6,950 matches
-
esti În afară. Sau mai ales atunci! Nota redacției: Dedicat cu precădere scriitorilor invitați În cadrul FILIT-ului, acest număr al revistei se abate de la structura cu care v-am obișnuit. Odată cu apariția numărului 12, vor fi reintroduse rubricile: „Itinerarii”, „Universitaria”, „Înăuntru și-n afară”.
ALECART, nr. 11 by Emil Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92306]
-
o imagine a spațiului ideal de lucru și odihnă. Zicem spațiu ideal, pentru că pare același, deși adresele sunt diferite și chiar orașele sunt diferite: Iași ori București, poate chiar Viena pentru Noaptea (1871). Atmosfera este, Însă, aceeași peste tot: un „Înăuntru” nocturn. Odaia ca spațiu pare a intra În atenția poetului În momentul când Sătul de lucru caut noaptea patul. Chiar dacă momentul În sine al ruperii de muncă este important, ne va interesa, mai Întâi, ceva de dinaintea lui, și anume lumina
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
două perdele, poate că pluralul perdele se referă, aici, la o singură perdea cu franjuri ori foarte bogată, din mai multe pânzeturi adăugate una peste alta oricum, sensul este acela al descoperirii spațiului interior, Întunecat, pentru a pătrunde lumina lunii Înăuntru. Iar acest sens numai apostroful Îl stabilește. 2. LUMINA DE LA RĂSĂRIT. Dar chestiunea luminii din odaie nu este doar a lui Eminescu. S-o urmărim, tot În opera poetului, Înconjurând, Însă, un chip feminin intr-o odaie a unei case
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
și prelung deasupra sticlei de lampă ori jos, În focar, după ce-l ridică de pe stativul În care stă gazul sau uleiul lampant. De ce ar fi vorba, În sonetul ce-o privește pe ea, de lumânare? Un editor explică chiar astfel:”Înăuntru, visătoarea, Începând să se dezbrace, suflă În lumina lumânării și o stinge. Afară, ochii iubitorului În Întuneric, sub stelele care pâlpâie prin ramurile arborilor, sub luna care scânteiază trist, În ferestrele Întunecate, tristețea fiind a sufletului osândit să fie singur
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
fi aceasta „lumina lumânării”, care este doar o flăcăruie ce dă Întunericul la o parte pe o rază mică. Aici lumina inundă părul ce se desprinde „În val de aur”, lasă minunea să poată fi contemplată pe geam, din cerdac. Înăuntru este o sursă de lumină mai vie, mai puternică decât cea a unei lumânări capabilă chiar să Învingă lumina lunii, vezi finalul: Iar luna bate trist În lucii geamuri: când sursa dinăuntru se oprește lumina lunii nu mai străbate geamul
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
realizată descrierea și relatarea evenimentelor. Deși mereu la prima persoană și deci subiectivă, ea păstrează mai mereu o notă de răceală și detașare care Îi conferă un aer cinematografic. Cititorul poate avea senzatia accesului atât din afară, cât și din Înăuntru, creându-se o permanentă falie Între ceeea ce este și ceea ce se percepe. În cele din urmă, De vei lua aminte la greșeli apare ca un melanj interesant de tehnică și tematică, pe fundalul a două lumi opuse din atâtea
ALECART, nr. 11 by Mădălina Tvardochlib () [Corola-journal/Science/91729_a_92880]
-
footnote>. S-ar părea că prin acest nou urcuș dorința lui după Dumnezeu a fost împlinită. Dar nici aceasta nu-l satisface deplin, întrucât sufletul, „după ce le-a obținut acestea, spune Sfântul Grigorie, Și a pătruns cu gândul Și mai înăuntru (ἐπί τό ἐνδότερον) celor negrăite (τῶν ἀπορρήτων), cere să-i fie drumul nu numai în pridvoarele bunătăților (ἐν προϑύροις τῶν ἀγαϑῶν), ci prin pârga Duhului, prin al cărui har, ca printr-o sărutare, s-a învrednicit să cerceteze adâncurile lui
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Adevărul despre Sascha Knisch de ARIS FIORETOS Iubire și crimă? Plăcere și vinovăție? Partea afectivă a lucrurilor Încununează cu simplitate Întunericul. Înăuntru și-n afară se subliniază permanența atemporală a morții și se dă semnalul de plecare pentru un nou ciclu temporal. Iubirea mortală sau moartea În iubire se intersectează În creația lui Aris Fioretos (Adevărul despre Sascha Knisch, Ed. Polirom, 2006
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]
-
lumină/ Să văd ce-i mai frumos în orice om,/ În fiecare-ai pus câte-o minune,/ Câte-o fărâmă de Hristos, în somn.” Unii dintre noi nu știu asta, alții au uitat! Ligya Diaconescu are însă răbdarea să caute înăuntru, să scormonească în fiecare. Tezaurul există...spun toate versurile ei! Poeziile pentru copii sunt simbolistice. Poeziile copiilor, fie ei chiar și copii mari, capătă o formă artistică mai rafinată, limbajul poetic este preponderent figurat. Așa sunt descrise ființele care au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93853_a_95145]
-
organizată sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Încă de la început trebuie să menționăm că locația în sine este specială, librăria fiind, de fapt, o casă veche, așezată la un colț de stradă și care păstrează stilul arhitectonic bănățean. Intrăm înăuntru și, surpriză, locul acesta se dezvăluie a fi primitor și prietenos ca și gazdele noastre. Încăperi cu cărți frumos așezate pe rafturi, camere decorate simplu, dar cu mult bun gust, ne învăluie într-o atmosferă boemă, propice evenimentului care avea
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
și H2 Fuhrerul, în cizmele lustruite de Johann „H2 erau cizmele dublurii lui Hitler, care semăna leit cu el” „După o vreme, m-am trezit că în cufăr erau câte două perechi de cizme. Pe una, cu mărimea 44, scria înăuntru, pe căptușeală, H1. Pe alta scria H2. Astea cu H2 erau cizmele dublurii lui Hitler, care semăna leit cu el, numai că era cu 5 cm mai mic. Și pe acela l-am cunoscut, acolo, în bunker. Ce s-o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
Și pe acela l-am cunoscut, acolo, în bunker. Ce s-o întâmplat? Ca să-i facă la fel, adică să semene și mai mult, tocul cizmelor pe care le încălța dublura lui Hitler era mai înalt cu 3 cm și înăuntru era pusă o bucată de branț gros, de încă un cm, ca să-l apropie ca statură cât mai mult de celălalt, «originalul». Așa o rămas numai o diferență de cam un cm între ei, aproape nesesizabilă. «Originalul», adică Hitler adevărat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
a fi . Dacă reușești să fii întâi atunci vei găsi și iubirea. Le doresc să aibă parte de cât mai multe clipe în care să fie ei înșiși iubire și în jurul lor totul se va schimba . Când totul se luminează înăuntru, devine luminos totul și în exterior. Daniela Apostoaei Codruț Miron
Cheia vieții este arta de a fi / interviu cu Ioan Gyuri Pascu [Corola-blog/BlogPost/93915_a_95207]
-
ceva și apoi să aveți. Cheia vieții este arta de a fi . Le doresc să aibă parte de cât mai multe clipe în care să fie ei înșiși iubire și în jurul lor totul se va schimba Când totul se luminează înăuntru, devine luminos totul și în exterior.” Codruț Miron
Ioan Gyuri Pascu si formatia Blue Workers in turneu in Canada [Corola-blog/BlogPost/93921_a_95213]
-
și al zbaterii pulsului, extrasistolelor..." 14 febr. 1984 "Mă voi interna la Fundeni... Iarna nu s-a terminat încă dar eu nu mai rezist; sunt bolnavă de frig, de atmosfera înghețată din jur, izbiturile cu oamenii - au lăsat urme și înăuntru. Acum nu mai am de ales (auzi: de ales!...) Totuși Fundenii marcau după operație etapa poeziei mele "moderne" cu "Austru"... "...Doamne, îmi ajunge, îmi prea ajunge! Numai dăruindu-ne somnul și moartea ai fost milostiv cu noi; numai îngăduindu-ne
Pagini inedite de jurnal by Florența Albu () [Corola-journal/Imaginative/12241_a_13566]
-
decât îmi spui mă asigură Robert care nu mai face de cinci ani nici un pas prin București pe picioarele lui are o mașină străină scumpă și costisitoare geamurile semitransparente filtrează perfect realitatea de afară nimic nu îți poate izbi retina înăuntru aerul e proaspăt și înmiresmat îți alegi orice muzică vrei radio-ul prinde câteva sute de posturi la stopuri zdrențăroșii care cer mărunțiș sunt cantități neglijabile victime colaterale "progresul nu poate fi conceput fără sacrificii" când eram mic Robert fratele
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/12350_a_13675]
-
de ceață într-un fel era și de înțeles, noaptea coboară repede ca basca lăsată peste ochii celui care, la cîteva ore istovitoare după o zi de muncă se așterne în pragul casei și nimic vătămător nu mai poate intra înăuntru mergeam pe strada aceea care nu oprea, largă și întortocheată era ca șalul mătăsos al unei curtezane, aruncat pe podeaua alcovului numai un arhitect nebun putea să lase zeci și zeci de străzi să se piardă în largul ei, să
O stradă mai lungă decît viața by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/12422_a_13747]
-
dejunat într-un restaurant luxos și gol de lîngă L'Etoile. Apoi ne-a dus, cu mașina lui argintie, joasă, marcă japoneză, la el acasă. Am urcat în apartamentul lui din Boulevard Bineau, a desferecat multele încuietori și-am intrat înăuntru. O casă uluitoare, de tînăr artist decadent, care își ține hîrtiile nu numai pe masă, ci și pe mesuțele joase și, mai ales, sub mesuțe, da, pe jos, pe mocheta de culoarea cafelei cu lapte. Era o dezordine calculată înăuntru
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
înăuntru. O casă uluitoare, de tînăr artist decadent, care își ține hîrtiile nu numai pe masă, ci și pe mesuțele joase și, mai ales, sub mesuțe, da, pe jos, pe mocheta de culoarea cafelei cu lapte. Era o dezordine calculată înăuntru, în casa decorată în nuanțe de galben pai și cafea cu lapte. Multe obiecte mici - așa, ca în biroul lui Freud -, statuete cît degetul, jucării frumoase pe pervazul ferestrelor și pe mesuțe. Cu greu puteai găsi un loc unde să
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
Anatolie Paniș Să nu ajungi la spital decât atunci când ai căpătat râie. Boală domnească. Se tratează prin frecare la pielea goală cu soluție de sulf. Altfel, începând de la orele șase dimineața, puhoi de lume, bolnavi câtă frunză câtă iarbă, unii înăuntru de spital, alții care tot vin și vin înspre celebrul Spital Militar din București. Ai fi tentat să crezi, că la Spitalul Militar de-aici s-ar trata chipurile numai cazonii. Nu-i așa. Civilii au luat cu asalt reduta
Civilii dau buzna la Spitalul Militar by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/12216_a_13541]
-
Așa încât, "unchiul" meu a dispărut pur și simplu, ca un balon de săpun, într-o zi în care, de pe balconul apartamentului unde locuiam, chiar asta și făceam: suflam baloane de săpun, înmuind bagheta într-o cutie cilindrică de plastic, având înăuntru o licoare concentrată cu detergent. Lecția Maharajahului fusese, însă, impecabilă: aceea că poveștile sunt cele mai adevărate și binefăcătoare prietene ale noastre, ale tuturor. Anii au trecut și pe la treizeci de ani devenisem într-adevăr povestitoare profesionistă, chiar dacă nu știam
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
S. Damian Rezemat de motocicleta de pe care abia coborâse, bărbatul cu privirea posacă stătea de vorbă cu cineva în fața unei cafenele din Paris. Foarte rar putea fi văzut așezat înăuntru la una din mese fiindcă nu frecventa îndeobște localurile publice. Interlocutorul său părea hipnotizat de debitul verbal care nu se mai întrerupea. Nu numai vorbirea precipitată stârnea perplexitate. Pe umeri îi atârna o canadiană, în jurul gâtului era înfășurat un fular
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
oare o damnare de tip concentraționar? El și un alt personaj, numit sumar ,,omul”, poartă o ușă grea: Parcă ducem un mort printre valuri/ de grâu nemișcat”. Fără a intra în vasta simbolică a ușii ca loc de trecere între înăuntru și înafară, ori chiar între două universuri din dimensiuni matematice diferite, să examinăm această povară anevoie de purtat, cărată către un misterios altundeva (,, Mergem încet spre cine știe unde”). Ea seamănă cu un sicriu dar, în plan orizontal, ușa pare și o
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
Foarte bine, foarte bine, se bucură ea, ca un copil. Atunci, ne-am înțeles...” Mai trecură câteva clipe. Mere roșii, ionatane, începură să cadă imponderabil de ne-unde, așezându-se cuminți pe marginea patului. Plafonul lunecă înapoi, ca uns, dar înăuntru nu mai fu întuneric. Petricia, cu o mișcare amplă, olimpiană, dar și veselă, ca o hârjoană, se întorsese cu spatele, privindu-l lung peste umăr, cu ochii ei mirabili. Pe omoplatul drept avea tatuat un crin straniu. Andrew tresări și
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
obtura lumină și lasă să pătrundă frigul, cufundînd casele într-o dezolare oarbă. Sticlă era tot atît de prețioasă că aerul și la fel de greu de obținut. Ici și colo, cîteva ferestre își păstraseră geamurile intacte. Am putut aruncă o privire înăuntru. La lumină bolnăvicioasa a cîte unui bec slab, oamenii se strîngeau tăcuți în jurul mesei sau stăteau, retrași în sine, în camere sărăcăcios mobilate, privind în gol. Copii îmbrăcați sumar scînceau pe podele goale. Perdelele fuseseră folosite pentru a face din
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]