485 matches
-
care sunt frații și surorile lor, oare crezi că ei nu suferă? Tu vei crește, îți vei face familie, dar bunicii cum vor trăi, te-ai întrebat? Ești un egoist și un răsfățat. Termină cu teribilismul acesta. M-am uitat încețoșat la el și i-am răspuns dezinvolt: Du-te dracu și ieși din casa mea. Mă piși pe tine și pe voi toți, e clar. N-am nevoie de mila voastră. În momentul următor, când mai voiam să spun ceva
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
fie și retrospectiv - privirea spre cotidian, vom descoperi situații ori cazuri - adeseori clinice, prin care se vestește, din ce în ce mai des, insuccesul, eșecul teribil, accidentul existențial zguduitor, revolta intransigentă a copilului împotriva părintelui, despre interminabile mizerii umane incredibile, care amărăsc sufletul și încețoșează spiritul. În acest cotidian negativ-marcant, se resimte o acutizare a nevoii de libertate, din nefericire prost gândită și, mai grav, prost înțeleasă. Copiii, încă de la fragede vârste, sunt obișnuiți să devină mai „pragmatici”, să acceadă spre singura „cultură” validă recunoscută
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
fie și retrospectiv - privirea spre cotidian, vom descoperi situații ori cazuri - adeseori clinice, prin care se vestește, din ce în ce mai des, insuccesul, eșecul teribil, accidentul existențial zguduitor, revolta intransigentă a copilului împotriva părintelui, despre interminabile mizerii umane incredibile, care amărăsc sufletul și încețoșează spiritul. În acest cotidiannegativ-marcant, se resimte o acutizare a nevoii de libertate, din nefericire prost gândită și, mai grav, prost înțeleasă.Copiii, încă de la fragede vârste, sunt obișnuiți să devină mai „pragmatici”, să acceadă spre singura „cultură” validă recunoscută de
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
Publicat în: Ediția nr. 1457 din 27 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului sursa imaginii: http://mistermatematic.blogspot.ro/2014 09 01 archive.html știu că trăiesc asta mă determină mereu să-mi ridic pleoapele să deschid palmele larg către cer privirea-mi este încețoșată de nesomn dar inima în oval ridică umbrele între mine și libertate pasul își răstoarnă talpa de iarbă aduce sămânța de floare în filele cărților nescrise pentru a fi dar anului care încă șchioapătă mâna îi este de la încheietură răsucită
SFERA ALEGERILOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366537_a_367866]
-
cuvântul, oral sau scris. Până și aici, lehamitea îl bântuie, sila îl covârșește și-i dictează (se putea, altfel!?) instrumentarea perplexă a limbajului folosit. Cu înțelesuri de foarte multe ori ambigue, multe din ele, evident, de prisos. Din subconștientul minții, încețoșat de aburul dens al lenei și inapetenței cognitive - parcă dintr-un fel de arhivă a nebuloasei corticale, pe care n-o stăpânim și n-o conștientizăm (și-aici, n-ar prea fi vina noastră!) - țâșnesc, pentru a numi și fecunda
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
la nori E toamna asta primăvara în care m-am născut opac Mi-a amorțit în gând chitara sculpatată-n frunza de copac E toamna asta infinitul pe care-l caut bându-i ochii O iau la vale-n părăsitul tărâm încețoșat în oftatul din genunchii Ce i-am scrijelit pe stânca ce-am urcat-o astă-vară Bandajându-i doar cu lunca înverzită-ntâia oară... Referință Bibliografică: E toamna asta / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1724, Anul V, 20
E TOAMNA ASTA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366186_a_367515]
-
el acum și ei s-au țntâlnit undeva în ceruri și acum se găseau în iad, în beciul acela...Cum să fie ei în Iad când o voce, poate Dumnezeu, le strigase că sunt exilați în Paradis? Deschise ochii, privi încețoșat cele câteva persoane care erau deasupra lui, pe fereastră se vedeau doi plopi care își arcuiau vârfurile deasupra casei, sunându-și frunza în bătaia vântului cald al verii... -Stai liniștit!- îi șopti Anca și de-abia atunci își dădu el
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
mai buni medici ai vremii. A doua mea dorință este aceea ca deopotrivă toate comorile dobândite (argint, aur, pietre prețioase să fie risipite pe tot drumul până la mormântul unde o să-mi aflu odihna... Fraza i se rupse. Ochii i se încețoșară și-l usturară. Mintea-i culegea furtună. E aproape... E tot mai aproape! Trebuie să isprăvesc odată cu asta. După care voi fi liber să mă întâlnesc pe câmpiile Marelui Spirit cu strămoșii mei daci. Încredințat de asemenea lucru își spuse
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
nu zicea nimic. - Poc! Poc! - se aude de peste deal. -Nero! Nero! - strigau copiii. - Nero! strigă înduioșat și stăpânul. Cu o ultimă sforțare Nero își ridică capul din care șiroia sângele iar râuri de lacrimi se prelingeau din cei doi ochișori încețoșați de apa morții și îi răspunse prin două gemete lungi, apoi se lăsă moale pe iarba fragedă a pajiștei și înțepeni. Boticul mic și umed acum era aspru și rece. Piciorușele din față erau împreunate parcă pentru rugăciune. Rugăciune față de
NERO de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350580_a_351909]
-
cu felul acela de a trăi... și mă întorc acasă. O iau de la începuturi și trebuie să reușesc. Voi reuși! - Dumnezeu să te ajute, am bâiguit eu și am luat-o în brațe ca să-mi ascund lacrimile ce mi-au încețoșat privirile. Ne-am despărțit în Gara de Nord, pe peron. Eu schimbam trenul. Mergeam spre Craiova. Ea mergea mai departe cu același tren. Nu a mai putut să spună decât atât: "Să fii fericit. Mulțumesc!" Plângea înfundat. M-a sărutat și s-
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351379_a_352708]
-
Marin, redactor-șef adjunct al revistei Armonii Culturale și președintele fondator al Asociației Culturale Bogdania a adresat la rândul său felicitări autorului, pentru cele două frumoase lucrări eseistice, subliniind necesitatea căutării dumnezeirii ca singură cale de salvgardare a sufletului contemporan, încețoșat de atâtea răutăți și resentimente. A menționat, de asemenea, importanța apropierii tinerilor de Dumnezeu, pentru păstrarea intactă a valoroasei moșteniri culturale a poporului nostru. Poetul Vasile Sevastre Ghican a dedicat auditorului o poezie, îndelung aplaudată de public. Printre momentele cu
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
Cu două ceasuri înainte de lăsarea întunericului, Belay părăsi riada gazdei, trecu de Jbel Lakhdar și pătrunse în Arset el-Bilk, unde căută adăpost din calea arșiței necruțătoare la umbra unui palmier. Aici adăsta zi de zi scăpătatul soarelui, privind prin ochii încețoșați de albeață colcăiala medinei. Îi plăcea să amușineze prin nările fremătânde odorul pământului bătucit, nădușeala cailor înhămați la caleștile înșiruite de-a lungul străzilor ori mirosul dulceag de harissa. Toate îl încântau și-i trezeau amintiri, toate în afară de putoarea grea
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
nr. 899 din 17 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Un bătrânel împovărat de ani s-a dus să locuiască împreună cu fiul și cu nora lui, care aveau un băiețel de 4 ani. Mâinile bătrânului tremurau tot timpul, ochii îi erau încețoșați, iar pașii împleticiți. Întreaga familie mânca împreună la masă, însă mâinile nesigure ale bătrânului și vederea lui tot mai slăbită îl puneau mereu în încurcătură - boabele de mazăre i se rostogoleau din lingura pe covor, când întindea mâna după cană
BLIDUL DE LEMN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346088_a_347417]
-
pungi? Tata abia le așteaptă, le luăm de la București! Vă rog, plătesc, numai scoate-ți-le de unde le-ați ascuns, că mă omor aici, în fața voastră.În momentul acela, Gențianne era în stare să facă orice; privirea albastră i se încețoșă, mintea o luă razna și se prăbuși fără viață peste florile atât de dragi. Se trezi sub picăturile de apă curgându-i peste bluzița albă; coletul era lângă ea ca o pradă de război binemeritată.Se ridică brusc și o
COŞMAR- FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356164_a_357493]
-
țipălăi care scandau mereu „Maldava”, „Dodon naș prezident (Dodon președintele nostru)”. Desigur este președintele lor, al celor apr. 20% de rusofoni (cu toate că unii rusofoni treji la minte nu l-au votat, însă l-au votat unii conaționali moldoveni cu mintea încețoșată de avalanșa de minciuni care au curs pe capul lui din cele vre-o 30 televiziuni ruso-dodono-plahotniuciste). Îl întreb pe unul dintre gardiști cu banderolă roșie (un bărbat de la țară) dacă este „drujinik” (în perioada sovietică grupuri de „voluntari” (de
MOŞ GERILĂ A REVENIT ÎN BASARABIA de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368855_a_370184]
-
tatăl prietenului său, crescut aici, a confirmat că era numită așa din cauza celor ce aveau cai ( dar mai multe iepe) și „trăgeau” lemnele de pe plaiurile de la baza muntelui ducându-le la drumul mare... Simțea oboseala cuprinzându-l și mintea se încețoșase iar. Oare ce putea fi slăbiciunea pe care o simțea parcă mai acută ? Se așeză comod lăsându-se pradă odihnei. Închise ochii. Mii de steluțe apăreau de câte ori clipea, iar răsuflarea devenise mai greoaie . Cum a ajuns acolo în poienița pe
O ÎNTÂMPLARE ... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369100_a_370429]
-
la castel ca să răscolim toate cotloanele până dăm de coșciugul în care se odihnește de obicei. Îi înfigem țepușa în inimă și-i dăm foc! Din scrum nu mai reînvie! A doua zi, pe la orele prânzului, se treziră cu mințile încețoșate de licoarea vinului și se aruncară în apele învolburate ale râului. Înviorați și cu trupul curat, mâncară ce rămăsese din toiul nopții și savurară ultimele picături de vin. Își ridicară tabăra și se pierdură în pădurea de brad pe cărări
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1589 din 08 mai 2015 Toate Articolele Autorului Sărutul tău mi-a zăbovit pe buze, Privirea ta mă doare, sângerând. Mi s-au stârnit, pe loc, gânduri confuze Despre această dragoste, vibrând. Furtuna-ncețoșează lent orașul, Iar norii-mbrățișează blândul soare. Am un presentiment că tu ești lașul Ce calcă-a mea iubire în picioare! Un teatru ieftin joci, dar nu te prinde, Căci măștile-ți cad, toate, rând pe rând! Credeam că a
SĂRUT PERFID de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369739_a_371068]
-
cu obrăznicie peste țărâna umedă de lacrimi mă doare și floarea de măr prinsă în plin soare de mai sau de o clipă m-am învățat a plânge în inimă și ochii secați privesc fără punct fără culoare fără tihnă încețoșându-mi lumea, mă sfâșie dorul în hălci aruncându-mi-le în hăuri adânci cât viața sterpe cât deșertul Atacama și-mi ascund dezertarea în munții de gânduri negre conștientizând că până și iluziile mi le-am pierdut devenind o jucărie
LIFE WITHOUT COLOR de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353893_a_355222]
-
pereții casei care-i aminteau de cei ce-i dăduseră viață și educație, grație unor eforturi pe care nu oricine le-ar fi putut face. Seara, ca să adoarmă încerca să citească ceva dar tot ce-i trecea prin fața ochilor era încețoșat de gândurile ce-o apăsau și-i aduceau în minte chipurile părinților săi dragi. Citea din cartea dragă a poetei Georgeta Resteman. A deschis cartea la întâmplare găsind o poezie de dragoste, amintindu-i de Mircea și povestea lor de
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
curcubeu Pe drum de lumină Din dragoste croit Și alungând pe veci singurătatea... Săndica încerca să se gândesca la semnificația acestor versuri, la trăirile interioare ale poetei în momentul compunerii poeziei. Parcă era descrisă întâlnirea lor. Gândurile începeau să se încețoșeze, să nu le mai poată controla. Adormi scăpând cartea din mână pe lângă marginea patului, iar veioza rămase aprinsă până la ziuă. Era prima noapte când a reușit să se odihnească. Acesta putea constitui și un semn bun. Trecuse faza cea mai
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
vibrizele îi mângâiau și îi sărutau fruntea, obrajii, gâtul, brațele încleștate... Vinele cărnii felinei îi pulsau și îi plezneau printre degete: le smulgea să le golească... O mușca de nări să o înăbușe, să o sfâșie. Aburii gurii felinei îi încețoșau vederea... Între colți, oasele maxilarului său trosneu frânte, îi curgea carnea pe gât. Ghearele ca niște pumnale încovoiate îi excavau adânc în plămâni și stomac... Mai mulți masculi, goi și păroși, veneau în alergare, urlând... S-au năpustit asupra animalului
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357306_a_358635]
-
puternică oaste din lume! Ar fi Imperiul de temut al lui Dracula - voievod, stăpân peste toate întinderile pământești! Mai numeroși ca dacii! - Ăia cine mai sunt? - Cum, nu știți din cine vă trageți? Dar inculți mai sunteți! Aurul v-a încețoșat mințile! Sunt strămoșii noștri! - De unde știi toate astea? - Vampirii există de când a luat ființă omul pe Pământ! Cei care vin din adâncurile istoriei ne-au mai povestit câte ceva. Ehe, de-ați ști voi ce secrete se ascund de mii și
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
bine între cele două atitudini, ca să ai buna măsură a faptelor tale. *** Dacă întinezi fapta frumoasă a semenului cu amintirea unei fapte urâte a aceluiași, atunci nu ești un înțelept. Înțelept ești dacă nu faci asta și, mai ales, dacă încețoșezi fapta rea a semenului cu amintirea unei fapte bune a acestuia. *** Omul simplu parcurge mai repede calea spre Dumnezeu decât eruditul. În timp ce inocentul înaintează fără tăgadă, savantul întârzie, căutând dovezi. *** Am fost, involuntar, “obiect” al primei mele experiențe fundamentale, specifice
GÂNDURI DE NOAPTE (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE (2) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358350_a_359679]
-
în multe dintre creațiile cuprinse în volum: Cheia bătrânei, Îndoială, Direct în cer, Speranță, Urc pe scara vieții mele, Trece vremea ... ,Toamnă, toamnă ai venit! Iar, Pe aproape e Crăciunul etc. Titina Nica Țene se vede într-o oglindă ușor încețoșată de curgerea vremii: „ mi s-a făcut târziu“, fiindcă „trece, Doamne, vremea peste noi ... “, „Timpul trece, merge spre pustiu“). Însă sentimentul aproprierii iminentei morți nu este resimțit cu durere, ci cu nostalgie și o doză semnificativă de seninătate. Își acceptă
IMUNITATE ABSOLUTĂ SUB CUPOLA TIMPULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358062_a_359391]