3,512 matches
-
îndepărtate, pentru că, altfel, până și generația mai în vârstă ar spune că fabulez, sau, mai grav, că spun povești cu monștri în vremuri, de vremuri inventate. Totuși, pentru ca totul să fie credibil, am să mă exprim, cum zic mai nou „înțelepții” neamului, cu subiect și predicat. În consecință, pe vremea lui Ceașcă-Împușcat (acum să nu credeți că ar fi fost un cine știe ce... care și-ar fi dat și sufletul pentru binele poporului său. Tot un fel de Sulică potcovaru'!), deci pe
Titi - Par omul nou și sclinteala vremurilor. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_447]
-
o să mai citeze și elogiile pe care Cioran le-a adus lui Hitler sau lui Zelea Codreanu, sau cel puțin paginile sale antisemite. Nu, totul se oprea aici: era opinia care trăgea cortina asupra unei emisiuni despre români. Dacă un înțelept precum celebrul nostru compatriot da asemenea sentințe, păreau să zică bravii realizatori, el le dă în cunoștință de cauză. El este convocat că un expert, ca o autoritate: așa sunt românii. El era invitat să tragă concluziile. De obicei, încercam
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
poate naște sau poate muri, națiunea lui poate fi în rând cu celelalte națiuni ale lumii sau poate deveni o adunătură de sclavi. Tânărul Slavici vrea să afle: traduce cărți, călătorește în părțile locuite de români. Stă de vorbă cu înțelepții locului; cu oamenii de vază ai satelor sau ai orașelor. Se implică în istoriile oamenilor. Trece la Tribuna și devine una dintre cele mai importante personalități luptătoare ale Ardealului. Cum am intrat noi în acest timp al autodefinirii noastre? Ceea ce
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
interese. Viața, care nici nu e măcar o fericire, necum o fericire brutală, cîștigă demnitate și onoare; bucuria de a trăi, atîta cît îi este dată omului trecător și provizoriu, devine o aproximație înțeleasă cu modestie, si muncitorul cultivat un înțelept". De aici nu rezultă însă, cum s-ar putea prezuma, o cădere în brațele ideii socialist-comuniste. Imun multă vreme la seducțiile luptei de clasă, deoarece s-a fixat la idealul unei existente luminate, ordonate, stăpînite de "chibzuința", opuse penibilei "dezorganizări
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
mișcă asemenea nisipurilor a și înghite. Rămas bust, din clisa ce-l suge, mai are puterea să afirme că urma va alege: reflexe din copilărie! Fericiți cei la care n-ajung sondajele, mântuiți cei pe care nu-i consulta nimeni. Înțelepți cei cu hotărârea înceată. Ei profita de un răgaz miraculos. Oricum, jumătate din cei chestionați au răspuns că s-ar mai gândi un pic. În zece ani de democrație mai mult sau mai putin originală ei fie n-au învățat
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
de bancheri, ci unul care iubește cărțile.” Oare de câte ori trebuie să repetăm că un popor posedă bogății mai însemnate decât avuția materială și că literatura face parte din ele? Apa trece, pietrele rămân e un proverb cât se poate de înțelept și de actual. Mai e nevoie să spunem ce e apa și ce sunt pietrele? Impura „Marseillaise“ Sub acest titlu, „Le Nouvel Observateur” din 22-28 mai publică un articol despre istoria imnului național al Franței, respectat atât de dreapta, cât
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2513_a_3838]
-
adevărată grație divină va ieși consacrat o vatră dacică undeva omul frumos, demn, cinstit, harnic, pe lângă Câmpina. Este închinată curajos, iubitor de oameni, ființe și Zânei Libertății, personificată de natură, și mai presus de toate Coralia. Îmi amintesc de ceea ce înțelept, așa cum a fost Zamolxe, se scria despre daci care „puneau zeul străbunilor noștri. libertatea mai presus de orice”. Îmi amintesc de Cătălin, Spiritele străbunilor daci revin în cutezătorul drept, de Cosmin, sufletele oamenilor care trăiesc în tânărul de mâine, de
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
lui Mihai Sin, vrea să afle documente despre David Urs de Margina. Despre înnobilarea lui, despre luptele lui. Este coptat într-o organizație (secretă?) care îi propune o participare vie, o luptă de idei. Dialogurile cu Richard Șipa, Porancea, Solomon („înțeleptul Solomon”) au derapaje anticomuniste care fac din Ierarhii unul dintre romanele de vârf ale anilor optzeci. Una dintre cărțile semnificative ale anilor optzeci ai scrisului românesc. Alte modele, alte istorii uitate Există un „model Breban” de a scrie pagini anticomuniste
Mihai Sin și cărțile sale necunoscute by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2534_a_3859]
-
împarte pe amândouă. 727. Ce altceva rămâne din noi decât un adevăr pe care nu l-am înțeles niciodată? 728. Ce ne-am face fără surâsul îngerului iubirii din sufletele noastre? 729. Ce altceva poate fi această lume decât un înțelept care și-a pierdut judecata judecând libertatea mereu neîndestulătoare a spiritului? 730. Nu ai fi niciodată singur dacă Dumnezeul din tine te-ar înțelege. 731. Fără credință întreaga înțelepciune ar fi o umbră a unor gânduri. 732. Este atât de
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
morala Lui Dumnezeu atunci când a lăsat păcatul în această lume? Nu era mai bine să fi gândit o lume fără păcate și fără posibilitatea de a fi înșelat de Diavol? Chiar nu știa ce va urma? Atunci e grav! 776. Înțeleptul ară pe ogorul cunoașterii de pe tarlaua Iluziei Vieții pentru a pune răsadurile necunoașterii, iar omul de știință ară tărâmul necunoașterii pentru a pune răsadurile cunoașterii. Cine are dreptate? 777. Care astru va străluci etern înfruntându-și moartea propriului său Univers
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
Heider s-a retras ulterior din capul, partidului (formal, desigur, totuși silit de împrejurări) și s-a pus o surdină declarațiilor care amenințau să conducă la izolarea diplomatică a Austriei. Mai mult, sancțiunile au fost ridicate la recomandarea celor trei "înțelepți" care au monitorizat Austria. Lucrurile păreau că intră pe făgașul normal, autoritățile de la Viena făcîndu-se a înțelege că nici o discriminare nu mai este oficial și legal admisă în lumea civilizată din anul 2000. Dar, iată, cotidianul Neue Kronenzeitung, unul din
Cititul printre rînduri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16693_a_18018]
-
Privind erosul ca pe un surogat al dragostei, un dar al zeilor menit să ne îndepărteze de la adevărata căutare, Ravelstein cade în final victimă propriei sale sexualități, murind de SIDA. Conștient de apropierea sfîrșitului și acceptîndu-și moartea ca un mare înțelept, Abe îl roagă pe Chick să-i scrie biografia. Naratorul amînă promisiunea, speriat de convingerea că, o dată scrisă, această carte va anula orice graniță dintre el și moarte, că va dizolva un motiv important pentru care merită să rămînă în
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
a trata lucrurile, care nu mai admite nuanțe. Caut cu lumînarea în textul din Cronica acele noi dovezi sau măcar noi argumente în favoarea ideii nebune aruncate ca o piatră în apă de către dl Georgescu și pe care tot mai mulți înțelepți sar s-o scoată. Și nu găsesc decît un ton din ce în ce mai sigur și mai puțin doritor de replică pe care ni se cîntă trista poveste a poetului. Citez din dl Codreanu: "în puține cuvinte, lucrurile stau astfel: la 28 iunie
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
monștrii nu ajung; au și ei limite. Locuri unde poți să te ascunzi, o vreme, și de monștri și de tine. Poți să te ascunzi și o veșnicie. Atunci, de regulă, și lumea mare și cea mică te consideră un înțelept. Eu, dacă rămîi acolo, cred că ai cedat. Ceea ce nu e foarte grav, atîta vreme cît o știi și o suporți. Dacă ești în stare să înfrunți și lumea și pe tine dintr-o oază, poate că acolo trebuie să
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
cu fotografia-icoană în care, dincolo de lanul în bătaia vîntului, se profilează silueta unei bisericuțe... A fost o săptămînă în care un public numeros a putut constata cum cineaștii europeni folosesc "armele specificității împotriva uniformizării". Ca să-l citez încă o dată pe înțeleptul Zanussi.
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
propagandei naziste, bazat pe celebrul aforism al lui Goebbels: "Cu cât o minciună e mai mare, cu atât e mai credibilă". Și ca minciuna să fie cât mai mare, se recomandă cititorilor lectura celebrului fals comandat de Ohrana țaristă, Protocoalele Înțelepților Sionului." Cei care, de la distanță, se obstinează, fără a citi revista noastră, să-i atribuie tendințe antisemite, ar trebui să țină cont de aprecierile redactorilor de la Realitatea evreiască. Ei ne citesc atent și își spun părerea în cunoștință de cauză
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
azi foarte mult despre criminalitatea informatică. Se știu însă foarte puține la noi despre principalii incriminați, așa-numiții hackeri. Cititorul descoperă o dată cu cartea Ioanei Vasiu o lume fascinantă, dar nu una a piraților de basm, cât mai curând una a înțelepților zen - la vârste foarte fragede. Este vorba, mai întâi de toate, despre un mod de viață bine statornicit și despre un complex de atitudini în raport cu lumea și cu puterea birocratică, promovate și ele cu o rară consecvență. Despre un idealism
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
ocaua", iar la Luqman, accentul cade asupra nașterii, urmașul fiind în lumea arabă cea mai de preț comoară). Ce-i drept, consecvent convingerilor sale, Carrière nu transcrie finalurile moralizatoare, lăsându-ne să tragem singuri învățămintele (altminteri, cum bine spune un înțelept sufi, "ar fi ca și cum negustorul de fructe și-ar mânca marfa sub ochii tăi și nu ți-ar pune în palmă decât coaja"). Nu pot decât să-i îndemn pe toți cei care, la vremea potrivită, s-au bucurat de
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
peste picior de alți agramați... și tot așa). După 1990, vechea traducere a avut parte de numeroase reeditări, odată cu redeșteptarea interesului pentru fundamentele teoriei politice libere. Nu mai puțin, studierea idealului de viață cosmopolit (al cinicilor care au ca model înțeleptul, 'omul care își este autosuficient sieși', retrăgându-se din vâltoarea amenințătoare a unei cetăți, dar deschis lumii întregi, singura pe care o admite ca stat, kosmou polites) devine cu atât mai utilă în epoca globalizării. Se impunea însă o nouă
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
voluptate în limbajul filosofilor, el, care făcuse Filosofia, nu-și pierdea cumpătul, nici nu simțea nevoia să-și epateze cititorii vîrîndu-i în arcanele unui limbaj pe care îl stăpînea, dar căruia nu simțea nevoia să-i devină prizonier. Era un înțelept care putea vorbi cu simplitate despre orice. Și asta, atît cît pot eu aprecia, fără a deveni simplist sau vulgar în domeniul ideilor gingașe. Prețuirea lui față de Stere ar merita o explicație detaliată. Zigu s-a apropiat de el poate
Marea bibliotecă a lui Zigu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15720_a_17045]
-
o abundență nemaiîntîlnită. Oricît ar fi încă de gustate astfel de texte la noi, nu putem să nu remarcăm cel puțin două sînt trăsături mai degrabă negative. Pe de-o parte, tendința pedagogică: într-o lume anomică, de tranziție, cîțiva înțelepți își dau cu părerea despre orice. Iar noi trebuie să ne minunăm în fața unui bun-simț care e mai ales unul post-decembrist, să ne uluim de farmecul formulărilor și de simplitatea demonstrațiilor etc. Pe de altă parte, astfel de texte produc
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
lipit peste tot - îți amintește numaidecît de Caragiale (și de Eugen Ionescu, firește): "STAȚIONAREA PE HOL STRICT INTERZISĂ". Jur: așa și scrie, cu litere de-o șchioapă: "STAȚIONAREA PE HOL STRICT INTERZISĂ"! Pe toate coridoarele. Te apucă rîsul, dar, zice înțeleptul popular "Bine rîde acela care rîde la urmă". Așa că dacă ajungeți în Biblioteca Națională din București mai bine rîdeți la " STAȚIONAREA PE HOL STRICT INTERZISĂ", că mai departe nu se știe (mai departe scrie pe pereți!). Acesta-i numai începutul
În vizită la Biblioteca Națională by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15780_a_17105]
-
-și resusciteze și alte resurse și modalități de a-și pune în lumină personalitatea. În fond, pentru ei s-a făcut spectacolul. Dimpotrivă, pare o reducere a lor pe scenă. Și nu în sensul esențializării. M-am întrebat dacă rolul înțeleptului Cadîr nu i s-ar fi potrivit mai bine lui Radu Beligan decît lui Gheorghe Dinică, abandonat cumva într-un con de umbră în economia spectacolului. Pe de altă parte, în Ianke, Radu Beligan pare că se joacă, în surdină
Viața satului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15788_a_17113]
-
disputa constantă a modernității noastre. Este vorba, bineînțeles, de carențele dificil surmontabile ale identității românești, confruntată fatal cu plasarea pe o orbită occidentală. Eseurile "Prusia" de la granița Kakaniei, Complexul lui Fiesco, "Don Quijote" și "Miorița", mituri ale vinovăției, Peer Gynt și înțeleptul laș, " Cum poți să fii român?" pledează, fără echivoc, în sensul criticii acerbe pe care Cioran o face, în Schimbarea la față a României, etniei noastre "păcătoase". Chiar dacă în volumul publicat de noi la Editura Junimea din Iași, anul trecut
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
e o eroare categorică, o pierdere pentru tine, nu pentru individul din diasporă. Cum se vede viitorul Americii și al Europei de la fereastra biroului dumneavoastră, din Universitatea Catolică? Nu-mi plac întrebări gigantice de acest fel, nu sunt profet sau înțelept atoatecuprinzător. Dar hai să încercăm. Lumea este efemeră. Tipurile de civilizație trăiesc o vreme, apoi ajung la un stadiu de epuizare. Europa însăși - se vede mai limpede - e în această stare; cum am spus și aiurea, a început ca o
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]