2,778 matches
-
și odată cu aceasta se împlinea și profeția. Conformarea acestui lucru ne-o dă evanghelistul când scrie că s-au împlinit acestea la opt zile după nașterea lui Iisus (Luca 2, 21). Biserica ne învață, după cuvântul Scripturii, că ritualul „tăierii împrejur“ a încetat o dată cu înscăunarea Legii lui Hristos, adică a Legii harului. De atunci, intrarea în comunitatea de har a credinței a început a se face prin Taina Sfântului Botez, după porunca Domnului: „Mergeți și învățați toate neamurile și-i botezați
Agenda2005-53-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284569_a_285898]
-
pe o rază de 30 km în jurul Timișoarei se plătește un tarif lunar de 2,85 lei/mp. Suprafața minimă supusă tarifării va fi cea rezultată din însumarea proiecției orizontale a panoului, la care se adaugă 1 m de jur împrejur. Pentru spațiile cu destinație comercială (chioșc, rulotă etc.), tariful lunar este același (2,85 lei/mp), însă suprafața minimă tarifată va fi cea a obiectivului amplasat plus 1 m de jur împrejur, la care se adaugă suprafața aferentă staționării vehiculelor
Agenda2006-02-06-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284613_a_285942]
-
la care se adaugă 1 m de jur împrejur. Pentru spațiile cu destinație comercială (chioșc, rulotă etc.), tariful lunar este același (2,85 lei/mp), însă suprafața minimă tarifată va fi cea a obiectivului amplasat plus 1 m de jur împrejur, la care se adaugă suprafața aferentă staționării vehiculelor în afara părții carosabile. Același tarif se plătește și pentru accese la stații de distribuție carburanți, hoteluri, moteluri, depozite etc. aflate în zona limitrofă drumurilor județene. Suprafața supusă tarifării este formată din benzile
Agenda2006-02-06-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284613_a_285942]
-
amplasate sanctuarele. Partea locuibilă se întinde pe mai multe zeci de terase, făcând din Sarmizegetusa Regia cea mai întinsă așezare dacică. Cetatea de la Costești, situată pe Dealul Cetățuia, a fost o fortificație cu rol strict de apărare, fără așezări civile împrejur. Datorită amplasării, aceasta a reprezentat un important punct de pază și observație. Cea mai puternică fortificație a sistemului defensiv din Munții Orăștiei este considerată, însă, Cetatea Blidaru, situată la o altitudine de 705 m, singura care nu a putut fi
Agenda2006-09-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284815_a_286144]
-
arătat cu mâna și a zis: „Acesta este Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatele lumii“ (Ioan 1, 20). Iisus s-a botezat pentru ca „să se împlinească toată dreptatea“. Care dreptate? Mântuitorul a împlinit toate prescripțiile Vechiului Testament. S-a tăiat împrejur la opt zile de la naștere. A împlinit ca nimeni altul poruncile Vechiului Testament. Printre ultimele porunci, date de Dumnezeu, este și aceea ca oamenii să se boteze cu botezul lui Ioan. Sfântul Ioan Botezătorul l În 7 ianuarie Toți proorocii
Agenda2006-01-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284602_a_285931]
-
Ap. Petru; Sf. Mc. Pevsip și cei împreună cu el; 17 ianuarie - Cuv. Antonie cel Mare; 18 ianuarie - Sfinții Atanasie și Chiril, arhiepiscopii Alexandriei; 20 ianuarie - Cuv. Eftimie cel Mare; Sf. Mc. Vas și Eusebiu. BISERICA ORTODOXĂ SÂRBĂ 14 ianuarie - Tăierea împrejur a Domnului; Sf. Vasile cel Mare; (Anul Nou); 15 ianuarie - Cuv. Serafin de Sarov; Sf. Silvestru; 17 ianuarie - Soborul Sf. 70 de Apostoli; Sf. Jevstatije sârb; 19 ianuarie - Botezul Domnului; 20 ianuarie - Soborul Sf. Prooroc Ioan Botezătorul. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ 14
Agenda2006-02-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284628_a_285957]
-
-n cușma lui de-un lan Sus arcuit deasupra sa, Înseamnă că nu era Decât un semn precum c-o să înceapă Mocnire surdă ca o apă, Venită dedesubt dinspre Scărișoară Apă de tot limpede și uioară Care să spele totul împrejur Să nu rămâie gâde sau fur Adus să strice crângul cel crud De dincolo de Abrud Unde ca-n hrubă de faur Dospesc comori păzite de minotaur” (p. 51). Cealaltă surpriză o oferă volumul Tinerețe fără bătrânețe, vivace retocmire pe versuri
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
dialogul. După zece ani, am plecat de la Ottawa pentru că voiam să trec din lingvistică înapoi în literatură. Am reușit pentru că disciplinele în America de Nord nu sunt separate de granițe de netrecut. Universitățile caută să atragă profesori titulari, se uită cu atenție împrejur, citesc publicațiile recente și dacă decid că autorul unora din ele li se pare potrivit, îi fac o ofertă. Așa am obținut un post de teorie literară în minunatul Montreal. Ulterior, am primit alte oferte și, pentru că doream să călătoresc
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
pe Laurian, pe-atît de greu i-ar fi să se dezică de el. Este și ăsta un preț, nu cu mult mai mic decît blestemul sărăciei, încercat la o adică pe propria piele și pe care-l vede de jur împrejur la toată lumea, la surori și la maică-sa... Își ajută cît poate neamurile, cît o lasă inima, fără să reușească vreodată să le mulțumească. Sătulul nu crede flămîndului, mă rog, nu se poate achita întru totul, dar e tot atît
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
Imaginile coșmarești sunt puternice, unele amintindu-ne de filmul Matrix, de felul în care se vede ce a rămas din omenire din perspectiva spațiului stăpânit de monștri ai beznei fioroase: „...ținând în mâini frânghia ombilicală, Fulviu își roti curios privirile împrejur. Omul de serviciu avusese dreptate, privea cerul de catran de deasupra, acoperit de nori plumburii cu burți galbene, prin care pâlpâiau fulgere de furtună, cu ochii cuiva care a intrat într-un tablou fantastic. Pentru prima oară de când învățase să
Lumea narcolepticilor by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4263_a_5588]
-
familie, atât iarna, cât și vara. Casa mare, de "curat", era folosită doar la petreceri deosebite sau la înmormântări. Desigur, orice musafir era primit în casa mare, indiferent dacă era rudă apropiată sau nu. Ia, flăcău, o sută și stânga-mprejur! Vezi, să nu uiți, mâine seară la patru, ești aici, la intersecție, că de nu... Vai, domnule, cum să credeți că nu aș veni?! Noi suntem ca la armată! Familia Tălparu rămase pe marginea drumului. Toți păreau puțin dezorientați. Mihai
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
că am cumpărat un praf special care trebuie dizolvat în puțină apă. Vreau neapărat să ajung la el. Mă ridic din pat. Simt cum se învârte totul cu mine. Mă sprijin de perete să nu cad. Cum nu disting nimic împrejur, nu știu dacă am lăsat ușa deschisă. Încep să pipăi aerul cu mâna și, în același moment, mă izbesc cu umărul drept de ușa întredeschisă. Simt cum durerea îmi crește surd în umăr. E a doua oară când mi se
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
rar și încet. Fiecare lucru din casă e la locul lui. E liniște perfectă. Mă spăl pe față și când mă văd în oglindă îmi dau seama că arăt la fel ca întotdeauna, că timpul a împietrit în mine și împrejur. Dar nu mă sperie nimic, nu mă întreb nimic. De fapt, mă întreb din nou, un singur lucru: de ce nu simt. Ies fără să închid ușa și cobor în fugă treptele. Sirena ambulanței sparge liniștea ca pe-o sticlă goală
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
și oase. E-n oraș. Unde? întrebă bătrâna, ștergându-și nădușeala, și-și desfăcu brațele vânturându-le prin aer, vrând să se prindă de ceva. Ah, Doamne! Și eu stau și-mi prăpădesc vremea de pomană! Căută cu privirile dezorientată împrejur, neștiind încotro s-o pornească. L-a văzut la bal. Hei, madam! strigă Invalidul din fundul hardughiei, privind pe deasupra ziarului. Ce-mi complotați acolo? Intrați înăuntru. Ia să te văd, domniță, se adresă el Cerboaicei și bocăni nerăbdător cu bontul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
printr-o sticlă topită, un om venind spre ele. Venea sau se-ndepărta, sau stătea pe loc, nu se-nțelegea, pentru că era departe, și ce-o tulbură dintr-o dată... Dumnezeule! Coborî mâinile, înălță gâtul, și prin pleoapele întredeschise privi roată-mprejur zarea și-și dădu seama, cu-o înfiorare rece, aproape de spaimă, că erau singure în tot cuprinsul. Câmpul întreg și lumea întreagă se scufundau sub ochii ei de ani de zile în fum și-n moarte. Ce om! Se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
te pot ține și-ți pierzi echilibrul. Mi-am pierdut eu capul, ce mai contează? Bine-mi pare! Bine-mi pare! bătu ea din palme și-o rupse la fugă-nainte. Se înălță bombându-și pieptul costeliv și se uită împrejur, parcă ar fi căutat ceva de care să se-agațe mai repede. Ea veni să-l sprijine. El, șmecher, o-nlănțui cu brațul și-o sărută. O sărută pripit, nici măcar nu-i nimeri gura. Ea se feri, apoi rămase nemișcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
fulgerând albastru urmele cerbului șerpuia printre cușmele albe, ireale, clădite din zahăr zgrunțuros, cu oglinzi negre în loc de ramuri, pe covoarele pomilor; plutind între cer și pământ atârnate de barba ceții; îngropându-se sub umbrele albastre înscorțoșate de chiciură. Privind, uimită, împrejur, cu grijă să nu-și rănească ochii, sufla în pumni, descheiată la șubă luneca înfundându-se în omăt, cu cizmele ei ușoare și înalte, care-i ajungeau până la genunchi, unduindu-și umerii și brațele, de parcă ar fi vrut să zboare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
bătea în ea încălzind-o ca pe-o tipsie de aur. Lângă brad, în fața sa, în celălalt capăt al poienei, se-nălța un stejar bătrân, rotat, atât de fastuos și măreț în frunzișul lui des că arunca o umbră neagră împrejur. Neagră-albăstruie, încât, iarba părea de petrol. Acolo-i plăcea cerbului să-și întâmpine și să-și înfrunte adversarii. Acolo, în largul poienii însorite, aștepta totdeauna cea mai frumoasă căprioară a pădurii, cu sfârcurile urechilor albe, sfârșitul turnirului dat în cinstea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de piele; ținerea la oficiile poștale a unor evidențe pentru scrisorile prezentate și sosite și condică separată, pentru predarea spre expediere către căpitanii de poștă din localitate; aplicarea pe scrisorile prezentate a unei ștampile având la mijloc denumirea orașului și împrejur data zilei de prezentare; în cazul în care taxele erau achitate în momentul depunerii la poștă, se mai aplica o ștampilă "Franco"; predarea scrisorilor adresate în localitățile rurale, cu semnătură la isprăvnicieăprefectură), de unde se trimiteau la subprefecturi pentru a se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de noroi. Un noroi lipicios, cu un miros greu, care îi ajungea până la creier. Făcu un pas în față și simți cum piciorul i se scufundă încet într-un strat gros, moale, de nămol, împrăștiind același iz. Se uită înspăimântată împrejur. Nici urmă de pajiștea înflorită, pe care se așezase. Un ochi de mlaștină răsărise dintr-odată sub picioarele ei, ca și când ar fi existat acolo dintotdeauna.” Impresionează intensitatea sentimentului: „Simt atât de intens nevoia de a-mi fi aproape, cum nici
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
că de ...mine, de acea frântură din „Eul” pe care nu-l cunosc sau îl cunosc prea puțin. În fiecare om sălășluiește și o parte întunecată, despre care evităm să vorbim, să ne întrebăm. O trecem sub tăcere, ridicând ziduri împrejur, negând-o până la respingere. Să te cunoști și să te accepți în întregime, cu bune și cu rele, pare cel mai greu lucru din lume. Din momentul intrării noastre în viață suntem condiționați - într-un fel sau altul - să nu
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
această ordine. La plecare, observi că în grădinița din fața blocului au înflorit ghioceii din bulbii plantați anul trecut de către vecina de la parter. Zâmbești pentru că e primul semn al primăverii. Brusc îți aduci aminte că ți-ai uitat portofelul acasă... Stânga împrejur și fără nicio spaimă, te întorci din drum și-l recuperezi. Mergi apoi în ritm alert, până în stația de tramvai. Câteva cratere în asfalt îi enervează, pe bună pe dreptate, pe șoferii grăbiți, iar ție îți zgârie retina. Ești gata
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
de noroi. Un noroi lipicios, cu un miros greu, care îi ajungea până la creier. Făcu un pas în față și simți cum piciorul i se scufundă încet într-un strat gros, moale, de nămol , împrăștiind același iz. Se uită înspăimântată împrejur. Nici urmă de pajiștea înflorită, pe care se așezase. Un ochi de mlaștină răsărise dintr-odată sub picioarele ei, ca și când ar fi existat acolo dintotdeauna. Dar era sigură că nu-l văzuse înainte... Era foarte sigură. Simți cum i se
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
acum, dar parcă au trecut ani de când zace pe iarba udă, acolo unde îl aruncase, peste noapte, o pală de vânt. Întunericul nu s-a risipit de tot, razele soarelui răzbătând cu sfială până la pământ. Își aruncă privirea de jur împrejur, doar, doar o zări pe cineva cu care să schimbe o vorbă. I se urâse peste noapte, singur, numai câțiva greieri zăpăciți îi ținuseră companie. Nu că nu i-ar fi plăcut serenada micilor trubaduri, dar nu reușise să ațipească
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
în secolul al XIII-lea. Una dintre cele mai stricte reguli de cuprindere în privința defrișărilor din pădurile românești consta în stabilirea dimensiunii normale a unei poieni artificiale. Măsurarea se făcea prin aruncarea unui obiect (de obicei o bardă) de jur împrejur, stând la mijloc. Poiana avea dimensiunile corecte dacă nu depășea perimetrul conturat prin procedeul descris (Stahl, 1998, vol. I, pp. 223-256). Și această regulă este însă discutabilă. În primul rând, din studiul lui Stahl nu reiese care erau motivele stabilirii
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]