4,816 matches
-
forma clasică nu îi este străină. Natura se înterpătrunde cu ființa umană în majoritatea creațiilor, făcându-le astfel mult mai atractive și deosebit de curajos surprinse. Anotimpurile devin ființe care se personalizează printr-o cromatică specifică. Toamna devine o doamnă distinsă împodobită cu bijutierii de fructe, frunzele devin veșminte prețioase, iar ca distincția să fie deplină, pașii sunt măsurați, iar privirea îi este blajină. Imaginea iernii este ca fiind sora toamnei care vine peste câmpii cu plăpumi albe, care să acopere frunzișul
MIHAI LEONTE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_vii.html [Corola-blog/BlogPost/367350_a_368679]
-
este blajină. Imaginea iernii este ca fiind sora toamnei care vine peste câmpii cu plăpumi albe, care să acopere frunzișul toamnei. Iarna este o femeie furioasă și geloasă. Primăvara este frumoasa transformată în acea tânără cu palme de flori și împodobită cu acele creații ale naturii pe care le ignorăm cu inocență. Citind creațiile Ioanei, revăd tabloul lui Sandro BOTTICELLI (1445-1510) cu acea ,,PRIMĂVARĂ” încântătoare! Dar primăvara este și simbolul iubirii de viață, de tot ce este frumos devenind o subtilă
MIHAI LEONTE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_vii.html [Corola-blog/BlogPost/367350_a_368679]
-
secol înviorând vegetația zonei. În vârful dealului islazul își deschide ușa primitoare, preț de câțiva kilometri. După ce treci islazul și urci geluțul guvernat de o mulțime de ciperci ce își scot pălăria după fiecare ploaie ești întâmpinat de o câmpie împodobită din loc în loc cu maci și străjuită de tei și frăgari 2. Pe partea dreaptă a câmpiei grădinile oamenilor îți zâmbesc gătite cu flori de câmp ce nu se sfiesc să-și ridice coronițele deasupra firele de fân. La un
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1436974561.html [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
părăsit ! Venim,venim!» În seara zilei de 27 decembrie, corpul lui Paul a fost trimis de Spital la o casă funerară, pentru a fi pregătit de înhumare, operație efectuată în ziua următoare. Iar după amiaza aceleași zile sicriul deschis și împodobit cu flori a fost depus la „Chapelle ardante” a casei de pompe funebre, unde lumea putea să treacă și să-și lase floarea și lacrima la despărțirea de cel ce le-a fost drag. Erau așezate atunci patru sicrie - Pietro
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11.html [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
le ador că mângâie suflet flamand,Le voi ură frumoasă împlinire,Si ideal înalt vegheat de timp.... XI. CÂNDVA, de Carmen Marin , publicat în Ediția nr. 1873 din 16 februarie 2016. Într-o vară am fost copac. Cu frunzele mele împodobeam pământul, Și tot atunci seva îmi picura prin gene, Trezindu-mă dimineață, în zâmbetul catifelat al soarelui. Într-o altă vară am fost stea. Rătăceam pe bolta cerească, Oferind ofranda mea senina, Ochilor întristați de visare. Și apoi, într-o
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
cântecul șoptit, Printre maluri stinghere. Într-un alt anotimp am fost eu. Obosită de mine. Adormeam pe o ramură de cireș, Iar gândul călător, îmi mângâia amintirile uitate. Citește mai mult Într-o vară am fost copac.Cu frunzele mele împodobeam pământul,Și tot atunci seva îmi picura prin gene,Trezindu-mă dimineață, în zâmbetul catifelat al soarelui.Într-o altă vară am fost stea.Rătăceam pe bolta cerească,Oferind ofranda mea senina,Ochilor întristați de visare. Și apoi, într-o
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
ai să-ți dai la o parte valul misterios pe care vreau sa ți-l atribui. Cred că ți-ar stă bine dacă pe cap ai avea o marama de borangic de culoarea mării, iar trupul feciorelnic l-ai avea împodobit într-o rochie de culoarea soarelui de mai. În brațele tale, mă gândesc să așez margarete, iar pe buze un surâs ce poate cuceri orice muritor de pe pământ. Pe umeri o mantie ce are cusuta luna și stelele cerului. Sunt
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
ai să-ți dai la o parte valul misterios pe care vreau sa ți-l atribui.Cred că ți-ar stă bine dacă pe cap ai avea o marama de borangic de culoarea mării, iar trupul feciorelnic l-ai avea împodobit într-o rochie de culoarea soarelui de mai. În brațele tale, mă gândesc să așez margarete, iar pe buze un surâs ce poate cuceri orice muritor de pe pământ. Pe umeri o mantie ce are cusuta luna și stelele cerului.Sunt
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
pentru a deschide zările speranțelor. Și-a zăvorât toate filele din albumul destinului cu pecețile credinței Zilele sale, cenușeresele, le-a mocnit în psalmi dreptății, le-a tivit cu raze și le-a brodat primăverii sale. Din dorurile treze a împodobit mângâieri de zori, iar trilul sfânt de ciocârlie, i-a presărat voioșia cu o luncă de flori. Neastâmpărul tinereții i-a adunat gândurile, l-a înmiresmat cu nădejdi de trandafir, risipindu-și visurile rupte. Ca un potir de cer și-
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
o strigare de colind. Focul mâniei i-a pictat în suflet Icoana iertării. Vigoarea sufletului vioară răsună în răvașul anilor albi, imnul tinereții. Nopțile albe ale crezului său, trec pe lângă el în straie de nuntă, urcând pe colinele codrului înverzit, împodobind turturelele cu cântecul privighetorilor, pregătind întâmpinarea Nunții Cerești. Duh drept, Duh sfânt, Atotstăpânitor, domnește peste mine,/ întru aceste Înalte și Sfinte și Tăcute zile, în care corcodușii măceșii, porumbarii,/ și-au pus pe frunte albul, parfumul, și dulceața,/ împodobind mormântul-comun
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
înverzit, împodobind turturelele cu cântecul privighetorilor, pregătind întâmpinarea Nunții Cerești. Duh drept, Duh sfânt, Atotstăpânitor, domnește peste mine,/ întru aceste Înalte și Sfinte și Tăcute zile, în care corcodușii măceșii, porumbarii,/ și-au pus pe frunte albul, parfumul, și dulceața,/ împodobind mormântul-comun în care viața/ s-a îngropat de vie ca Viața lui Iisus/ Străjerii făcând pază în noapte minunată/ au așteptat ca ucenicii furându-L/ să mintă că Iisus a înviat.../ Și neștiind că moartea nu biruie Viața/ s-au
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Viața/ s-au prăbușit cu-armura-romană la pământ,/ când Învierea-Vieții dăduse Moartea...morților!/ Mărire lui Iisus și Învierii Lui!.../ În Dimineața-Înaltă și Caldă a Primăverii/ nici piatra, nici peceea, nici paznicii,/ nici Moartea n-au biruit Viața!/ Mărturiseau tăcute miresmele luminii/ împodobind mormântul... și îngerul de pază!.../ De-aceea corcodușii, măceșii, porumbarii...,/ și-au pus pe frunte albul, parfumul și dulceața.../ Vestind că-n moartea noastră este ascunsă Viața!/ Și florile... Nu Mint! (Paști, Jilava-1950, Prietenilor mei care au murit dar...sînt
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
mai întreb nimic. De ce să-i mai umblu prin micul ei trecut care poate era tragic? Plecai acasă și nu dormii toată noaptea. O visai crăiasă prin pădurea Bucovului și eu o duceam în brațe, îi culesesem flori și-o împodobisem ca pe-o zână și pluteam cu ea pe valea Bucovului, prin poienițele de pe malul râului, într-o nespusă fericire; o sărutam și-o strângeam la piept și ea mă săruta și-mi mângâia cu mâinile ei fața mea de
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
și ne-mpreunarăm într-un sărut mistuitor. După ce ne dezlipirăm din acel sărut, urmară câteva clipe de tăceri. Apoi îi șoptii tot la ureche: - Închide ochii! - De ce? -Ai să vezi! Îi închise. Scosei bijuteriile din buzunar și începui s-o împodobesc cu ele. Șiruri-șiruri de mărgele i le prindeam de după gât, strălucind peste pielea ei roză, pe mâini îi puneam brățări și inele de aur și de argint, în piept i-am prins un colan mare de aur, i-am atârnat
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
drumuri de conexiuni metaforice între femeie și apă pe care le plasticizează în felul următor: „Ce atrage la prima vedere la o femeie? Frumusețea! Corporalitatea vorbește prima în ce o privește pe femeie. Unde este o femeie frumoasă, locul e împodobit, magnetizează irezistibil fără condiționări și sinergii. Singură femeia e în măsură să prefacă un loc fad, bizar, neprimitor, într-unul al plăcerii, dorinței, entuziasmului. Tot așa și apa. Peisajele care încadrează apa au cea mai dumnezeiască sublimitate. Apa în toate
EMIL VAMANU. VIAŢĂ, ADAPTABILITATE, SUPRAVIEŢUIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430777429.html [Corola-blog/BlogPost/347105_a_348434]
-
clipa, zboară viața... Și îmi pare-atât de rău! Sper numai, să dobor ceața Ce-mi apasă visul greu. Frigul flutură prin mine Prin ferestrele... deschise Visez trupu-mi, parcă vine Din ceruri pe brațe-ntinse... Cineva m-așează-n iarbă Florile mă-mpodobesc. De ce lumea se întreabă...? De ce ei mirați... privesc? Trandafiri albaștri, dragi De ce lacrima vă udă? De ce roșul de pe maci Cu tristețe... vă inundă? Ochii privesc din albastru Irisului deșteptat... A fost doar un vis sihastru Ce-n coșmar m-a
A FOST DOAR UN VIS SIHASTRU de DOINA THEISS în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/A_fost_doar_un_vis_sihastru_doina_theiss_1391367511.html [Corola-blog/BlogPost/353822_a_355151]
-
1822-1892). Marele Eminescu a spus că este „ca un fagure de miere” iar Alexei Mateevici a considerat-o „un șirag de piatră rară/risipită pe câmpie”. Așa au fost (și sunt) poeții noștri. Au iubit-o (și o iubesc) pătimaș, împodobind-o și îmbogățind-o cu frumoasele lor metafore, iar „chestiunile” lingvistice le filtreză cu noblețea lor sufletească prin „filiera” de aur: simțire-emoție-încântare-extaz. Ca să vibrăm și noi cu ei și să iubim cu aceeași patimă limba moștenită de la înaintașii noștri. Să
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409425261.html [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
Dumnezeu și nu ceva murdar și rușinos. Sexualiatea poate fi ceva josnic în cazul adulterului. „Femeile sunt tratate într-un mod nefiresc atunci când sunt întrebuințate ca simple obiecte pentru satisfacerera plăcerilor, sau ca simple păpuși, sau ca manechie îmbrăcate și împodobite drept reclamă pentru poziția ta socială înaltă, sau când devin idolul pentru care renunți la obligațiile tale morale sau când sunt transformate în roabe. Nu poți impune femeii de azi, care poate fi doctor, inginer, ofițer... reguli vechi de 2000
BĂRBAŢI, FEMEI, ŢINUTĂ, SEXUALITATE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 by http://confluente.ro/Marina_glodici_barbati_fe_marina_glodici_1377253561.html [Corola-blog/BlogPost/362867_a_364196]
-
din drum și înaintă în mers apăsat spre magazin. Ajunse pe lângă un corcoduș neînflorit. Mai încolo era un salcăm și alți pomi. Crengile lor înălțate spre cer își cereau dreptul la viață, iar soarele promitea că în curând vor fi împodobiți cu frunzele verzi și pripea din ce în ce mai tare. Doamnei Mariana începuse să-i fie din ce în ce mai cald. Trase de fermoarul gecii și fularul se desfăcu ușor din jurul gâtului. Încercând să și-l aranjeze cumva, simți cum un braț o cuprinse de mijloc
RĂPIREA (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1433230105.html [Corola-blog/BlogPost/377194_a_378523]
-
lăcaș sfânt de o frumusețe aparte. Inconoclastul precum și mobilierul bisericii au fost sculptate din lemn de stejar în România de către sculptorul Constantin Tudorei; personal, simt o bucurie lăuntrica fără seamăn să știu că o părticică din stejarii seculari ai Moldovei împodobesc altarul bisericii noastre, si de fiecare dată când trec pragul bisericii mă simt mai aproape de "acasă". Invitatul meu de astăzi este sculptorul Constantin Tudorei, căruia îi mulțumesc încă odată pentru amabilitatea și timpul acordat. Mara Circiu:Aș dori să începem
CANTECUL LEMNULUI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cantecul_lemnului_mara_circiu_1350272891.html [Corola-blog/BlogPost/345041_a_346370]
-
în timp ce lucram la primul iconostas al Bisericii Ortodoxe Române Sfântă Maria din Atlanta. Sursele de inspirație sunt natură, diferitele locașuri de cult vizitate, experiența acumulată până în acest moment cât și arhitectura fiecărui locaș de cult pe care urmează să-l împodobim cu mobilier sculptat. Mara Circiu: Pe langă talent și înclinație artistică, a crea mobilier bisericesc presupune o adâncă pietate și dragoste față de Dumnezeu, cum v-ați apropiat de această ramură a sculpturii, ce v-a determinat să lucrați în acest
CANTECUL LEMNULUI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cantecul_lemnului_mara_circiu_1350272891.html [Corola-blog/BlogPost/345041_a_346370]
-
de Crăciun la Viena. Transport cu avion sau autocar Castane coapte, turtă dulce, vin fiert, cartofi copți, mere trase în ciocolata, figurine de marțipan, nuci glazurate. Căsuțe de lemn ornate cu ghirlande, coruri de copii care cântă colinde, bradul uriaș, împodobit în mijlocul pieței. Acesta este farmecul Pieței de Crăciun din Viena. Învăluit, desigur, în atmosferă medievală a bătrânului oraș care găzduiește târgul de Crăciun în fiecare an, încă din secolul al XIV-lea. Dornici să-și facă ultimele cumpărături de Crăciun
Piața de Crăciun la Viena. TranSport cu avion sau autocar by http://www.zilesinopti.ro/articole/10315/piata-de-craciun-la-viena-tranSport-cu-avion-sau-autocar [Corola-blog/BlogPost/100661_a_101953]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > PRIVEȘTE-MĂ! Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Privește-mă! îți înfloresc în palme De câte ori îmi dărui mângâiere Și îmi deschid petala în flori dalbe Ca să-ți împodobesc chipul cu ele. Privește-mă! sunt templul vieții tale, Aprinde-mă-n săruturi fermecate, Să-ți sting mistuitorul dor din cale Să simți fiorul care mă străbate. Mă cheamă în nectarul rugăciunii Ca să revărs iubirea-n al tău cuget. Sunt
PRIVEŞTE-MĂ! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Priveste_ma_cornelia_viju_1390739489.html [Corola-blog/BlogPost/347560_a_348889]
-
locuiește împreună cu familia sa. Casa - așezată mai departe de freamătul brutal și permanent al concitadinilor săi, departe de zgomotul inevitabil al unui oraș prosper, fericit situată în liziera unei bucăți de pădure de rășinoase - are în fața ei, la stradă, curtea împodobită cu „stâlpi împușcați” și „semințe”, fără de număr, lucrări care l-au făcut cunoscut pe sculptor în întreaga lume. Intrând în atelier, pentru început, am făcut câteva poze cu sculptorul așezat la birou, meditând, sau în mijlocul lucrărilor sale așezate fie direct
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_sculptorul_liviu_mocan_.html [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
În această cronică ilustrează momentul în care Dumitrașcu Vodă, Cantacuzino și o seamă de boieri cer și obțin să fie lăsate pentru iernat hoardele tătărești.Printre elementele de satiră socială și de umor descoperim și amintiri despre lăcașuri de cult împodobite de sfintele icoane. Dimitrie Cantemir în”Hronicul vechimii a Romano-Moldo-Vlahilor “( 1718) el dezbate problema unității și originii commune a poporului roman.Lucrarea cuprinde și pasaje interesante din punct de vedere literar și religios, mai ales când autorul vorbește cu dragoste
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]