1,052 matches
-
hățișuri umbroase întîlnindu-se chiar cu imaginea lor răsfrîntă-n oglinda firii înșelătoare. Erau mulți încăierîndu-se verbal și nici o idee sprințară nu-i îndemna la echivocuri nici vreo veveriță grațioasă nu le tulbura privirea ființa cea de-o potrivă cu firea părea împresurată de frica de-a nu cădea în prăpastia uimirii de sine. Și erau mulți amuțind de-nfricoșarea de-a rămîne doar unul din tufișuri obscure ar fi apărut vreo dihanie ațîțată de hărmălaia atroce a grupului fratern încît ai fi zis
Poemul și scrisoarea by Gheorghe Simion () [Corola-journal/Journalistic/10650_a_11975]
-
cimaruta mea! Înzăpezite piscuri reapar, cum moartea nu distruge, iată, trupul, ci doar o taină risipind poeme, pentacole cu dinți fără să muște, cănd Paracelsus tace în alfabetul magic, supus enochian! Singurătatea ne privește-n față, din toate părțile suntem împresurați, o nouă iubire se strecoară hoțește, sunt robul tău, Doamne, am pasul curat... 20 A brad și scorțișoară miroase-n casă iernii, în cimbru, dafin, chimen e război, ienibaharul țipă de tristețe, în coriandru pocăința tace. Vanilia în rom se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
să nu accentuăm nesiguranța, de ce să nu investim într-însa energia spiritului nostru? Instanța acestuia devine un judecător implacabil al tuturor valorilor, pe care nu ezită, indiferent de gradul lor de prestigiu, a le scruta pe toate părțile, a le împresura cu o textură de obiecții și nu odată a le osîndi în termenii unei, să admitem, legitimități intelectuale. Dl Ciocârlie nu șovăie a-l admonesta și corija pe Pascal, la fiecare pas: ,A nu-ți fi frică de moarte e
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
de folos și întorcând totul pe dos. Taman ca originalitatea președintelui lăeț, ori goleț, din Zimnicea!...) ...Părea o soluție. Dar,... când era sfatul mai mare Iacă toți lăeții și goleții Cu măciuci înarmați și topoare Ba iacă și ciurarii sumeții împresurară cinstitul sobor, Cucavel era (șeful) lor Ah, le sentiment du déj vu!... Al lucrului pe care noi aveam să-l pățim în viitor. Beleaua-i gata. Dar ce strigă gloata (minerilor). Moarte soborului mișel, sus Cucavel! care ieșind în față
Caftane și cafteli (reluări) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10199_a_11524]
-
Oamenii Însă nu par să Îl perceapă, nu par să simtă fiorii de a pășii de-a lungul istoriei. Privesc clădirile. Sutele de pietre memoriale c a r e f o r m e a z ă monumentul Holocaustului mă Împresoară. În fiecare parte se ridică parcă munți, totul se apleacă, și totul pare să se Împletească. Î m i a m i n t e s c c ă monumen tu l ded i ca t evreilor e construit de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
literatură română, Leonida Dănilă, ca să ne arată, În cimitirul orașului, mormântul mezinului familiei Eminescu, Matei Eminescu, căpitan și erou În Războiul de Independență 187778, care a sfârșit ca subprefect de Bistrița. Mormântul Îngrijit de elevii liceului, mai sus amintit, era Împresurat cu flori În culorile drapelului României (roșu, galben și albastru). Am făcut multe poze la acest mormânt, pe care, Împreună cu profesorul, le-am trimis colonelului Gheorghe Eminescu, fiul lui Matei și ultimul nepot de frate, pe linie bărbătească, al poetului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
valorilor și moravurilor epocii. Ingeniozitatea contrastivă a metaforelor, dotate cu virtuți aforistice, perfecționează viziunea poetului, capabilă să imagineze plastic moartea timpului, a cosmosului și a logosului și, totodată, să picteze eterna dimineață a creației. Artistului dezamăgit de nulitatea contemporanilor săi, împresurat de detractori și adversari grotești (în plan politic, erotic, etic), nu-i rămâne altă cale de ales decât recursul mitopoetic, id est proiecția ideală a patriei și a națiunii, a „sfintelor firi vizionare”, la sânul cărora accentele exilului său pământesc
Eminescu, recitiri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4009_a_5334]
-
în largul Noii Anglii. Poate o să ajung să-l conving să navigheze spre orizonturi mai largi. Ar fi oricum mai bine decât să mă afund în plictiseala marii noastre case familiale. Visez la alte naufragii decât la cele care mă împresoară, între Porto și Brandy...” (Pratt, Pierre, 1994: 11). Cele două denumiri sunt, desigur, numele băuturilor care-i țin companie frumoasei femei marcate definitiv de aventura din adolescență pe apele magnetice ale Pacificului. După ce a trăit la limita vieții și a
Iubitele lui Corto Maltese (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4202_a_5527]
-
Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2130 din 30 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Cum poate scrie omul veșnicia Când timpul prin iubire se măsoară Și-n ochii neputinței se strecoară Secunda care-și plânge agonia? Un farmec blând tăcerea împresoară, În suflete se scaldă elegia Și-n haina serii curge fantezia, Doar liniștea din stele mai coboară. Să-ți fie clipa candelă cerească Iar visul să-l îmbraci în amintiri, Să porți pe brațe taina îngerească Și s-o ascunzi
SONETUL TIMPULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385236_a_386565]
-
ci din contră, ea antrenează și intensifică emoțiile cele mai negative. Sfântul Ioan Gură de Aur spunea: „Crezi că te răzbuni asupra aproapelui, dar te chinuiești pe tine însuți. Te dai în brațele pornirii ca unui călău lăuntric care te împresură din toate părțile, și-ți sfâșii liniștea. Ce poate fi mai nefericit decât un om mereu stăpânit de mânie? Ca și nebunul furios care nu se bucură niciodată de liniște ... ” În orice situație ivită ar trebui să se reziste împotriva
ONOARE ŞI RĂZBUNARE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344239_a_345568]
-
din urmă vocile sufletelor care s-au ridicat în eternitate. Logica e biruită de o imensă derută și nimic nu suplinește acea clipă care te răzbește”, spune poeta și scriitoarea existențelor zdrobite de stânca deznădejdii. „Atunci, împreună cu acel mesaj te împresoară durerea, pe care uneori nici vremea nu ți-o poate tămădui”, mai spune ea... Așa s-a întâmplat într-o frumoasă zi de primăvară, sub o imensă magnolie înflorită, în curtea studioului de pe strada Cluj, unde venise poetul Alexandru Jebeleanu
Agenda2005-44-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284374_a_285703]
-
1993 la Putna, a fost un eveniment memorabil”, îmi spune domnul avocat. Cel revenit din nedreapta pribegie l-a recunoscut de îndată, și-au strâns mâinile, s-au revăzut la Versoix, apoi la Săvârșin la castel. „De fiecare dată ne împresoară amintirile legate de acei ani frumoși de neuitat: Mai sunt printre noi, în afara Majestății Sale, Lascăr Zamfirescu, Walter Heltmann, Rodion Chiaburu și subsemnatul”. În urma amintirilor a rămas timpul cu zborul său implacabil, cu momentele sale trecute, frumoase sau dureroase, un
Agenda2005-27-05-senzational 3 () [Corola-journal/Journalistic/283902_a_285231]
-
nopțile de-atâta toamnă, la tâmpla ninsă tremură gânduri vechi, fără strop de sfială inima mă-ndeamnă s-alint optimismul ce se scaldă în ochi. Urc pe trepte de gând demult, prăfuite, dintr-un ochi de geam pătrunde lumina ce-mpresoară tandru, tâmplele obosite și-nseninează gândul ce găsește tihna. Și drept compensare pentru anii rătăciți voi împânzi prin versuri anotimpul rănit, am să-i răscumpăr pe toți cei desfrunziți, iar prețul va fi în multe poeme convertit. Chiar dacă drumurile toamnei au
FILONUL SUFLETULUI de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385052_a_386381]
-
tot și toate Dar sufletul mi l-ai atins Și m-ai purtat spre cer...departe... Mi-ai arătat acolo Doamne O casă sfântă, minunată Ce-ai construit-o pentru mine Cu dragoste de Veșnic Tată! O, câtă pace mă-mpresoară În rugă când Îți pot șopti: Da...Te iubesc cum niciodată Nu am crezut că pot iubi! O, Tată coboară prin Duhul! Sunt zile în care îmi pare Că drumul e greu și e lung Și cad și sunt spini
OMAGIU DIVIN 20 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385154_a_386483]
-
Acasa > Poeme > Devotament > CAD FRUNZE... Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Cad frunze de-ntuneric din cerul de cerneală, Pe valurile nopții să plâng, am obosit. Iubirea mă-mpresoară acut, perfida boală Îmi macină cu vervă tot trupul istovit. Mă-ngână liliecii, înfiorând pădurea, Alerg înfrigurată-n coșmaruri, tremurând, Se sting în mine vise și gândul mi-e aiurea, La patima nebună, din mine devorând. Se cern prin noi
CAD FRUNZE... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384507_a_385836]
-
se lasă casa pustie ”, iar despre asaltul Ierusalimului , în Luca 19 cu versetul 43și 44 Domnul Isus , Mesia și Creatorul universului iată ce zice plângând : Vor veni peste tine zile când vrășmașii tăi te vor înconjura cu șanțuri, te vor împresura , și te vor strânge din toate părțile : te vor face una cu pământul, pe tine și pe copii din mijlocul tău; și nu vor lăsa în tine piatră pe piatră , pentrucă n-ai cunoscut vremea când ai fost cercetată .” Luca
EVANGHELIA DUPĂ IOAN de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382268_a_383597]
-
ușa Și s-o deschid nu am mai reușit. Am încercat cu disperare Să te găsesc măcar în amintiri, Dar din iubirea mea cea mare, N-am mai găsit decât dezamăgiri. Am vrut să știu din a cui vină Ne împresoară zidul despărțirii, Și-n loc de-a dragostei lumină Am mai zărit doar fumul amăgirii. Era pe-atunci vară fierbinte Și nu era o zi când să nu-mi fii, Acum în toamna prea cuminte, Plâng în tăcere frunzele din
NE-AM DĂRUIT CÂNDVA IUBIRII... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382441_a_383770]
-
plângă Pe copacul doborât, Moartea-ntârzie s-ajungă, Cu alai posomorât. Ruga lor atinsă cerul, Ce cutremur s-a făcut! Și s-a adunat tot sfatul, Pentru omul cel căzut. Ce mai zbucium, ce mai clocot Se aude din văzduh Împresoară într-un tropot, Și coboar-apoi în duh! Și-ntr-un strop nemărginit Ce scoboară-n fulgerare O lumină-n infinit Îl ridică din strânsoare! Vin copiii toți în fugă Și ajung dintr-o suflare, Plânsul lor cândva o rugă, Azi
RUGĂCIUNEA UNUI COPIL de DANIEL DAC în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382488_a_383817]
-
Articolele Autorului SEARA Muzica mă-nvălui ușor Pe aripi albastre colindă un dor Din gene de stele vine iubirea Doar ea e în brațe cu nemurirea Alintă notele auzul fin Spre astrul nopții mă înclin Un aer din vis mă-mpresoară Cu tine în gând în fapt de seară. SERI ÎNMIRESMATE Gândul unduitor în liane, praguri Trecute prin inimi, timide șiraguri În viața aceasta mai stau în delir Din cupe de ambră parfumul inspir Mai trece prin arbori duhul cel bun
DIAMANTE ŞLEFUITE (POEME) de GEORGETA BLENDEA ZAMFIR în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383969_a_385298]
-
vâlvătaia trăirii de vrajă Dezdioc a fructului coajă Sâmburele nu-mi spune nimic Norii mai trec iar un pic RITMURI Ritmuri aprige de dor și vrajă Cântă în sângele roșu o emfază De nemărginire spre seară Cu tine taina mă-mpresoară Visez tandru pe un câmp Ascult din subconștient un descânt Seara din gene clipește ușor Cu gândul iubirii mă-nfior. ------------------------------------ Georgeta BLENDEA-ZAMFIR 21 februarie 2016 Brașov Referință Bibliografică: Georgeta BLENDEA-ZAMFIR - DIAMANTE ȘLEFUITE (POEME) / Georgeta Blendea Zamfir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DIAMANTE ŞLEFUITE (POEME) de GEORGETA BLENDEA ZAMFIR în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383969_a_385298]
-
de artă, bulevardul ticsit de magazine pe ambele părți, hotelul de la intersecția aceea aglomerată... Da! Hotelul ale cărui ferestre își păstraseră forma și mărimea, iar clădirea părea a fi bine întreținută. Am presupus că are aceeași destinație. Amintirile m-au împresurat degrabă și încercam să „văd” prin sticlă și pereți camera în care m-am simțit atât de bine, cândva, cu mulți ani în urmă. Mi-am amintit de o plăcută întâmplare consumată în intimitatea acelei micuțe camere, dotată doar cu
DIN ALE TINEREŢII VALURI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383362_a_384691]
-
aud în nopți târzii Câte imi vor da de știre C-o să pleci,că nu mai vii? Printre visuri îndrăznețe Care-mi umplu nopțile Câte pot să mă învețe? Să-mi vindece rănile? Printre doruri și suspine Ce mereu mă împresoară Câte oare vor învinge? Vor renaște-a doua oară? Printre doruri printre vise Care vin,se desfășoară, Oare cât din ce promise Primăvara-l înconjoară? Printre tot și printre toate, Printre tot ce pot să fiu Primăvara-ncet răzbate, Mă
PRINTRE ȘOAPTE DE IUBIRE de VALER POPEAN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383479_a_384808]
-
aud în nopți târzii Câte îmi vor da de știre C-o să pleci,că nu mai vii? Printre visuri îndrăznețe Care-mi umplu nopțile Câte pot să mă învețe? Să-mi vindece rănile? Printre doruri și suspine Ce mereu mă împresoară Câte oare vor învinge? Vor renaște-a doua oară? Printre doruri printre vise Care vin,se desfasoara, Oare cât din ce promise Primăvara-l înconjoară? Printre tot și printre toate, Printre tot ce pot să fiu Primăvara-ncet răzbate, Mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > DESCÂNTEC DE PRIMĂVARĂ Autor: Antonela Stoica Publicat în: Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului DESCÂNTEC DE PRIMĂVARĂ Primăvară, Primăvară Ca un Rai mă împresoară Să erupi în mine iară Cu magia Verdelui, Albăstreala Cerului Soarele, de Mărțișor, Ca simbol nemuritor, Yin de Drag și Yang de Dor Și de Dragoste curată, Pasiune-adevărată, Dintre stele adunată... Peste sufletul obscur Leagă alb și roșu șnur În
DESCÂNTEC DE PRIMĂVARĂ de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382856_a_384185]
-
ne-ascundeam în sânul lor Și-n sânul nopților de-argint Când am jurat că n-o să mint Că ochii mei la fel vor fi Ca doua flori de in și....și.. Vor picura iubire-n fiecare zi Te vor împresura mereu în timp Ce-n păr îți va mai crește-un anotimp! Citește mai mult DUPĂ UN TIMPDupă un timpNe va mai crește-n păr un anotimpși-n suflet o fărâmă de târziuVa sta acolo totdeauna...... știuPăzind minutele de dorCând ne-
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]