408 matches
-
mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață cu cap castaniu ("Aythya ferina"), rață moțată ("Aythya fuligula"), rață scufundătoare ("Aythya marila"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar încălțat ("Buteo lagopus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), erete cenușiu ("Circus pygargus
Lacul Stânca - Costești (sit SPA) () [Corola-website/Science/325739_a_327068]
-
Principele Joao, portughez, fiu al reginei María, a vizitat plajă din portul Río de Janeiro, la sfatul medicului sau, în 1810. Monarhul s-a scăldat încălțat și cufundat într-un butoi. Îi era frică de crabi și de valuri. Exemplul sau îndrăzneț nu a fost urmat. Plajele din Río erau maidane pline de gunoaie, unde sclavii vărsau noaptea deșeurile stăpânilor. Mai tarziu, la începutul secolului douăzeci
19 IULIE. PRIMUL TURIST PE PLAJELE DIN RÍO (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295940_a_297269]
-
și liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"). Păsări: soim călător ("Falco peregrinus"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), ciuf de pădure ("Asio otus"), lăstun mare ("Apus melba"), fașa de pădure ("Anthus trivialis"), bufnita ("Bubo bubo"), huhurez mare ("Strix uralensis"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar încălțat ("Buteo lagopus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), porumbel de scorbura ("Columba oenas"), cuc ("Cuculus canorus"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
de ichneumonide, etc. Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeală, ca și în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun, șorecarul încălțat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile, cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul, etc). Din județul Brașov rețeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceștia, 398 km sunt drumuri naționale
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
amfibieni: vipera ("Vipera berus"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"); Păsări (migratoare, de pasaj, sedentare): șorecar mare ("Buteo rufinus"), șorecar încălțat ("Buteo lagopus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânat ("Circus cyaneus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), cristei de câmp ("Crex crex"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), dumbrăveanca ("Coracias garrulus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
artă. Inițial, în artele vizuale munca este plasată într-o simbolistică intrinsec legată de un ceremonial ritualic, care ocultează efortul și degradarea fizică prezentând omul muncii vizibil idealizat (un exemplu concludent sunt reprezentările impresioniste ale țăranilor prezentați la munca câmpului încălțați și îmbrăcați cu haine foarte curate). Artistul ignoră de-a lungul timpului atât opresiunea violentă a sclavagismului cât și exploatarea din societatea capitalistă, când munca majorității devine resursă pentru îmbogățirea unui grup restrâns. Pentru spațiul românesc sunt relevante în acest
Reprezentări ale muncii în arta românească modernă ante-1945 () [Corola-website/Science/295672_a_297001]
-
Șorecarul încălțat (Buteo lagopus) este o pasăre răpitoare de zi, din familia accipitride ("Accipitridae"), care se hrănește cu șoareci de câmp și lemingi. Este o specie migratoare, care cuibărește în nordul Eurasiei și Americii de Nord și iernează la sud în Europa (inclusiv în
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]
-
variază în intensitate între subspecii. Coada este albicioasă și se termină cu o bandă subterminală lată brun întunecată. Aripile albe dedesubt, cu o pată neagră la încheietură și cu penele de pe margini mai închise la culoare. Tarsele de pe picioare sunt "încălțate" în pene până la baza degetelor (de unde și denumirea de "șorecar încălțat"). Degetele sunt galbene iar ghearele negre. Ciocul galben la bază, cu vârful negricios. Sexele se aseamănă între ele, dar femelele sunt mai grele, cu dungi mai puține pe coadă
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]
-
cu o bandă subterminală lată brun întunecată. Aripile albe dedesubt, cu o pată neagră la încheietură și cu penele de pe margini mai închise la culoare. Tarsele de pe picioare sunt "încălțate" în pene până la baza degetelor (de unde și denumirea de "șorecar încălțat"). Degetele sunt galbene iar ghearele negre. Ciocul galben la bază, cu vârful negricios. Sexele se aseamănă între ele, dar femelele sunt mai grele, cu dungi mai puține pe coadă. Are o răspândire circumpolară. Cuibăresc în nordul Eurasiei și Americii de Nord. Migrează
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]
-
eurasiatice și Scandinavia). Primăvara revine în nord pentru a cuibări. Iarna este întâlnit în ținuturile de deal și de câmpie descoperite, mai frecvent în partea sudică a României. Recent s-a semnalat în România subspecia răsăriteană "Buteo lagopus menzbieri" (șorecarul încălțat răsăritean) provenită din regiunea nord-est asiatică; aceasta are coloritul cafeniu cu crem-deschis. Trăiește în zonele descoperite nord-asiatice, în principal în câmpiile joase, în tundra fără copaci, mai rar în tundra împădurită și taigaua din extremul nordic, când lemingii și șoarecii
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]
-
7) în sezoanele bune, când hrana este abundentă. Incubația durează circa 30 de zile. Puii se acoperă cu pene și pot zbura la 5-6 săptămâni. Pe Lista Roșie a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale) șorecarul încălțat este listat ca specie neamenințată cu dispariția (LC). Nu sunt amenințări evidente în locurile de reproducere, dar cartierele de iernat sunt supuse unor perturbări ale habitatelor și altor presiuni umane. Populația globală este estimată la circa 500 000 de exemplare
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]
-
sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care: uliu porumbar (Accipiter gentilis), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), bufniță ("Bubo bubo"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar încălțat ("Buteo lagopus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), erete alb ("Circus macrourus"), cristei de câmp ("Crex crex"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), ciocănitoare de stejar
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]
-
minor"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), șorecarul încălțat ("Buteo lagopus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), lișiță "Fulica atra"), găinușa de baltă ("Gallinula
Lunca Barcăului () [Corola-website/Science/330260_a_331589]
-
Schicchi", Hoffmann din "Povestirile lui Hoffmann", Gerald din "Lakmé", Inocentul din "Boris Godunov", Păstorul din "Oedip", de Pelleas din "Pelleas și Melisande", Tamino din "Flautul fermecat", Belmonte din "Răpirea din serai", David din "Maeștrii cântăreți din Nürnberg", Ionică din "Motanul încălțat", Eisenstein din "Liliacul", Povestitorul din "Luna" de Orf, "Albert Hering" etc. Sunt, majoritatea, roluri cântate pe scena românească, dar și peste hotare - câteva repere fiind Parisul, Viena, Praga, Budapesta, Moscova. Valentin Teodorian a făcut parte din legendara „distribuție de aur
Valentin Teodorian () [Corola-website/Science/314319_a_315648]
-
sunt în măsură să vorbească, cu un limbaj reîmprospătat de comunicarea cu tragediile istoriei recente, despre repulsia provocată "de profeți de mareșali de cancelari/ de mânuitorii de radar ai omenirii/ de conducătorii de mulțimi de coloane în marș/ de adevărul încălțat cu cizme/ de toți cei care au pus sârme electrice în jurul câmpurilor/ și-au pregătit fiecăruia o spânzurătoare exactă/ și-o groapă comună pe masura tuturor". Acestor spectacole sumbre, poetul le opune întoarcerea aproape ascetica într-o lume a oamenilor
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
duc viața mai ales în zona de stepă, rozătoarele sunt cele mai numeroase. Acestea sunt reprezentate prin: popândau, hârciog, șoarece de câmp, șoarece de stepă, iepure de câmp. Dintre păsări întâlnim: turturele, potârnichi, iar dintre răpitoare: uliul porumbac, cucuveaua, șorecarul încălțat. Localitatea Dudești, aflată în partea de mijloc a comunei Dudești este străbătuta de la N-V la S-E de calea ferată Făurei-Constanța (cale ferată dublă electrificată) cu stație în gara Dudești. De la N-E la S-V localitatea este străbătută
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
domnule Cioflec, Primesc ofertul d[umi]tale și a prietenului d[umi]tale și vă rog să veniți pe 1 decembrie nou nesmintit aici ca să ridicăm gazeta până la finea anului, astfel încât să putem intra în al doilea an cu totul încălțat. Primesc condiția d[umi]tale de a-ți plăti lunar 400 cor[oane] și d[omnu]lui Const. Nae 250 cor[oane]. Aștept grabnic răspuns. Cu deosebită stimă, V[asile] Goldiș Note Originalele celor trei scrisori, necunoscute, se află la
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“. Noi contribuții by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3420_a_4745]
-
câmp ( Lepus europaeus), dihorul (Mustela putorius) - în păduri. Pe terenurile arabile și pășuni sunt caracteristice o serie de rozătoare ca: popândăul (Citellus citellus), hârciogul ( Cricetus cricetus), șoarecele de câmp ( Microtus arvalis), ariciul, șoarecele comun ( Buteo buteo) schimbat iarna de șorecarul încălțat ( Buteo Lagopus). Dintre amfibieni putem aminti broasca râioasă brună ( Bufo bufo) și broasca râioasă verde ( Bufo viridis). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Beltiug se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
atacă viile, cireșii și alte plante de cultură. O mare parte dintre ei migrează toamna. Cioara neagră și-a mărit considerabil numărul. În număr relativ restrâns se întâlnesc prepelițe, turturele, potârnichi, dumbrăvenci, prigorii etc., iar dintre răpitoare uliul porumbac, șorecarul încălțat, cucuveaua, vulturul pescar. Fazanii colonizați în păduri s-au înmulțit rapid. Ihtiofauna este reprezentată prin peștii autohtoni, astfel: caras, crap, babușcă, obleț, biban, plătică, văduviță, știucă, ghiborț, avat. La distanța de 200 m spre sud de clădirea S.M.T. Dudescu s-
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
sosit în București dorobanții de pe câmpul de război. Acești eroi, cu care gazetele radicale se laudă atâta, sunt, mulțumită guvernului, goi și bolnavi. Mantalele lor sunt bucăți, iar sub manta cămașa pe piele, și nici cojoc, nici flanelă, nici nimic. Încălțați sunt tot atât de rău, unul c-un papuc ș-o opincă, altul c-o bucată de manta înfășurată împrejurul piciorului, toți într-o stare de plâns, într-o stare care te revoltă în adâncul inimei. O spunem de mai nainte, nici o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
zicea că mor de foame și de frig, au sosit la București mai bine îmbrăcați și mai îngrijiți decât soldații noștri. Rușii cari pleacă la câmpul de luptă sunt toți îmbrăcați bine, cu cojoc și cu manta sănătoasă, și bine încălțați; la ai noștri îmbrăcămintea e curat ironia unor haine, e goliciunea parafrazată. Și astfel au petrecut aceste victime ale radicaliei, ca să nu zicem un cuvânt mai rău, în zăpadă și în ger, nemâncați, neîmbrăcați, decimați mult mai mult de frig
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
era rușine să spună. Nu te-arunci?" susură el imitînd-o pe fetișcană ca și când ar fi avut o limbă de șarpe și apoi tăcu posomorât. "Ei, zisei, și ce-a făcut Costaichie?" "S-a aruncat, dom' profesor, așa cum era, îmbrăcat și încălțat, era să se înece. Și aia se uita la el cum se zbate și hi-hi-hi, ha-ha-ha, râdea, închipuiți-vă, dom' profesor, uite-așa, ha-ha, cu gura până la urechi. (Tui gura mă-sii dacă n-o apucam de picior și o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în tânărul ăsta, care își ținea servieta în mână în fața scheletelor de hortensii. Dar cum altfel am putea noi să luăm decizii care-i privesc pe alții? Mai era și ger pe deasupra. L-am lăsat să intre. În holul nostru, încălțat cum era cu ghetele lui, sub mica noastră colecție de pălării din pai, toate umbrele s-au dat la o parte și l-am văzut limpede. Arthur?, a strigat Lotte din camera de zi. Daniel și cu mine ne-am
Marea casă by Carmen Toa () [Corola-journal/Journalistic/4697_a_6022]
-
preuteasă/ Nouă }iganilor ce ne pasă?", stârnește reacția Popei Nătăroi, comentatorul din subsol. Limbajul lui, cum vrea autorul, sancționează laic spusa țiganului. ,Ai, afurisitul! Caută ce grăiește! Adică el nu vrea să aibă nici preot și va să să ducă încălțat, îmbrăcat, la dracu", zice acest preot din Tândarânda, care mai are încă vreo alte patru comentarii în apărarea dogmei și a cinului său. Goleman strigă să se facă liniște, că din cauza ,sfaturilor necoapte ș...ț n-om sfârși până la noapte
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
să-și curețe pantofii sau ce? Când a coborât și el privirea a observat că fiecare dintre pantofii marca Church, mărimea patruzeci și patru, era parțial acoperit cu o glugă din plastic de un albastru electric. Hugo era în continuare încălțat cu galoșii de la creșă. — Mulțumesc că mi-ai spus, a mârâit el către Shauna când a trecut prin fața biroului ei, după ce ieșise în goană din biroul lui Neil. Shauna a aruncat o privire spre picioarele lui. A, a fost o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]