zbîrci pe chip. În aceeași zi trenul
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
copite de cai, ci numai huruitul roților. Cuminți, aproape cu evlavie, se rânduiră de-o parte și de alta a drumului. Carul intră În sat și oamenii se cutremurară și se scârbiră. Mergea singur, fără cai ori boi, cu oiștea Împinsă țanțoș Înainte, ca o suliță pregătită pentru dat năvală. În vârful oiștii, cineva Înfipsese o vioară. În car se vedea o amestecătură de mirare: șapte-opt draci zăceau claie peste grămadă, morți de beți. Nu puteai desluși a cui era cutare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lumânării... Pâlpâitul flăcării isca umbre tremurânde, care mai degrabă mă îmbiau la somn decât la citit. Am suflat în lumânare și... În zori de zi, gureșele vrăbii și-au găsit loc de taifas taman sub fereastra mea. Am deschis ochii împins și de lumina moale a răsăritului, furișată prin perdea... Am rămas așa o bucată de vreme... Pașii de pe cărăruie m-au pus în gardă că se apropie bătrânul. Nu m-am înșelat.În clipa următoare, fața luminoasă a călugărului s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
uite, dragă (mama de colo, când a descoperit în camera mea de lucru felicitarea), pe-o față Cristi m-a desenat și pe mine; mi-o arată amuzată pe hârcă, care n-are nimic din trăsăturile mamei, decât eventual bărbia împinsă înainte. Hai, dragă, zău că nici nu seamănă! Ei, m-o fi desenat și el din memorie! Iarna în care mă laud că scriam mai bine era de fapt și sezonul când îmi creșteam inconștient dozele de țigări&alcool, iluzionându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
absent. Nici un semn că ar avea intenția să plece mai devreme. Sunt Înglobați amândoi În delirul cuviincios al sălii- oameni de o bună condiție, mulți vârstnici. Nici un bravo, nici un bis, nici un zgomot de dezordine omenească - bătăi din picioare, strigăte, scaune Împinse. Doar vibrația recunoscătoare de simpatie pe care o dilată ritmul surdinizat al bătăilor de palme, exhibiția unui evanescent sentiment de solidaritate sub lumini, sub arabescurile aurii ale tavanului. —...Mă gândesc la drumul care ne așteaptă, stăruie Traian. Un singur zgomot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]