322 matches
-
zic. Se pare că atunci când oamenii se apucă să facă ceva praf, nu mai lasă nimic În urmă. Capitolul 14 Maera zăcea Împietrit, cu capul pe brațe, cu fața-n nisip. Se simțea Înfierbântat și lipicios din cauza sângerării. Simțea fiecare Împunsătură. Câteodată taurul Îl lovea doar cu capul. O dată cornul trecu cu totul prin el și-l simți cum se Înfige În nisip. Careva prinsese taurul de coadă. Îl Înjurau și-i fluturau capa În fața ochilor . Apoi taurul dispăru. Câțiva Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și picadori. . Lovitură de grație, aplicată cu spada În spatel coarnelor taurului. . Coniac italienesc. . Henry Maximilian Beerbohm (1872-1956) - pamfletar și caricaturist englez. . dragă (În it. În orig.) . Ascultă, dragule! (În it. În orig.) . PÎine, salam, brînză (În it. În orig.) . Împunsătură (În sp. În orig.) . Denumire populară pentru Alegria de San Fermin, o compoziție a lui Miguel Astrain . fără obstacole, planăit . tump-line În original, o curea legată de bagajul transportat, potrivită În dreptul capului. Potrivind-o pe frunte și Împingînd se dispersează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
am avut un sentiment de pustietate și tristețe, cu siguranță, dar În nici un caz nu am simțit tulburarea și disperarea pe care au arătat-o frații mei și mama mea vitregă. Cât privește poveștile mele de dragoste, da, am simțit Împunsături de dragoste, dar niciodată acea pasiune care-i copleșea pe prietenii mei. Și apoi am descoperit arta. Acolo am văzut pentru prima dată natura și sentimentele pure exprimate Într-o formă pe care o puteam Înțelege și eu. Un tablou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
imagini. Wyatt nu-i răspunsese la Întrebare, observă ea. În ultimul timp făcea des asta, lăsându-i Întrebările fără răspuns. Nu o mai iubea? O iubise el vreodată? În ultimul timp, tot ce simțea când se afla În preajma lui erau Împunsături, Înțepături, dureri, fisuri, rupturi și goluri bruște. Fiecare răspuns al lui sau fiecare lipsă de răspuns o durea. Poate simțea asta doar pentru că-i era foarte cald, se simțea nemulțumită și pusă pe ceartă. Își uitase crema de soare În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
lămîiatic. Ce ridicol! Oare de ce nu se spune: pistrui bananici sau dovletici ? Da, nu ne aflam nici pe cîmpul de bătălie și nici pe terenul călăului. N-aveam dreptul să-i provoc nici cea mai mică rană, nici măcar cît o Împunsătură de ac, subcutanat. Nu mi-a rămas decît să-mi scriu mai departe rapoartele. Clientul are Întotdeauna dreptate. Chiar cînd e o minciună gogonată, dacă clientul spune că-i adevărul gol-goluț, păi atunci adevăr este. Nu mai era nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
gemea Haia în sudorile morții. Gemea cu unghiile înfipte în chilote: — Nu mai pot! mă arde! nu mai pot! Ce-ați făcut cu mine?... Am să mor! Și-i creșteau plângerile lugubre, subțiri și chinuite. Și se zbătea ca subt împunsături vrăjmașe, cu mii de ace, pe când lângă căpătâiul ei moașa sta privind-o țintă, cu ochii licăritori. Ce este? strigă Sanis căscând gura cu uimire. Ce s-a mai întâmplat?... E bolnavă?... De ce n-ați adus doctor?... Nu trebuie doctor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și al ei. Nu pot să vin, am spus. Sunt accidentată. —Oaaaa, a spus. Oahahaa. Nu încerca să fie răutăcioasă, atâta doar că familia mea nu crede în excesul de sentimentalisme. Ei cred că asta îți face mai mult rău. Împunsăturile neașteptate, a refuza să acorzi circumstanțe atenuante - ăsta e modul lor de a acționa. A apărut mama, și Helen s-a întors spre ea să se plângă: — Nu vrea să vină cu mine. Va trebui să vii tu. Nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Când îl văzu pe rețiar venind spre el, sări în picioare și începu să alerge. Simți cum două brațe puternice îl înșfacă și îl împing spre zona lui de luptă. Se rostogoli iar, în hohotele de râs ale instructorilor. O împunsătură în gleznă făcu să i se strângă stomacul de durere. Furios, se ridică, aruncă sabia și scutul, apoi își smulse placa de bronz de pe picior și își scoase turbanul care trebuia să-l apere de loviturile mai periculoase. Îl aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
s-ar putea să fie Fielding. — Alo? a răspuns vocea cunoscută. John? — ... Selina! În fine, ticăloaso. Și acum să-mi spui unde d... — Ghinion. Sunt Martina. Martina Twain. Am simțit - am simțit mai multe lucruri în același moment. Am simțit împunsătura neașteptată a rușinii. O clipă am simțit abcesul zvâcnind slab din cauza ciudatei încrețiri a obrazului. Am simțit cum bâzâitul din cap se potolește - și am simțit că nu eram pregătit pentru așa ceva, nu acum, poate că niciodată. Tăcerea mea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
privire încruntată din partea ei și, și urma neantul, sinuciderea) - dar povestirea nu avea nimic sexual în ea, nu, hotărât lucru. Probabil că ceea ce simt eu acum pentru Spunk e o revenire a acelei stări. Îmi spun uneori - liniștește-te, sunt împunsăturile eului tău mai tânăr. Uneori, în mijlocul frământărilor și gândurilor năbădăioase, mă înnebunește ideea că m-am îndrăgostit, probabil, nebunește de Fielding Goodney, încă din prima clipă când l-am întâlnit. Ei, ce-i de făcut? Cred că trebuie să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
spre colibă. îl lăsă pe Virgil Jones cufundat în gânduri, iar acesta absent rupse în două niște crenguțe. PAISPREZECE în condiții normale Vultur-în-Zbor ar fi simțit o simpatie instinctivă față de doamna O’Toole, așa diformă cum era. El însuși îndurase împunsăturile sociale adresate ciudatului. Ei doi ar fi trebuit să aibă multe în comun. Știa acum și de ce n-aveau. Dacă Virgil Jones avea dreptate când zicea că muntele Calf nu putea, nu trebuia să fie urcat fără un ghid experimentat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Se supusese unei riguroase examinări fizice și mentale. Fusese în joc însăși supraviețuirea lui; Și, argumentă Virgil în sinea lui, orice ființă umană ar fi reacționat exagerat la provocări după toate câte se întâmplaseră. Era ceva normal. Mai simțea însă împunsătura unui alt gând. Se simțise bine în recentele sale călătorii. Se simțise așa cum se simțea odinioară. Atunci. Cu mult timp. înainte. Să decazi de la încrederea absolută la mânia neputincioasă de acum era ceva intolerabil. Gând care-l mânie și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
pe motan și pe mine, i-am retezat-o eu. — Lasă dumneata gregueriile În seama lui don Ramón Gómez de la Serna, că ale dumitale suferă de anemie. Să vedem, povestește. Ce vrei să povestesc? — Las la alegerea dumitale. Numărul de Împunsături sau turele de onoare. — Nu-mi arde de glume, Fermín. — Tinerețe, floare a zevzeciei. În sfîrșit, cu mine să nu te Înăcrești, fiindcă am vești proaspete despre investigația noastră pe seama amicului tău Carax. — SÎnt numai urechi. Îmi aruncă o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Întîmplă ceva Beei, Îți jur că o să te omor, mi-a spus el din pragul ușii. M-am ridicat În genunchi, implorînd o secundă, o șansă ca să-mi recapăt glasul. Ușa s-a Închis, abandonîndu-mă În Întuneric. Am simțit o Împunsătură În urechea stîngă și mi-am dus mîna la cap, chircindu-mă de durere. Am simțit sînge călduț. M-am ridicat cum am putut. Mușchii pîntecelui care Încasaseră prima lovitură a lui Tomás, ardeau Într-o agonie ce abia acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
încalc absențele din album, înec argumentele așternute persuasiv în asprul arzător al avalanșelor de altădată. Bagajul bântuitelor banchize îmbină gămăliile capriciilor și clocotesc de speranță; dangătul viu perceput în inevitabilele iubiri mă amețește îmi descalță efectul poveștilor fără adresă în împunsături de floretă. Înăbușim torța mânuitorilor de cuvinte, ne-avântăm țipând legenda manuscrisului în ruine, colonizăm mosoare fumegânde alternând dezmierdările. Sub acoperiș, în colțul casei, se sărută două turturele.
Carapacea by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83725_a_85050]
-
ața în ac. Uite, ții materialul cu mâna stângă, treci acul prin el apoi faci o buclă cu ața, împungi din nou acul și-l treci prin buclă. Vezi, apar ca niște dinți de ață, să ai grijă să faci împunsăturile egale. Fetița luă în primire acul și ața și se aplecă asupra lucrului în timp ce mama se așeză la mașina de cusut. Am terminat ața, spuse după un timp. Ia să văd ce-ai făcut tu aici. Ei, dar e chiar
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
mai ești puternic? Ți s-a stafidit bărbăția?” Tatapopii mormăi ceva din care femeia cea țâfnoasă pricepu că ar fi trebuit să fie cărată cu targa după ce s-ar fi Încumetat să primească Între picioare avânturile armăsărești ale negustorului și Împunsăturile mădularului său ce ar fi putut-o străbate până la gât. Femeia se arătă gata să Încerce cele spuse de Tatapopii, Însă se Îndoi că, la sfârșit, targa i-ar fi fost ei trebuincioasă. Lăudărosul ar fi dat dovadă de prevedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a răspuns prima voce nedumerită. Dar știu că puteai să fii tu. Când m-am trezit din beție, mi-a venit să mor de rușine, a spus Chaquie, înecându-se. Nemulțumită cu ceea ce obținuse, Josephine i-a dat înainte cu împunsăturile. Până când Chaquie a recunoscut că făcuse de nenumărate ori sex cu necunoscuți, cu orice bărbat care-i era la îndemână și, în special, cu agenți de vânzări. Era uimitor, mai ales dacă te gândeai la masca aceea de catolică înverșunată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
avea loc Întâlnirea cu șeful meu, Paul, pentru evaluare. Am căutat În manualul angajatului la „Evaluări“ și acolo zicea că acestea sunt „o ocazie ideală pentru discutarea posibilităților de avansare În carieră.“ Avansare În carieră ! La simplul gând, simt o Împunsătură de jind În piept. În felul ăsta, i-aș putea, În fine, demonstra tatei că nu sunt chiar o loseriță totală. Și mamei. Și lui Kerry. Ce bine ar fi dacă m-aș putea duce acasă, să le arunc În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
oraș Într-un sat aflat la cinci minute de mers cu mașina de cel În care stau ai mei, așa că se văd destul de des. În clipa În care le văd cum stau așa, una lângă cealaltă lângă aragaz, simt o Împunsătură În inimă, pe care o cunosc prea bine. Par mai degrabă mamă și fiică decât mătușă și nepoată. Amândouă au părul scurt, umflat cu peria - deși al lui Kerry are șuvițe blonde ușor mai pronunțate decât al mamei -, amândouă au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
nici cu douăzeci de numere vechi din Punch. Le așez pe toate Într-o grămadă. Și astea ce sunt ? Iau din nou cutia și scot un plic cu poze. E vreo fotografie aici pe care chiar vrei să... Simt o Împunsătură drept În inimă și mă opresc, În mijlocul frazei. Mă uit la o fotografie cu mine, cu mama și cu tata, stând pe o bancă În parc. Mama are pe ea o rochie Înflorată, tata poartă o pălărie de soare absolut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
să rostesc cu greu, Întorcând basmaua pe toate fețele. Nu trebuia... Am vrut eu ! În chip de mulțumire. Mă privește extrem de sincer. Mai ales că ai pierdut cingătoarea aia pe care ți-o făcusem de Crăciun. A ! zic, cu o Împunsătură de vinovăție. Ăă, da. Ce... păcat. Înghit În sec. Era o cingătoare atât de frumoasă ! Am fost foarte supărată că am pierdut-o. — Ei, la naiba ! Ochii i se umplu din nou de lacrimi. Am să-ți mai fac una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ani ! — Și, dacă tot ne spunem totul de acum Înainte... Lissy mușcă din pâinea prăjită cu stafide și mă privește lung. Faptul că i-ai dat papucii lui Connor are vreo legătură cu tipul ăla ? Cel din avion ? Simt o Împunsătură minusculă În inimă, pe care o ignor luând o Înghițitură de cafea. A avut, oare, vreo legătură cât de mică cu el ? Nu. Nu, n-a avut nici cea mai mică legătură. — Nu, zic fără să ridic privirea. Nici o legătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
că nu te temi de nimic. Jack ridică evaziv din umeri, iar eu schițez un zâmbet. Chiar așa, nu ți-e frică de absolut nimic ? insist. — Bărbaților adevărați nu le e frică, spune glumind. Nu-mi pot reprima o mică Împunsătură de nemulțumire. Jack e probabil singurul om din lume care nu vorbește aproape deloc despre sine. — De unde ai cicatricea asta ? Îl Întreb, arătând spre Încheietura lui. — E o poveste lungă și plicticoasă. Zâmbește. Nu vrei s-o auzi, crede-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
O nouă viață. — Ce faci aici ? Îl Întreb, ridicând vag din umeri, stil de-fapt-nu-mă-interesează. — Am găsit foaia volantă despre eveniment pe biroul tău. Ridică o hârtie, fără să-și ia ochii de la mine. Emma, vreau neapărat să vorbim. Simt o Împunsătură În piept. Ce crede, că e de ajuns să apară, ca eu să las totul și să vorbesc cu el ? Ei, bine, poate că sunt ocupată. Poate că am Încheiat acel capitol din viața mea. La asta nu s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]