3,048 matches
-
asemenea efort spiritual și material pentru a da viața sacră unui spațiu care va folosi nemijlocit nu numai unui popor aflat în rugăciune, ci și unui popor chemat să-și afirme mereu identitatea, verticalitatea și măiestria, precum și fidelitatea față de năzuințele înaintașilor care doreau cu ardoare zidirea unui asemenea locaș. Comuniune a oamenilor cu Iisus Hristos și întreolaltă, legătură între generații, punte între eclesial, cultural și social, deschidere responsabilă spre istoria și spiritualitatea poporului, afirmare a identității și a permanenței creștinismului ortodox
IMPRESII DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Impresii_despre_catedrala_mantuirii_neamului_romanesc_.html [Corola-blog/BlogPost/361764_a_363093]
-
măsurători, cântăriri în acest domeniu, este o eroare sau o rea intenție. Ar însemna să profanăm memoria celor care și-au dedicat viața acestui sfânt ideal al neamului. Datoria noastră, a celor de astăzi, este să păstrăm ceea ce au realizat înaintașii noștri, să reparăm, acolo unde s-a deteriorat, edificiul Unității Naționale și să clădim în sufletul copiilor și concetățenilor noștri bucuria de a fi români, de a fi urmașii celor ce au știut să găsească cele mai potrivite mijloace pentru
MICA UNIRE de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1360779363.html [Corola-blog/BlogPost/351780_a_353109]
-
care propovăduiește Cuvântul Domnului acum. De când e la Soci își exercită misiunea preoțească într-o frumoasă împletire cu misia lumească de bun cetățean în comunitatea care l-a adoptat. În acest context, e remarcabilă atașarea sa de faptele demne ale înaintașilor, cele ce au hrănit memoria urmașilor. A ridicat monument soldaților care au stropit cu sânge jertfelnic glia locului și a animat evenimente de aducere aminte chiar în locurile impregnate cu simbolistica faptelor vrednice ale strămoșilor. Îmi amintesc, între altele, un
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Vaca_bourului_sau_in_timp_ce_unii_ign_gheorghe_parlea_1336330959.html [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect, pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR ILIE MOLDOVAN DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE „ANDREI ŞAGUNA DIN SIBIU... de STELIAN GOMBOŞ în edi by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_un_stelian_gombos_1361516257.html [Corola-blog/BlogPost/351965_a_353294]
-
și a Țării Românești la 24 ianuarie 1859. Dubla alegere a fost o soluție de înaltă inteligență politică. Aceasta consfințește maturitatea și europenismul elitei politice românești din acea vreme. Românii, istoria îi păstrează în memorie pe făuritorii Unirii de la 1859. Înaintașii noștri au știut atunci, (și ar trebui și azi), să stea laolaltă, ignorând diferențele dintre ei și s-au dedicat singurei cauze ce merita a fi slujită în acele zile, pentru a asigura mersul înainte al poporului. A început constituirea
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, MOLDOVA SI MUNTEANIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1395638992.html [Corola-blog/BlogPost/350000_a_351329]
-
va fi de aci înainte una și nedespărțită. A fost proclamat, cu acest prilej, Bucureștii, drept Capitală. ( Datele au fost luate din revista „Radio România”, nr. 260, din 21-27 ianuarie 2002). Domnitorul a fost situat de Eminescu alături de marii săi înaintași, fiind cel care a înțeles să-și exercite prerogativele cu autoritate și energie pentru înfăptuirea reformelor interne și modernizarea României, prin introducerea instituțiilor din Țările apusene. Eminescu evoca frecvent domniile marilor înaintași, nu ca o pledoarie pentru întoarcerea la trecut
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, MOLDOVA SI MUNTEANIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1395638992.html [Corola-blog/BlogPost/350000_a_351329]
-
a fost situat de Eminescu alături de marii săi înaintași, fiind cel care a înțeles să-și exercite prerogativele cu autoritate și energie pentru înfăptuirea reformelor interne și modernizarea României, prin introducerea instituțiilor din Țările apusene. Eminescu evoca frecvent domniile marilor înaintași, nu ca o pledoarie pentru întoarcerea la trecut, ci ca o realitate istorică. Poetul aprecia că Al. I. Cuza este unul dintre Domnii cei mai patriotici din câți au fost vreodată în Țările Dunării Române: „Nu restabilirea trecutului, stabilirea unei
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, MOLDOVA SI MUNTEANIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1395638992.html [Corola-blog/BlogPost/350000_a_351329]
-
însemnat în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
UN GÂND DE ALEASĂ RECUNOŞTINŢĂ ŞI DEOSEBITĂ PREŢUIRE ACUM, LA MUTAREA LA CEREŞTILE ŞI VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI DR. NICOLAE CORNEANU – MITROPOLITUL BANATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ed by http://confluente.ro/stelian_gombos_1412057070.html [Corola-blog/BlogPost/374411_a_375740]
-
fizionomiei spirituale a epocii. Precizând sensul ideilor principale ale vremii și determinând valoarea lor de circulație, dicționarul mai poate servi de îndreptar gândului celor mai tineri, care vor să se orienteze exact față de problemele pe care le găsesc deschise de înaintașii lor”. Ori nici un termen nu era atât de intens vehiculat precum cel de „spiritualitate” și nici unul nu era atât de echivoc, iar una din cauze se datora sensurilor multiple pe care el le are. Mircea Vulcănescu a identificat trei accepțiuni
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_60_de_ani_stelian_gombos_1350989877.html [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
Vodă împrejmuiește mănăstirea cu ziduri, ridică un turn, construiește trapeza mănăstirii, face chilii și multe altele. Mircea cel Bătrân închină acestei mănăstiri satul Cireșov în anul 1398. În anul 1467 Laiotă Basarab confirmă stăpânirea Cutlumușului peste 15 sate donate de înaintașii săi. Același lucru îl confirmă, în anul 1489, Vlad Vodă Călugărul. În anul 1497 mănăstirea va arde. Voievodul Radu cel Mare închină acestei mănăstiri satul Dănești și începe refacerea mănăstirii. Neagoe Basarab face donații foarte generoase acestei mănăstiri, pe care
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_munte_athos_gradina_ortodoxiei_universale.html [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
populare și trăiri proverbiale”, Editura Punct (Paideia), București, 2008 Antologii (Editura Dandes Press): • „Poezia prietena mea” ; • „Poezii, poezii”; „Iubirea un colț de rai” • „Călătorie în regatul cuvintelor IV” • „Călătorie în regatul cuvintelor V” • „Iluzii de vară” • „Nostalgii de toamnă” • „Cinstirea înaintașilor” (Coautor și coordonator) Coautoare în alte antologii: • „Privește visând iubito” - Editura Editgraph • „Istoria literaturii tinere” - Editura Editgraph • „Zborul frunzelor din ceruri” - Editura Editgraph • „Să nu-l uităm” (În memoria poetului Adrian Păunescu) - Editura Inspirescu • „Antologie de poezie contemporană” - Editura Inspirescu
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416362491.html [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
locale. Or, românii din această frumoasă localitate bucovineană nu sunt lipsiți de demnitate națională, știu să-și iubească și să-și prețuiască valorile neamului, păstrând cu sacralitate patrimoniul cultural moștenit. Și-apoi dl Nicolae Bodnariuc e un urmaș demn de înaintași, anume grației sârguinței și hărniciei lui a și fost creat muzeul din Oprișeni: „Ideea înființării unui muzeu al satului natal s-a născut încă în aula universitară, pe când eram student. Apoi devenind profesor, am fost susținut de bunul și eruditul
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI by http://uzp.org.ro/la-consulatul-general-al-romaniei-la-cernauti-uniti-puterea-credintei/ [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
bun român nu le va uita. Sărbători și tradiții populare la Sebeșul de Sus Mari iubitori ai obiceiurilor populare din acest colț de Românie, locuitorii Sebeșului de Sus n-au uitat nimic din moștenirea dobândită de-a lungul vremii, de la înaintașii lor. Poate că și datorită amplasării geografice și izolării acestor locuri de la poalele muntelui Suru, perenitatea și conservarea lor au fost atât de evidente, în România primei jumătăți a secolului al XX-lea. Astăzi, chiar dacă se mai pastrează, cu certitudine
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
de noapte, pentru distracția tinerilor. Căminul cultural, proaspăt renovat, încă mai poartă urmele lui Ion Țiglaru’, bunicul lui nea Mitică Sinu, deoarece acoperișul este din țigla fabricată în manufactura lui. Majoritatea sebeșenilor de astăzi sunt meseriași, zidari, constructori, moștenind de la înaintașii lor dragostea și respectul față de muncă și de semeni. Mulți sunt crescători de animale, în curțile lor găsești oi, capre, cai, vaci. În trecut existau făbricuțele de țiglă, ulei, cărămidă și moară comunală, de care știm de la Mitică Sinu. Acum
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
nemernici. Milițienilor, obosiți de atâta efort, nu le rămânea decât să-și încalece bicicletele și să se ducă iar Albert se alegea cu vânătăi și cu batjocura celor ce fugiseră înainte de a fi altoiți. Ce știau ei, câte cruzimi înduraseră înaintașii lor pentru a-și păstra neamul și glia .... A intrat în secția de miliție încrezător, gândind că șeful de post este pus pe șotii, neputându-și închipui că în societatea socialistă multilateral dezvoltată mai pot exista tâmpiți în asemenea funcții
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1473236203.html [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
nostru istoric, a luptelor și jertfelor poporului român pentru a-și conserva identitatea națională și a promova, materializa idealul suprem al Unității Naționale. Ea vine să îmbogățească substanțial istoriografia națională, să pună în relief momente de însemnătate cardinală din confruntarea înaintașilor, a românilor ardeleni, cu politica agresivă a guvernelor de la Viena și Budapesta, ceea ce trebuie să constituie un exemplu elocvent de demnitate, fermitate și de conștiință națională, pentru România contemporană. Referință Bibliografică: Deznaționalizarea și maghiarizarea românilor din Ardeal prin Biserică și
DEZNAȚIONALIZAREA ȘI MAGHIARIZAREA ROMÂNILOR DIN ARDEAL PRIN BISERICĂ ȘI ȘCOALĂ, ÎNAINTE DE 1 DECEMBRIE 1918 AUTOR by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1435989757.html [Corola-blog/BlogPost/376163_a_377492]
-
sa împătimită reușind să păstreze nestinsă - și neatinsă de profan - flacăra inspirației. Indiferent dacă scrie despre trăiri proprii, despre tradiții sau obiceiuri ale românilor, dacă simte nevoia de a culege legende populare, de a povățui urmașii sau de a cinsti înaintașii, poezia sa rămâne luminoasă, plină de bunătate, sentimentele resimțite acut la lecturarea ei fiind de liniște și pace sufletească. Urmele pașilor Creatorului se disting clar pe nisipurile mișcătoare ale ființei, poezia devenind de multe ori rugă și unic instrument prin
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1462972216.html [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
pătimit ei ca să ia mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Constantin Voicescu - cel care a ajuns, în urmă cu optsprezece ani, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin!... Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1441271680.html [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Constantin Voicescu - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1441271680.html [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
de folclor, am învățat credința în Dumnezeu, teama și iubirea față de El, respectul față de propria mea demnitate, munca și respectul față de demnitatea altora. Mama mea ne spunea nouă, copiilor, cu precădere un proverb pe care-l moștenise și ea de la înaintașii ei: „Decât să întind în unt și să mă uit în pământ, mai bine să întind în sare și să mă uit la soare”. Dacă m-ar întreba cineva „Ce-ai învățat de la mama dumitale?”, i-aș răspunde: „Asta am
MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIA de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_mitropolitul_bartolomeu_anania.html [Corola-blog/BlogPost/364442_a_365771]
-
Simona Miculescu, domnul Consul General al României Marian Pârjol și viceprimarul New Yorkului, Elisabeth Daly. Aceștia au adresat salutul lor campatrioților noștri... și prin noi României. Președintele festivalului, domnul Ștefan Minovici și soția Cristina Minovici, organizează acest eveniment, în memoria înaintașilor lor, vestita familie - Mina Minovici și din respect și dragoste pentru neamul și țara în care s-au născut - România. Lia LUNGU New York Mai 2011 Referință Bibliografică: DUMINICĂ, 1MAI 2011, S-A DESFĂȘURAT CEA DE-A XII-A EDIȚIE A
DUMINICĂ, 1MAI 2011, S-A DESFĂŞURAT CEA DE-A XII-A EDIŢIE A ZILEI ROMÂNIEI PE BROADWAY de LIA LUNGU în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 by http://confluente.ro/Duminica_1mai_2011_s_a_desfasurat_cea_de_a_xii_a_editie_a_zilei_romaniei_pe_broadway.html [Corola-blog/BlogPost/344271_a_345600]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Poezie > Pamflet > CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 448 din 23 martie 2012 Toate Articolele Autorului REMEMBER Dragul meu cititor, fii mândru de înaintașii tăi, trezească-se în sufletul tău flacăra patriotismului național de Român, urmaș al geto-dacilor "cei mai viteji dintre traci", iubitori de glie și dreptate. De ce să ții grumazul plecat în fața impostorilor, obedienților cinici care ți-au vîndut țara la mezat
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Cantecul_incoruptibililor_marin_voican_ghioroiu_1332484897.html [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
dau la iveală un simț foarte fin al nuanței, iar siguranța tonului conturează cu precizie portretul artistului abordat. Studiul despre Petru Birău luminează o „tradiție” prinsă în actul metamorfozei spirituale. Efortul cristalizării de la origini până la artist, prin trecerea de la psihologia înaintașilor la pictorul Petru Birău, coagularea sacral-filosofică prin consolidarea ecclesiocratică, formă de explorare a totalității prin pictură și text, ne conduc spre un portret al artistului plastic cât mai valid și coerent în fundamente. Prin acest Album, ne comunică despre temeiurile
PETRU BIRĂU SAU POLICROMIA CA MOD AL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_petru_birau_al_florin_tene_1394426139.html [Corola-blog/BlogPost/353665_a_354994]
-
sau „părintele tău”, ori „părintele spiritual al unui grup de teologi entuziaști”, ar fi o adevărată nedreptate. El este pentru totdeauna „părintele nostru” - „Părintele Bisericii Universale”. Cu alte cuvinte, așadar, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, sunt convins de faptul că ce este nobil rămâne
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1494227119.html [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]
-
experimental plantat atunci a rodit acum, într-o toamnă mult amânată, sub o povară nouă, cu noblețe autoasumată: Cornova - 1931. Și iată cine sunt cei trei distinși și generoși oameni ai vremurilor noastre, reprezentanți ai Cetății demni de bravii lor înaintași, care au preluat proiectul gustian: Marin Diaconu, Zoltán Rostás și Vasile Șoimaru. Nu ignor deloc, însă, în entuziasmul meu de posesor, deja, al acestei monumentale lucrări editoriale, contribuția respectabilă a membrilor echipei care a împlinit (parțial totuși, comparativ cu proporțiile
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Monografia_cornova_1931_ed_gheorghe_parlea_1332182195.html [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]