175 matches
-
subzistență, țăranii nu aveau bani, iar piața era departe și produsele puține. Statul a preluat toate datoriile țăranilor, iar bejenarii trebuiau să restituie sumele datorate în rate pe termen de 15 ani, statul plătind proprietarilor, conform legii, o treime, iar împroprietăriții două treimi din suma stabilită. Se poate spune că nici cei care au aplicat reforma agrară, membrii comisiilor, n-au luat apărarea țăranilor, aceșștia lucrând cu proprietarii și cu oamenii lor, ceea ce a dus la vicierea listelor cu îndreptățiți a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vasile Anton 42. Dumitru Turcu 43. Ilisei Chireacă 44. Ion Băișan Turcan 45. Ion Stan 46. Dănilă Dobrian 47. Gh. Tănase 48. Vasile Sandu 49. Ion Dobrian 50. N. Grămad Reforma agrară din 1864 s-a făcut prin despăgubirea proprietarilor; împroprietăriții clăcași din comuna Filipeni având de plătit importante sume de bani, în condițiile în care banii erau puțini și greu de făcut. Ceea ce surprinde pe trăitorul și cititorul de astăzi este grija legislatorului de a indica, în mod expres, locul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau ale proprietarilor. Tot cu surprindere trebuie să constatăm că nu s-a prevăzut nicio palmă de pământ pentru școală și alte instituții culturale. Mai menționăm că toate documentele (statistici, tabele, proceseverbale) se referă numai la o parte dintre cei împroprietăriți (aproximativ 190 din 309), în principal foști clăcași din Lunca. împroprietărirea clăcașilor din comuna Filipeni în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a avut ca urmare concentrarea bejenarilor bucovineni așezați în locuri diferite pe moșia Filipeni (Știubiana, Dobreana, Slobozia, Valea lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
următoarele: a) declarațiile personale ale celor înscriși în tabele; b) informațiile date de alte persoane; c) rolurile fiscale (registrele de la primărie) d) argumentele celor care n-au fost înscriși la împroprietărire. Revizuirea tabelelor a dus la modificări „în tabelul de împroprietăriți al serviciului agricol”, așa cum se arată în procesul verbal încheiat la 22 aprilie 1922: Am exclus din acest tablou 20 de împroprietăriși - spun membrii Comitetului de Ocol - pe următorii împroprietăriți pentru motivele notate în dreptul fiecăruia (pământ propriu, domiciliu în altă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din care 7 fără pământ; - 62 din Lunca - din care 30 fără pământ; - 24 din Slobozia - din care 12 fără pământ; - 18 din Valea Boțului - din care 3 fără pământ; - 7 din Pârlituri - din care 6 fără pământ; Cei 218 împroprietăriți aveau în proprietate 120 ha și 50 ari de pământ și li s-a împărțit 315,50 ha, formându-se loturi de 2 ha. Dintre cei îndreptățiți și împroprietăriți, 71 capi de familie nu aveau pământ deloc, cei mai mulți în Lunca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pământ; - 7 din Pârlituri - din care 6 fără pământ; Cei 218 împroprietăriți aveau în proprietate 120 ha și 50 ari de pământ și li s-a împărțit 315,50 ha, formându-se loturi de 2 ha. Dintre cei îndreptățiți și împroprietăriți, 71 capi de familie nu aveau pământ deloc, cei mai mulți în Lunca - 30, în Slobozia 12, Pârlituri 6, Valea Boțului 3, dar și în satele răzășești Brad și Balaia - 13 și în Fruntești 7. Atât comisia locală de împroprietărire, cât și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Atât comisia locală de împroprietărire, cât și Comitetul de Ocol nu au respectat întru totul legea: au fost excluși de pe liste și cetățenii care aveau dreptul la împroprietărire și, alții, care nu aveau dreptul, au fost înscriși. Faptul că fiecărui împroprietărit și s-a întregit un lot până la 2 ha, adică un lot de subzistență, nu rezolva decât pentru moment „problema țărănească”, gospodăria țărănească, țăranii săraci, fiind salvați de la ruină și foame. Dacă reforma agrară din 1921 a desființat marea proprietate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Boca, Mica monografie a satului Lunca, manuscris. 27 Mărturii ale celor care au răspuns la „Chestionarul” realizat de Olimpia Bădăluță. 28 Arhiva Primăriei Filipeni: Reforma agrară din 1921. Cele 20 de hectare ima fuseseră cumpărate de o parte dintre cei împroprietăriți, nu era al comunei. În funcție de suprafața plătită era și numărul de vite care puteau fi date pe izlaz. De exemplu, Gh. Boca, fost primar, avea 120 prăjini de imaș, putea trimite la păscut 6 vite. (Mărturia înregistrată pe bandă de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fertile din tot pământul existent în comuna Filipeni. Nedreapta repartiție a pământului existentă în țară la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, este confirmată și de situația împărțirii pământului în comuna Filipeni: vechi răzeși, clăcași împroprietăriți (1864), mari proprietari. Spre observă cu claritate că 4 proprietari mari au mai mult pământ decât 452 de țărani; 1927,10 ha, față de 2211,72. Fiecărui proprietar îi revin aproximativ 552 ha, pe când fiecărui țăran răzeș îi revin aproximativ 7
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu claritate că 4 proprietari mari au mai mult pământ decât 452 de țărani; 1927,10 ha, față de 2211,72. Fiecărui proprietar îi revin aproximativ 552 ha, pe când fiecărui țăran răzeș îi revin aproximativ 7 ha, iar la foștii clăcași împroprietăriți revin, de familie, aproximativ 2,3 ha. Mica proprietate răzășească era, la rândul ei, repartizată inegal: 10 răzeși din Fruntești aveau peste 20 ha; cei mai mulți aveau între 8 și 4 ha. Numărul capilor încadrarea Suprafașa de familie de la pânăă la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sigiliu în fum al satului Fruntești. Această ștampilă a fost folosită de vornicul satului Fruntești, Ion Ungureanu, în anul 1841. În anul 1865, procesele-verbale încheiate de comisia agrară sunt semnate de Artenie Drăgan, în calitate de primar, pe carel găsim în tabelul împroprietăriților între țăranii fruntași cu 4 boi. A făcut parte și din consiliul comunal, fiind semnat în această calitate pe mai multe procese-verbale. Primarul Artenie Drăgan, le fel ca alții care i-au urmat, nu șștia carte; avea un sigiliu propriu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din 1945, comuniști și necomuniști, continuau o veche practică. Comisia locală de împroprietărire a înscrisă în tabele pe toți îndreptățiții 55 din comună, 322 capi de familie la care s-a adăugat un tabel separat, scrisă cu cerneală, cu 16 împroprietăriți. La cei 338 capi de familie înscriși în liste, au fost împărțite 244 ha și 800 m2. În țară, nu toate pământurile expropriate au fost împărțite țăranilor. Unele terenuri au intrat în proprietatea statului pentru ferme model, loturi experimentale, stațiuni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țăranii îi spuneau „firmă”), Gospodărie Agricolă de Stat (GAS), subordonată GAS de la Gloduri, Izvorul Berheciului. La acea fermă de stat, au fost aduse în Filipeni primele tractoare să are pământul, de se uita lumea ca la comedie. Tabelul nominal cu împroprietăriții prin legea din 1945, din comuna Filipeni, plasa Parincea, jud. Bacău, cu suprafața de teren primită, rata anuală, socotită în grâu sau alte produse predate în prezent în contul ratelor de împroprietărire, cuprindea următoarele rubrici: Suprafața cu care au fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rată în contul plății pământului. Un indiciu asupra plății pământului primit îl avem la nr. 251 - Anica T. Romedea, împroprietărită cu 1 ha, pentru care achită suma de 1120 lei, fără ca la „Restanțe” să se fi înscrisă ceva. De la alți împroprietăriți aflăm (Ion M. Perju la numărul 267) că pentru 0,5 ha s-a achitat cu 50 kg grâu, ceea ce ar însemna că prețul pământului era simbolic, dacă nu s-ar fi scrisă înainte că reprezintă rata anuală. Majoritatea loturilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
terenului și a construcțiilor de orice fel realizate pe acesta. Pentru teren nu se vor acorda despăgubiri, iar pentru construcții, proprietarul va primi o despăgubire egală cu valoarea reală a acestora“. Articolele 19, 21 și 43 prevăd obligativitatea, pentru cel împroprietărit, de a avea sau a-și stabili domiciliul acolo unde primește pământul. Dacă ați fost împroprietărit în baza acestor articole, odată cu plecarea din țară și stabilirea domiciliului în străinătate, nu mai îndepliniți condițiile prevăzute de Legea nr. 18/1991 și
Agenda2004-52-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/283195_a_284524]
-
tatăl său era învățător), localitate unde va reveni peste ani (1927) pentru a definitiva romanul „Ciuleandra“ și a pregăti redactarea noului său roman, „Răscoala“. Consiliul comunal i-a conferit atunci titlul de „Cetățean de onoare“ al Maierului, și l-a „împroprietărit“ cu pământ pentru „a-și construi aici o casă de vacanță și de creație“. Există, acum, la Maieru o „Expoziție memorială“ dedicată lui Liviu Rebreanu, în care aflăm documente originale, scrisori, manuscrise, obiecte care au aparținut romancierului. O reprezentare amplă
Agenda2004-20-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282434_a_283763]
-
chiverniseala țărișoarei, poate că dl. Constantinescu (ajutat de omul său de încredere, Coston Georgescu) vrea să mai păstreze ceva muniție și pentru anii negri ce vin. Deocamdată, e sigur că el și-a pavat, călcând pe stelele de pe umerii viitorilor împroprietăriți, drumul spre al doilea mandat. Un drum al nerușinării și al ticăloșiei.
Teoria conspirației imobiliare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16960_a_18285]
-
nu zic ba, zise după o pauză al doilea romancier, dar sfîrșitul mi se pare cam moale. - Am alt sfîrșit, răspunse primul romancier, scoțînd din buzunarul jiletcii o cutioară de sidef. Mi-a lăsat cutia cu purici mie." Așa că romancierul "împroprietărit", care-și drămuiește proza în foiletoane, trece la treabă. Era într-o vreme cînd "țara", ca titlu, ca temă, se purta. Doar că el îi scoate altă față, nu gravă, cum erau și cele desenate în respectul tradiției, și celelalte
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
membrii Composesoratului Cosniciu de Sus i-au făcut lui Boer plângere penală. Primarul însă nu se consideră vinovat și spune că toate acuzele sunt doar niște minciuni. Recunoaște însă că a intermediat afacerea dintre prietena sa și cele patru persoane împroprietărite...însă nu i-a obligat la nimic. „Nimic nu este adevărat. Nu îmi permit să încalc legea în niciun fel și nici nu mă simt vinovat. Nu știu ce au declarat cele patru persoane procurorilor, însă eu le-am făcut o favoare
Comuna Ip a rămas fără primar, după ce edilul a fost suspendat pentru abuz în serviciu () [Corola-journal/Journalistic/24540_a_25865]
-
la un guvern de centru. Pe de altă parte, Iliescu și FDSN au pedalat mai tare pe grija ca muncitorii să nu aibă de suferit de pe urma reformei și pe crearea noilor locuri de muncă, iar la sate pe speranța țăranilor împroprietăriți că vor primi ajutor de la stat. În 2000, bătălia electorală a dobândit o nouă înfățișare: apăruse un alt factor, factorul extern reprezentat de Uniunea Europeană. Încă în timpul campaniei electorale, Iliescu și Năstase au pornit la drum prin Occident să cucerească simpatia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2139_a_3464]
-
că tocmai în secolul acesta, al liberalismului, o sumă de români, poate o jumătate de milion, au trecut în Dobrogea pe când era turcească, în Bulgaria, în Serbia. D. Ioan Ghica constată în Convorbiri economice același lucru: Sunt localități unde plugari împroprietăriți, după ce-au plătit anuitatea șapte - opt ani, au părăsit pământul, s-au făcut servitori și argați sau au trecut Dunărea. Din Moldova țăranii își părăsesc căminele și trec în Basarabia rusească. Toate aceste sunt fapte. Aceste fapte dovedesc decadența
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trecându-se treptat de la structurile politice și socialeconomice, de tip feudal, la structurile moderne proprii statului de drept, de tip capitalist. Aproape 60 de ani s-a luptat pentru înlăturarea iobăgiei, clăcășiei, iar în final țăranii au fost eliberați și împroprietăriți. Din 1864, a fost instituită proprietatea privată, iar țăranii au fost eliberați și împroprietăriți. În urma reformei agrare din 1864, în comuna Lespezi au fost împroprietăriți 26 de fruntași, 272 de pălmași și 292 de codași cu 2009 fălci și 26
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
proprii statului de drept, de tip capitalist. Aproape 60 de ani s-a luptat pentru înlăturarea iobăgiei, clăcășiei, iar în final țăranii au fost eliberați și împroprietăriți. Din 1864, a fost instituită proprietatea privată, iar țăranii au fost eliberați și împroprietăriți. În urma reformei agrare din 1864, în comuna Lespezi au fost împroprietăriți 26 de fruntași, 272 de pălmași și 292 de codași cu 2009 fălci și 26 de prăjini; în această perioadă au luat ființă satele Bursuc-Deal (1869) și Diudiul (1879
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ion și Gheorghe Vidrașcu: 132 ha din care 90 teren arabil, 10 ha imaș, 26 fânaț; moșia Dumești a Epitropiei ,,Sf.Spiridon” din Iași: 1399, 69 ha, din care 1132,51 teren arabil, 23,62 imaș, 243,39 fânaț. Cei împroprietăriți erau țărani din Schinetea, Valea Mare, Dumeștii Vechi, conform listei Comitetului de Ocol al Circumscripției Țibănești, 41 președinte Ioan Gheorghiu, membri: Ion Leahu, notar Gheorghe Florea, Vasile Maftei, Filip Mereuță. Loturi cuprinse între 1,50 și 4 ha au primit
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
sub titlul Reforma agrară și gospodăria noastră agricolă, prefațată de N. O. Popovici- Lupa. Ea se referea la marea reformă din anii 1919 - 1926 care a dat țăranilor 5.788.760 ha. În prefața lucrării, profesorul Lupa spunea: «Pentru noul împroprietărit rezultă o mare datorie; aceea ca din bucățica lui de pământ să scoată cât mai mult câștig, aceea de a duce pe piața orașelor toate alimentele trebuincioase, aceea de a produce pentru export, întrucât exportul produselor agricole formează un însemnat
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]