2,851 matches
-
4. 10, ora 10, „De la cină la micul dejun“ de S. Ungureanu, T.G.S.T. , Sala Albastră; ora 11, „Păcală“ de C. Pepino, Teatrul „Țăndărică“, Sala Mare; ora 11,30, „Pagini bizare“ de Urmuz, Lip Theatre Sf. Gheorghe, Sala Studio; ora 17, „Înșir-te, mărgărite“ de V. Eftimiu, Teatrul Nottara, Sala Studio; ora 19, „Râul de bâlci“ de I. Crăciun, Theatrum Mundi, Sala Mare; ora 22, „Românie dragă, Elveția mea“ de C. Udrea, T.N. Târgu-Mureș, Sala Albastră l 5. 10, ora 17, „Jacques
Agenda2004-40-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282954_a_284283]
-
județul (pentru conformitate, restul este alcătuit din cele 22 de fonduri ale Direcției Silvice, fondul Liceului Silvic și un fond privat). Așadar, peste 2 300 de vânători. Și unii de calitate, am putea adăuga, fără să putem fi suspectați că înșirăm brașoave sau povești... vănătorești. Mărturie stau trofeele-exponate ale Muzeului Național de Vânătoare de la Posada (județul Prahova), circa o treime din medaliile decernate fiind deținute de timișeni. Mai mult decât atât, cel mai important trofeu din ultimii ani la căprior - specie
Agenda2004-35-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282808_a_284137]
-
în festival: 3 octombrie, Teatrul Mic („8. 9.8. 9... fierbinte după 89“); 4 octombrie, Teatrul Țăndărică („Păcală“), Teatrul German Timișoara („De la cină la micul dejun“), Teatrul din Târgu-Mureș („Românie dragă, Elveția mea), Theatrum Mundi („Râul de bâlci), Teatrul Nottara („Înșir-te mărgărite“); 5 octombrie, Teatrul Maghiar din Cluj („Jacques sau supunerea“), Teatrul Național din Iași („Apus de soare“), Teatrul Pygmalion Viena („Minunata lume a lui Freud“); 6 octombrie, T.N.T. („La Lilieci“), Teatrul Csiky Gergely („Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintali
Agenda2004-36-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282835_a_284164]
-
de mai bine de două secole. De aceea, ne-am luat răgaz pentru a vizita casa Mariei Poienari, în care artista a amenajat, prin propriile eforturi, o Expoziție de icoane, unele foarte vechi, costume populare, modele de cusături specifice satelor „înșirate“ pe Valea Sebeșului. Lăsăm în urmă curmătoarele, și, munte după munte (5 km), până la Căpâlna, sat adunat ca într-o căldare, în fundul unei văi adânci, unde în prima sa călătorie pe Valea Sebeșului copilul Lucian Blaga (în 1903, când avea
Agenda2004-36-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282852_a_284181]
-
Teatrul German de Stat Timișoara, Sala Albastră; ora 11, „Păcală“ de Cristian Pepino, regia Ion Brancu, Teatrul „Țăndărică“, Sala Mare; ora 11,30, „Pagini bizare“ de Urmuz, scenariul și regia de Radu Macrinici, Lip-Theatre Sf. Gheorghe, Sala Studio; ora 17, „Înșir-te, mărgărite“ de Victor Eftimiu, regia Alexandru Dabija, Teatrul „Nottara“, Sala Studio; ora 19, „Râul de bâlci“ de Ioana Crăciun, regia Mircea Marin, Theatrum Mundi, Sala Mare; ora 22, „Românie dragă, Elveția mea“ de Cornel Udrea, regia Cristian Ioan, Teatrul
Agenda2004-39-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282910_a_284239]
-
O zi se încheie în valea tăcerii/ alerg prin iarbă, hoinara,/ cortul copacilor mă despoaie/ cu miile de ochi ai zilei de vară" - Te-ai lovit. Câmpul de sare se întinde la poalele unui timp necruțător: "Mormânt deschis, oase albite/ înșirate pe rafturi de vieti drăgăstoase/ departe de trup, de tine departe/ pe-aproape-i numai negustorul de oase". Adică: "Cel care ne vinde perechi de culori/ schimbându-și istoria în jocul unui apus./ Mai era prin preajmă și vântul/ mângâind craniile - până
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
nu uităm de invitațiile numeroase de a lucra afară. Și la Freiburg, si la Tokio, de exemplu, oamenii pe care i-am întîlnit, intersectîndu-mă cu urmele lui, se luminau la fața, pur și simplu, cînd îi pomeneam numele și îmi înșirau povești peste povești. În Iluzia comică se împletesc, desigur, multe dintre elementele recognoscibile ale stilului Darie, este și o însumare a spectacolelor de pînă acum realizate împreună cu scenografa Maria Miu și cu o trupă în adevăratul sens al cuvîntului. Ei
Aripa lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17816_a_19141]
-
românului este ziaristul Matei Popa, proprietar și editorialist al ziarului de atitudine Cronică zilei. El trăiește o criză morală înțelegând că articolele sale, în care investește foarte multă energie sufletească, nu schimbă nimic în lume: "Miile de articole mi se înșirau în fața că un colaj banal, vechi, peste care mâna inutilității scria cu siguranta: ei, si? Te implici sau nu, proporția râului nu se modifică. Prostia pe glob rămâne constantă, doar populația e în continuă creștere." În această stare de spirit
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
Asta dacă ținem seama că totuși sintagma din Introducere " Din punctul de vedere al autorului acestei monografii... " devine aici " Din punctul de vedere al autorului acestui studiu...", că nu mai există o împărțire grafică în capitole-componente, ci un text-bloc care înșiră însă aceleași capitole-componente și că în Introducere mai există în plus un capitol la început și un paragraf la sfîrșit. Dar așa cum oricine are voie să-și publice pe copertă chiar și o fotografie de viconte tăiat în două, să
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
cunoșteam și personal. În cronică, remarcam, între altele, enorma cultură, propensiunea spre temeiurile filosofice ale literaturii, didacticismul superior, solemnitățile de stil și respectul aproape religios față de scris. Ca acel monah care sărută coala albă de hîrtie înainte de a începe să înșire cuvinte pe ea, după cum scriam. îi recunoșteam, cu onestitate, eseisticii lui Nicolae Balotă, însușirile principale, care nu mi se păreau a fi și ale generației mele. Și nu erau. Mai mult: nu puteau să fie. Autorul lui Euphorion era un
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
între personaje, al existenței story-ului și al tensiunii dramatice. "Nu orice poveste e dramatică, adică se poate constitui în piesa de teatru.(...) Trebuie să recunoaștem că noi, dramaturgii români contemporani, cădem adeseori din planul de dramă în planul de poveste, înșirînd boabe de mătănii independente, interschimbabile și căzătoare, piesa de teatru fiind cu totul altceva", conchide Dumitru Solomon. Piesa lui Ion Mircea, poet al generației ^70, membru fondator al grupării și publicației Echinox, redactor-șef al revistei Transilvania din Sibiu, eseist
Noe nu mai are Arcă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17952_a_19277]
-
dar cu farmecul filmului mut, dacă vreți. Ei însuflețesc și pun în mișcare, în diferite povestioare succesive, unele inspirate că tema și, mai ales, ca valorificare a ei pe scenă cu umor și ironie, o lume a costumelor abandonate și înșirate pe umerașe. O lume a umbrelor capătă consistentă și viața, alta decît a spectacolului căruia i-au aparținut. La început, spectatorul avizat este tentat să încerce să recunoască costumul și spectacolul. E inutil. Nici nu mai contează pentru că din suprapunerea
Călătoria costumelor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17988_a_19313]
-
an citeam pe rupte ăAvoir et êtreă?/ Numele străzii îl văd aievea, nu-n vis,/ alb pe albastru: Mont Cenis" - Reminiscența din Montmartre) sau cea "hanseatica" a Nordului baltic: "Pe unde prăvălii vezi și firme hanseatice,/ și clopoțel la ușă,/ înșirate de-a lungul canalului adiat de-un/ stol de porumbei și pescăruși nordici,/ slavi și germanici,/ acolo te-astept încă.// Să urcăm iar trepte tocite pătrunzînd în miezul/de miere și sînge al Gdanskului,/ rostit că o alintare, ca sunetele
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
Deși ne asigura că cele narate de el sunt autentice, ne dăm seama că nu-l putem crede nici pe el. Ca și în cazul lui Saleem Sinai, naratorul din Midnight^s Children, regăsim în Moraes Zogoiby povestitorul avid să înșire cuvintele tumultuos, neluându-si nici macar timpul necesar să răsufle. Prin Moraes, Rushdie devine un postmodernist al respirației oprite, al ultimei răsuflări, al expirației dinainte de exitus. Eroul sau simte că se apropie de moarte și, copleșit de povestea să, o revarsă
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
epuiza plămânii. Deși este forțat de împrejurări exterioare să lupte cu narațiunea în scris (este ținut prizonier de Vasco da Gamă în Spania pentru a scrie povestea familiei Zogoiby), rămâne totuși un sclav al cuvântului rostit, al dorinței de a înșira povești pentru ascultători, de a încerca prin exorcizare orală să scape de toate spectrele ce îl bântuie. Palimpstine este, desigur, unul din cele mai obsedante. Dar, deoarece înaintează prin ani cu o viteză mult mai mare decât cea obișnuită, eroul
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
mai buni decât Brook, în materie de Shakespeare. Fiecare cuvânt al lui este bine cumpănit. Știe, desigur, ce ecou are fiecare cuvânt al lui. Cartea și interviul nu sunt însă deloc conformiste. Brook e ironic și malițios. De pildă, când înșiră cele „șaizeci de școli care își apără cu ferocitate candidatul propriu (la paternitatea operei - nota mea) pitit în spatele lui Shakespeare”. E vorba de o modă care datează nu de azi, de ieri. La sfârșitul secolului XIX, Delia Bacon, o doamnă
„Guvernanți, citiți-l pe Shakespeare!“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2552_a_3877]
-
-i urletul. aproape de casa lor. Sângele țâșni. Recunoscu gara orașului, parcul și casele Oamenii fugiră care-ncotro. învecinate. Plană ușor deasupra unui loc pe care nu-l mai Între straturile de flori, pământul sorbea lacom viața văzuse. Sute de cruci înșirate de-a lungul unor alei, Pepitei, picătură cu picătură. răsăreau pe deasupra unor straturi de flori îngrijite cu dragoste. Din loc în loc, umbra unor copaci stropea (va urma) coloritul florilor și albeața crucilor.
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
766. Oprește din mers clipa și încearcă să-ți înțelegi sensul propriei tale existențe. Vei reuși oare fără de iubire? 767. Proroc este acela care îți vorbește prin tăcere sensul cel mai profund al Cuvântului și nicidecum cel care-ți va înșira o grămadă de cuvinte al căror Adevăr Absolut oricum nu-l vei afla niciodată. 768. Înțelepciunea este o corvoadă cu tine însuți. 769. Dacă nu ar fi existat suferința cu siguranță nu am fi avut nevoie de numere și de
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
e adeptul unei poezii de structură gnomică, încercând să condenseze stări, trăiri, în comprimate, în care metafora apare rar”. O structură, așadar, de „puzzle”, de fragmente de imagini asamblate în expresive contraste, alteori izolate, lăsate deschise. Poezia Puzzle, de exemplu, înșiră notații foarte diverse, conturând o ambianță cotidiană tratată în registru „expresionist”, cu accente ironice și grotești, distribuite cu finețe într-un soi de colaj al concretelor, evitând metafora propriu-zisă: „în fotoliul de la parter / femeia obeză își / alungă singurătatea / cu anna
Debutul unui poet: Virgil Botnaru by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2383_a_3708]
-
admiră pe autorul lui Ion, îl consideră "cel mai reprezentativ scriitor român, neegalat de nimeni încă în ceea ce privește proza epică", dar viața lui Liviu Rebreanu, simpatic în relațiile sale umane, este departe de a fi un exemplu demn de urmat." Sînt înșirate apoi "păcatele", inclusiv bîrfe abjecte, pentru ca în final să revină la merite: În ciuda acestei vieți pătate, Rebreanu rămîne prin opera sa o glorie a literaturii române și este fără doar și poate un clasic al nostru, cu o mare putere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
speciale, el trecu la loc, așezîndu-se într-o bancă mai îndepărtată de mine... Profesoara nu zisese nimic, îi mulțumise, ca și cum ar fi avut niște răspunsuri foarte bune, și mă scoase și pe mine la tablă. Mă executai numaidecît. Profesoara îmi înșiră mai multe cuvinte, era - spusese - un test în legătură cu adjectivele curente ale vorbirii. Astfel ea, de la catedra pe care ședea, îmi dictă rar și limpede adjectivele, în timp ce mă căzneam să le scriu corect pe tablă, mai ștergînd cîte o literă, mai
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]
-
capului, că Moscova nu crede în lacrimi, nici în filme, nici în realitate. Revenind la seria "coincidențelor" care au marcat, aleatoriu, soarta potrivnică a celor doi foști adolescenți-politruci, intrați în focul confruntării directe, de la om la om, se cuvine a înșira măcar unele funcții de partid și de stat, acumulate, de-a lungul deceniilor, de către Ion Iliescu: 1956 - secretar al C.C. al U.T.C. * 1957 - deputat în Marea Adunare Națională * 1967 - prim-secretar al Organizației Naționale a U.T.C. * 1969-1972 - membru
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
pe revere cîteva fire de păr de la clienți diferiți. De sub nămeți ieșeau parbrizele unor mașini diferite. Cu toate că mi-era frig, am rămas mai multă vreme afară pentru că-mi plăcea (și încă îmi plac) beculețele multicolore pe care primăria le-a înșirat de-a lungul bulevardului. Beculețele clipesc atît de frumos și, cu toate că nu le poți auzi, poți să-ți închipui pocniturile ușoare ale starterelor. Și stelele clipesc la fel de frumos, cu toate că nu sînt bine aranjate". Aci urmează o notă a autorului prin
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
pictură. El nu se găsește nici în traseele expoziționale și nici nu are o memorie constituită în acest sens. Nebeneficiind de utilitățile unei adevărate săli de expoziții și fără o recuzită minimală, artiștii au fost constrînși, de exemplu, să-și înșire etichetele pe podea întrucît nu li s-a permis lipirea lor pe tencuiala peretelui pentru a nu strica văruiala proaspătă. între lucrări și vizitatori, primele pierdute pe marile suprafețe ale peretelui, ceilalți rătăciți fatal printre coloane, nu numai că nu
Chinurile unei nașteri amînate (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16952_a_18277]
-
romane. Era ca un mic roman vorbit, și nimeni nu povestea, din cîți povestitori am auzit, ca autorul Marei Epici. El avea pentru proză și pentru prozatori o admirație sinceră, copilăroasă, - cum, dom'le, să stai pe scaun și să înșiri pagini după pagini, fără chestii, fără acțibilduri, metaforèle, așa, - cu vorbe de toate zilele și p-ormă cînd le citești, să rîzi, ori să plîngi, ori să intri la idei... Cum naiba de le iese?... Iarăși, la nici un poet, la
Evocarea prozatorului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17045_a_18370]