48,029 matches
-
nilul susurînd/ și palmierii și viperele mici și galbene/ ca niște jartiere de damă/ și glasul lui ramses/ proaspăt trezit din somn/ cînd tocmai te visase/ în slipul tău triunghiular/ în care clipea ochiul lui dumnezeu/ ții minte cum mergeam împreună la servici/ cum mîncăm covrigi cu susan/ și tu îți ridicai puțin noaptea de pe ochi/ șam ai plătit lumină mă întrebai/ erai pudica eu te duceam cu vorba/ îmi plăcea întunericul tău/ mă bălăceam în el/ pînă ajungeam pe emisfera
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
Poate chiar că nici nu contează să-ți ascunzi jocul, poate că târăști un cancer încă nedetectat, care te va scoate din joc într-un an sau doi. Ai putea face un infarct, mai cu seamă dacă nu vom modifica împreună actualele tale condiții de muncă. Ai putea să mori mâine, într-un accident de circulație, mai ales dacă numărul călătorilor va tot spori. Cum vezi, mai degrabă gândesc pentru tine, decât împotriva ta. Nu poți să nu-ți dai seama
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
și iarăși m-am făcut purpură, ca În fața unui Dumnezeu, la spovedit. - Pentru colind, uite, moșule, ia de la mine bănuții ăștia și ascultă-l pe băiat! E, o idee, mai copt! Din ei, dă-i și lui, că ați crescut Împreună! Și Împreună să fiți, ca frații, oriunde ați fi!, m-a scos din Încurcătură bătrânul. Elena s-a uitat mai Întâi spre bani, apoi, la mine. Nu știa ce să facă. - Lasă, că Îți dau eu! N-ai auzit? Să
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
m-am făcut purpură, ca În fața unui Dumnezeu, la spovedit. - Pentru colind, uite, moșule, ia de la mine bănuții ăștia și ascultă-l pe băiat! E, o idee, mai copt! Din ei, dă-i și lui, că ați crescut Împreună! Și Împreună să fiți, ca frații, oriunde ați fi!, m-a scos din Încurcătură bătrânul. Elena s-a uitat mai Întâi spre bani, apoi, la mine. Nu știa ce să facă. - Lasă, că Îți dau eu! N-ai auzit? Să-i Împărțim
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
eu, că mi s-a urcat la cap. Dar de stat, trebuie să stea! Altfel, unde mai e respectul?...Față de bărbat, față de părinți?! Iar, fără respect, Începe strâmb. În plus, și cu stângul! Iar viața de aici Începe - de când se Împreună bărbat cu femeie! Abia atunci ești - cum s-ar zice - la Începutul lumii, al facerii de casă, de rânduială, de altă lume... - Bă, moș Gogule, eu o dau dracu de treabă! Ne-ai băgat pe toți În ceață! Eu una
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
Ceaușescu, s-a urcat În elicopter și... Mă, nene, nu știu ce să zic... parcă, totuși, nu-mi vine să cred că a fugit! - Tataie, e revoluție! Poporul face revoluție! - i-a zis Elena - Dumneata n-ai văzut? Că ne-am uitat Împreună la televizor! - Poporul face ce i se spune!- mânca-o-ar moșu`! - Mă, tată, mai bine hai să schimbăm vorba, ne mai aude careva și..! - l-a rugat Gheorghe. - Poporul, de când e lumea, a făcut ce i s-a spus
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
întâlnea câteodată grupul, spre anxietatea soției, Irinel (cine ar putea s-o condamne, date fiind condițiile), unii au ieșit treptat de la închisoare (inclusiv Sârbu, Balotă și alții, iar alții au fost încarcerați ulterior, ca Negoițescu de pildă). Oricând, atunci când erau împreună, era ceva formidabil, ca la Junimea, presupun, un amestec de voioșie și de inteligență și de erudiție care nu-și găsea egalul, cred, în toată România acelor vremuri. Narativ dominau Gary Sârbu și Dominic Stanca, cel din urmă prin imaginar-dramatic
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
împiedicam, căutând cuvântul cel mai potrivit pentru traducere, el (care nu știa limbile acestea străine nici pe departe cât mine) îmi dădea, chiar el cuvântul potrivit. Eu învățam imens, făceam traducerea brută, el o punea în versuri, apoi le citeam împreună, făceam corecturi. Asta în tot cursul anilor '60 și începutul anilor '70; era o delectare excepțională. Pe vremea aceea îl vedeam mai puțin pe Gary, dar în schimb în anii '80, prin corespondență (publicată aproape toată) am compensat, mi-am
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
fetișuri, de atîta conformism și de atîta pervertire a libertății din pricina coliziunii cu piața, copiii de ieri, azi absolvenți insubordonabili și artiști lucizi, refuză ostentativ negustoria, muzeul, spațiile consacrate și mitologiile țepene. Dacă părinții luau de mînă estetismul și fugeau împreună în atelier și în sala de expoziție ca să nu-i prindă din urmă implicarea în istorie, ideologiile impuse și crampoanele realismului socialist, copiii coboară acum în stradă, se iau de piept cu istoria, abhoră estetismul și muzeul, recuperează militantismul pierdut
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
Frank Stürmer, coborînd cele "11 trepte pentru Vlad", unsprezece fiind cifra favorită a Meșterului, 11 trepte care ne conduc într-un spațiu extraordinar, plin cu cărți, obiecte, machete din spectacole, instalații ș.a.m.d. Acolo au lucrat ani în șir, împreună, Vlad Mugur și Helmuth Stürmer și, după '90, a poposit și Lia Manțoc. Cineva spunea că cel mai important lucru în teatru este loialitatea. Mă tem că avea dreptate. Ceea ce s-a întîmplat zilele acestea la Cluj, faptul că am
Loialitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15115_a_16440]
-
Mugur și Helmuth Stürmer și, după '90, a poposit și Lia Manțoc. Cineva spunea că cel mai important lucru în teatru este loialitatea. Mă tem că avea dreptate. Ceea ce s-a întîmplat zilele acestea la Cluj, faptul că am fost împreună, cu drag, atîția dintre cei ce l-am iubit și prețuit pe Vlad Mugur, felul în care Magda Stief a fost simțită și prelungirea concretă, pămînteană a lui Vlad, dincolo de artista rafinată modelată de regizor, grija și afecțiunea cu care
Loialitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15115_a_16440]
-
pe algerienii de la care voia să smulgă informații. Ce legătură este, îndefinitiv, între toate acestea? Una simplă: e vorba de aceeași combinație între violența (fizică ori verbală) și extremismul ideologic. E ciudat (și totuși!) să constați cît de bine merg împreună. Violența îi vine extremismului ideologic ca o mănușă. Sau invers: nu e sigur care pe care îmbracă. Rasiștii din rasa becalo-nețoiască simt o imperioasă nevoie de a se comporta brutal. Ei nu doar îi urăsc pe negri sau pe țigani
Violență și ideologie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15120_a_16445]
-
Ciocârlie îi dă o ripostă de bun simț (adorm și spiritele eminente!): E o... prostie Amiel, Tolstoi, Jules Renard, Kafka, Thomas Mann, Virginia Woolf, Anaïs Nin, Sylvia Plath, Michel Leiris, Radu Petrescu, Mihail Sebastian. Sînt numai cîteva nume și fac, împreună, cam mult. Prostia egotistă n-o contest, numai că ea îl condiționează pe orice scriitor, nu numai pe autorul de jurnal. Ba chiar: fără un anumit grad de prostie, n-ai muta nici un obiect din loc". Scrutînd atent lucrurile, ne
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
eschiva fiindcă tocmai refuzasem să compun o telegramă de felicitare pentru tovrășu' și eram în pragul disidenței. Colegul meu, om mai în vârstă, citind "compunerea" îmi reproșează lipsa totală a referirilor la dictator. Mă surprinde fiindcă de obicei îl ponegream împreună la cele mai înalte cote. Nu poate concepe, "...totuși, orice ar fi, așa se obișnuiește. Nu va merge...". A mers. Parte din discurs a fost televizată. Vorbele lui Patapievici spuse odată la Chestiunea Zilei, par adevărate: "Ei... ne dădeau mult
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
de societate autohtonă normală s-a consumat prin clasa a treia. Pionier de frunte, cu "origine sănătoasă", datorată în special bunicilor, am fost "selectat" pentru a merge într-o tabără internațională. Undeva lângă Moscova... Chemat la școală împreună cu mama. Ascultăm împreună perorațiile tovarășei de la sector în legătură cu grija partidului și guvernului pentru tinerele vlăstare. Se cere o fotografie a copilului. Bănuiam că este pentru pașaport. După un timp mama a fost din nou convocată și i s-a comunicat "cu discreție" motivul
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
a venit la București cu două expoziții de pictură; prima a fost deschisă la Muzeul Național Cotroceni, iar cea de-a doua la Galeria Sabina&Jean Negulescu. Faptul că aceste expoziții au fost organizate aproape simultan și că ele numără împreună cîteva sute de lucrări poate fi, pînă la un punct, o simplă întîmplare. Pictorului i s-au oferit aceste spații și el n-a făcut decît să se conformeze ofertei. însă de la acest punct încolo, nimic nu mai este întîmplător
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
nebuniei, în 1984. Foucault a publicat în revista Critique recenzii ale cărților lui Deleuze (Ce este filosofia?, Diferență și repetiție), iar acesta i-a consacrat celebrul eseu de la Editura Minuit. Mai mult, la începutul anilor '70, cei doi au intrat împreună în politică. Astfel, Gilles Deleuze a luat parte activ la Grupul de Informare asupra Inchisorilor (GIP) precum și la comisia de anchetă asupra afacerii Jaubert. Tot împreună au adus în discuție funcția intelectualului. La colocviul Michel Foucault/Gilles Deleuze: un dialog
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
eseu de la Editura Minuit. Mai mult, la începutul anilor '70, cei doi au intrat împreună în politică. Astfel, Gilles Deleuze a luat parte activ la Grupul de Informare asupra Inchisorilor (GIP) precum și la comisia de anchetă asupra afacerii Jaubert. Tot împreună au adus în discuție funcția intelectualului. La colocviul Michel Foucault/Gilles Deleuze: un dialog au participat universitari francezi și români, între care îi menționăm pe Alain Brossat, de la Universitatea Paris VIII, filosoful Philippe Artières, de la Centrul Michel Foucault din Paris
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
care se întreține singur, care arată bine și se îmbracă bine, care face din literatură nu un martiriu, ci o plăcere, fără obsesii, fără drame, dar cu o reală seriozitate. Cam aici s-ar opri similitudinile. Pentru că ceea ce îi aduce împreună pe cei doi în spațiul aceleiași cronici sînt de fapt diferențele. îmi închipui aceste două cărți așezate în rafturile unei librării. Ambele au coperta construită dintr-o fotografie. Iulian Tănase a ales poza studiată a celei mai misterioase femei care
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
propune conțin cîteva invenții poetice pentru care i s-ar putea acorda brevet... O poezie foarte inteligentă și, iarăși trebuie precizat, amuzantă. Entertainment, iată un cuvînt cheie pentru cîțiva dintre poeții tineri ai Iașiului. Radu Andriescu și Dan Ursachi semnează împreună un lung poem rezultat dintr-o corespondență poetico-electronică. Ei sînt singurii care riscă și respectă acea mistică a PC-ului enunțată în Manifest. Riscul e maxim pentru că poemul moare sufocat de celuloză... Criteriul "zonei" ar fi putut fi interesant dacă
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
o vadă pe Delia, familiile Victoria și Castro Barros au uitat de cele întâmplate și Mario a continuat s-o vadă de două ori pe săptămână când se întorcea de la bancă. Era vară și voia să iasă câteodată, se duceau împreună la cofetăriile de pe Rivadavia sau să stea pe o bancă în Plaza Once. Mario împlini nouăsprezece ani, Delia așteptă fără nici o petrecere - era încă în doliu - să facă douăzeci și doi. Soții Mañara găseau că doliul pentru un logodnic n-
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
căsători cu Delia, prelungind doar această iubire molcomă până când ea n-o să mai vadă o a treia moarte în preajmă, alt logodnic, cel care urmează la rând. Ca răsplată pentru aceste atenții Mario căpăta de la Delia promisiunea de a merge împreună la cinema sau la plimbare prin cartierul Palermo. Aerul curat îi făcea bine, Mario văzu că avea tenul mai strălucitor și un mers hotărât. Păcat de întoarcerea pe înserat la laborator, de nesfârșita adâncire în gânduri mânuind balanța sau cleștișorul
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
Înțelegem integrarea ca pe un consensus omonium. Scriind și Înțelegând rosturile ființării textelor, În care ne exprimăm, putem să ne-ntrebăm fără Îngrijorare a câta putere În stat este cartea ? Ea Începe de la gând, forță lexicală, revistă, carte, difuzare. Numai Împreună ne vom vedea aura de personalitate și Împlinită bucuria pentru care am fost meniți. Spun toate acestea, deoarece, parcurgând un deceniu de afirmare, Asociația Canadiană a Scriitorilor Români tinde spre maturizare, care pune preț mărturisit pe unitate. Așează cu o
To be or not to be. In: Editura Destine Literare by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/81_a_314]
-
Kuzmici Podkolesin, funcționar. Eu l-am “ales”, de bunăvoie și nesilită de nimeni, pe Baltazar Baltazarovici Jevakin, marinarul lui Victor Rebengiuc. Emoția care bîntuie neîncetat pe scena sălii “Izvor” este însoțită de farmecul actorilor. Totul este studiat minuțios, este descoperit împreună, elaborat, sudat, asumat, este savurat în repetiții și dăruit pe scenă, în timpul reprezentației. Fiecare personaj este rezultatul unei analize înfăptuită cu voluptatea cercetării, pas cu pas, a elementelor care îl umanizează. Pe el, aparițiile și povestea lui. Uneori simți că
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
de cele mai multe ori. Iar aceste căsătorii între minori se întîmplau și pe vremea lui Ceaușescu. Autoritățile închideau și atunci ochii. Am fost profesor într-o comună din județul Dîmbovița, Ciocănești. Mai exact în satul Vizurești, unde români și țigani locuiesc împreună. Periodic îmi venea la școală cîte un tată, sau dacă tatăl era în pușcărie, mama, să-mi spună că fata lor din clasa a V-a sau a VI-a s-a măritat. Nu se împerecheau averi cu ocazia asta
Nuntă cu amintiri de la Michi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13463_a_14788]