137 matches
-
autorul elucubrațiilor și spasmelor cenzoriale bolșevice. Contextul a reieșit din articolul „Maiorescu și poezia - 130 de ani de la naștere”, scris de profesorul Constantin Parfene, pe atunci directorul Liceului „Gheorghe Gheorghiu Dej” din Bârlad, individ cu al cărui nume s-a Împopoțonat „școala europeană” numărul 3 din Vaslui. După câteva chestiuni pur teoretice pe care, oricum, nu le-ar fi Înțeles marea masă a cititorilor, a intervenit brusc și Zamfirescu care i-a reproșat autorului că n-a fost mai atent cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și ce sunt atuncea?! se dezlănțuie ea jignită. Și... și ce trebuie să fac, mă rog, să fiu "mai femeie?!" Să dau în genunchi înaintea bărbatului?! Să mă maimuțăresc?! Să mă sclifosesc?! Să mă sulemenesc?! Să mă pițigăiesc?! Să mă împopoțonez ca o pațachină?! Să... să fac pe proasta, nu care cumva, bărbatu' meu să afle că am și eu un cap cu care judec, cu care, poate, judec mai bine ca el?! Și... și, mă rog, ce trebuie să fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ne mulțumeam să împingem voinicește: câteva mii de oameni masați într-o stradă, sfârșesc în chip firesc prin a rupe zăgazul câtorva sute de jandarmi, dacă aceștia nu trag și nu pun baionetele la armă), un tânăr locotenent ferchezuit și împopoțonat cu toate fireturile care caracterizează uniformele de operetă ale jandarmeriei române, din spatele cordonului, deci la adăpost de orice primejdie, se repezea mereu cu pumnul în fața câte unui student, umplându-l de sânge. Nu cunosc ofițerii altor armate, așa că nu știu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
perioada 2000 - 1200 î.e.n. Peste această găselniță tîmpită au aranjat cu răbdare și tenacitate drăcească, pălăria latinității neamului român, bolborosită de unii în amestecul unor informații foarte subțiri falsificate și răstălmăcite după vrerea lor. În secolul XlX povestioara a fost împopoțonată cu sulimanuri pariziene iar de atunci vătafi năimiți o păzesc cu mare rîvnă și înverșunare să nu vină vreun cutezător prea curios să se uite pe dedesupturi și să vadă ce nu trebuie văzut. Pământul pe care ne-a zămislit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
imagine stereotipă a unui aiurea, a unui loc îndepărtat, "ca și cum tentația orientală ar ține ea însăși de o dorință finalmente speculară și simbolică". Într-adevăr, o întreagă imagerie a Orientului este dată prin "cele mai rare condimente", numărarea arabilor, pietonul împopoțonat în stil oriental" care face să strălucească bogățiile din cuferele sale (bucăți de catifea și mătase, vas de argint și aur, aromate, "lucruri ciudate cu întrebuințare necunoscută"), pelerinii care povestesc despre "nisipurile fierbinți, ferocitatea păgânilor, peșterile din Siria, Iesle și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Rousseau's Lévite d'Ephraïm: The imposition of meaning (on Women)", în French Studies, 43, 1989, pp. 12-30. 334 Discours sur l'inégalité, Pléiade III; 157-158. 335 Michelet vorbește astfel de moda "heninelor": "Făpturile vii nu se sfiau să se împopoțoneze cu formele satanice, bestiale care rânjesc în monștrii bisericelor. Femeile purtau coarne pe cap [...] ele plimbau mai sus de capetele bărbaților pălăriile lor gigantice ridicate pe coarne; ele trebuiau să se întoarcă și să se aplece la uși: văzându-le
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pp. 61-66. 359 Această identificare cu tatăl/victimă este prezentă și când el acoperă corpul cadavrului de țap sau cel al leprosului. 360 Vezi Jacques Berchtold, op. cit. 361 Pierre-Marc de Biasi, op. cit. 362 Este într-adevăr vorba de: "un trecător împopoțonat după moda orientală", "sărutări de mâini după obiceiul oriental". 363 Op. cit., p. 50. 364* Trad. rom. cit., p. 57 (nota trad.). 365 A. E. Pilkington, "Point of view in Flaubert's La Légende de saint Julien", în French Studies, XXIX
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
bîzîie, și le prind, le curăț, le spăl, mă pregătesc în fața farfuriei, le simt cristaline, vibrante, fildeșii, vegetale, uleioase, ca fructele, ca algele, ca agatele, ca măslinele... Și atunci le amestec, le agit, le beau, le înfulec, le triturez, le împopoțonez, le izbăvesc... Le las asemeni stalactitelor, în poemul meu, precum bucatele de lemn înnegrite, ca și cărbunele, ca resturile unui naufragiu, cadouri ale valului... Totul se află în cuvînt... O idee întreagă se schimbă pentru că un cuvînt a fost mutat
Poetica unui gînditor by Elena Lincan () [Corola-journal/Journalistic/13723_a_15048]
-
operele lui Lucas Cranach, Hans Holbein și ale altor artiști, nu erau tocmai amabile: Papa era zugrăvit ca un vițel de aur monstruos, sau ca un măgar cu sâni de femeie și coadă de drac, sau apărea ca un gras împopoțonat cu bijuterii, care cădea în cap în flăcările iadului. Aceste inteligente instrumente de propagandă religioasă, care au ajutat atât de mult la răspândirea pe scară largă a revoltei luterane, au pus bazele, fără să știe, caricaturilor politice ale vremurilor noastre
31 OCTOMBRIE. BUNICII CARICATURILOR POLITICE (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296043_a_297372]
-
este terminat în 1910, când este și inaugurat (în 1912 se fac ultimele retușuri). La momentul inaugurării, presa locală a criticat atât durata mare a lucrărilor, cât și aspectul rezultatului final, pe care ziarul Conservatorul îl descria ca o „matahală împopoțonată cu tot felul de zorzoane, [care] din punctul de vedere al esteticei arhitectonice, lasă foarte mult de dorit, [din cauza] complect[ei] asimetri[i] și amestecul[ui] babilonic al stilurilor”, și „un monument ridicat în cinstea nepriceperei și prostului gust”. Cazinoul
Cazinoul din Constanța () [Corola-website/Science/309354_a_310683]
-
des jungen Werthers", apărut în anul 1774 . În Republica sa luminată, Klopstock își propunea să încredințeze puterea unei elite cultivate, și nu unui suveran, considerat ca fiind incapabil să guverneze. Intelectualii, elitiștii se ridică astfel deasupra poporului, pe care îl împopoțonează cu un termen disprețuitor: "plebe". Klopstock nu acordă nicio suveranitate poporului și nu rămâne nimic din valorile "Libertății, Egalității și Fraternității". A murit la Hamburg, la data de 14 martie 1803, și a fost înmormântat în cimitirul "Christianskirche", din același
Friedrich Gottlieb Klopstock () [Corola-website/Science/314938_a_316267]
-
ține de esență însăși a domniei cantității. Încununarea excelentei e o izbîndă simbolică, după numeroase evitate capcane, a binelui în încleștarea inegala cu răul: nu seamănă, bunăoară, cu celebrul salariu de merit, cu care netrebnicia, în feluritele-i personificări, se împopoțonează neobrăzat. Iar dragostea care îl cheamă să supra-(cum altfel?)-viețuiască pe cugetător nu e necesar să aibă ca obiect întunecate ori luminoase doamne, nici tineri mlădioși la minte și la trup, ci chiar cultură, ca spațiu de manifestare triumfătoare
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]