759 matches
-
un tăcine-n tindă într-o oală a rămas un „dolce fariente”. în odaia lor rămasă goală, câteva portrete pe perete și tăcerea mea orizontală înecată-n lacrimi și regrete. toate gândurile mele curg, peste somnolența mea lemnoasă, s-a lăsat încețoșat amurg în grădina noastră și pe casă. miercuri, 4 iulie 2012 Referință Bibliografică: s-a lăsat încețoșat amurg / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 551, Anul II, 04 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Ionescu
S-A LĂSAT ÎNCEŢOŞAT AMURG de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344490_a_345819]
-
portrete pe perete și tăcerea mea orizontală înecată-n lacrimi și regrete. toate gândurile mele curg, peste somnolența mea lemnoasă, s-a lăsat încețoșat amurg în grădina noastră și pe casă. miercuri, 4 iulie 2012 Referință Bibliografică: s-a lăsat încețoșat amurg / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 551, Anul II, 04 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
S-A LĂSAT ÎNCEŢOŞAT AMURG de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344490_a_345819]
-
să devină doar un fel de filozofie. Stăteam cu el la un pahar de vin, discutam, trăgeam din țigară, ne uitam unul la celălalt și spuneam: „Nu mai merge așa! Trebuie să ne schimbăm viața!”. Reporter: Și ideile deveneau din ce în ce mai încețoșate... Petrică Vrăbioru: Exact. Nu știam cum să facem concret primii pași spre schimbarea vieții și eliberarea de toate lucrurile rele. Reporter: Este extraordinar faptul că Dumnezeu a pus în inima omului chiar și gândul veșniciei. A săpat în conștiința noastră
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348057_a_349386]
-
de pe ultimul rând, ea stătea chircită cu capul plecat și răsucit, în încercarea de a se răzima pe umărul dinspre geam pentru a ameliora durerea ce-o simțea permanent la baza gâtului, dar și pentru a putea urmări cu privirea încețoșată mișcarea copacilor de pe marginea drumului. Cu o mână strângea bastonul de lemn lustruit de îndelungată folosință, bătând ușor podeaua în ton cu trepidațiile mașinii, în timp ce cu mâna liberă plimba pe față, aproape la intervale egale de timp, o batistă mototolită
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
îi încetini mișcarea. Era un soi de amețeală, o moleșeală inexplicabilă, care părea că o lipește de pat. Înțelese că ceva i se întâmplase, că ceva nu era în regulă. Încercă să-și înțeleagă starea, trecându-și ziua prin filtrul încețoșat al memoriei. A început cu dimineața. Durerea cumplită de cap nu i-a permis să se ridice din pat. S-a culcat pe pat, din nou, în aceeași poziție, sperând să-i treacă acea stare..., „Soneria..., nu a reușit sa
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XV) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365630_a_366959]
-
-l împingă înapoi. O liniște ciudată, deranjată doar de cântecul unui cocoș întârziat , trona stăpână peste sat. Deodată un țipat sfâșietor tulbură văzduhul, gonind păsările din cuibul lor și trezind animalele. Cerul începu să plângă în picături înghețate. Prin fața ochilor încețoșați i se perindau amintiri. Se văzu copilă, alergând desculță pe ulița plină de praf cu prietenele ei, avea buzunarele pline de cireșe și râdea fericită. Își văzu părinții gătiți de sărbătoare, ținându-i de mână, se văzu în prima zi
ŞI TRANDAFIRII AU ÎNFLORIT PENTRU ULTIMA DATĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365671_a_367000]
-
aude melancolic și trist susurul unei ape de munte) Mă uit la lume de sus, parcă aș sta mereu pe un munte de unde aș privi lumea în zare... Mă gândesc la truda și la menirea sculptorului. ( vocea îi devine deodată încețoșată, impersonală ) Să sculptăm lumea, să sculptăm scoarța pământului și să-i dai pământului chip de om. Iar el să zboare așa, cu chipul de om, prin univers. Însă mă gândesc mai ales la sculptarea lumii ca lume. Să iei lumea
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
și Aglaia rămâne văduvă cu doi băieți: Gheorghe și Ioan. La 5 februarie 1890 se recăsătorește cu locotenentul austriac Heirich Gareissvon Dollitzstum, cu care trăiește zece ani. La bătrânețe se urâțește, bântuită de boala Basedow, cu pomeții obrajilor proeminenți, privirea încețoșată, purtând haine închise la gât pentru a-și ascunde gușa. A murit pe 30 iulie 1900. Al noulea copil a fost Henrieta, ,,nefericita copilă”- cum o numește Eminescu. S-a născut în anul 1854 la Ipotești, din pacate oloagă din
VIAŢA LUI MIHAI EMINESCU ÎNTRE MISTIFICARE ŞI ADEVĂR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351713_a_353042]
-
ca pe ea o sperie profund asemenea schimbări, pentru că nu cunoaște ce va urma și necunoscutul îi creează o grea și dureroasă deruta. Am înțeles-o mult mai tarziu, când, între ceea ce sperăm și âmplinire, s-a așternut un drum încețoșat, anevoios, bulversat, dureros și mult mai lung. Așadar, nevoia de schimbare poate fi privită din mai multe unghiuri de vedere, fie că adaptare sau flexibilitate, fie că un atribut doar al tinereții, fie inconsecventa, nestatornicie și superficialitate, depinde de fiecare
NEVOIA DE SCHIMBARE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346646_a_347975]
-
liniștite- Someșul curgând hoar frost on trees în the calm streets- Someș is running Maria CIORBĂ țigle ruginii- vrabie rătăcită-n amiază târzie rusty tiles- a wild sparrow în the lațe noon Ioana DAVID vântul fioros alungând orice ființă- drum încețoșat the terrible wind driving away any existence- road with the fog Greta DĂDĂLĂU noapte de iarnă- promoroaca sclipește sub un felinar winter night- white frost is twinkling under a street lamp Cristina GROZA cer înstelat- pe apă curgătoare frunze arămii
CENACLU „POESIS” LA COLEGIUL NAŢIONAL „GEORGE COŞBUC”(LECŢIA DE HAIKU) de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351117_a_352446]
-
păsări albe (Sembazuru), lumea obiectelor se transformă într-un univers de simboluri și semne, care îl ajută să cunoască trecutul tatălui său, un trecut încărcat de incitanta sa iubire pentru doamna Ōta. O mare încărcătură de simboluri, taine și amintiri încețoșate revine perechii de cești Ryony" - una neagră, cealaltă roșie. Privindu-le, lui Kikuji i se pare că ele întruchipează sufletele celor doi îndrăgostiți: ceașca neagră sufletul tatălui său, cea roșie sufletul doamnei Ōta. Fragilitatea este însușirea cu care de regulă
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
apelurile sale, repetate. Găsea că niciun subiect nu mai poate fi comun iar comisarul își făcea cu precădere datoria. Din când în când însă, fuioare de neliniște se derulau prin suflet, ca o iscoadă care sare ziduri să descopere înțelesuri încețoșate, gândindu-se cum ar fi decurs relația sa cu Bogdan dacă nu s-ar fi întâmplat nenorocirea. Uneori vedea acest episod închis, alteori punea vreascuri pe focul care arsese mocnit vreme de mulți ani. Trecuseră aproape trei săptămâni de la moartea
PROMISIUNEA DE JOI (VII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345529_a_346858]
-
din eter): Bătrânețea se va așterne peste voi, iar șarpele vremii vă va îngreuna membrele. Pielea vă va atârna brăzdată ca scoarța de la copaci de patina nemiloasă a anilor, iar membrele vi se vor târî ca burta șarpelui. Cu privirea încețoșată veți privi pentru o clipă în „țara amintirii”, raiul pierdut și veți pieri cu nostalgia dimineților în care roua de pe frunze vă răcorea sufletele, iar cugetele voastre vegetau în fericirea divină. Însă, într-o zi, izbăvirea va coborî din nou
PRINŢUL TENEBRELOR, PIESĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352073_a_353402]
-
mărunte care au făcut ca temperatura să scadă destul de repede. Apoi, după ce copacii aproape că au fost dezgoliți complet de frunze, s-a mai încălzit ușor. Aerul rece nu l-a înviorat pe Fănel. Cu pași șovăielnici și cu privirea încețoșată, se deplasa asemenea unui om rătăcit care-și caută calea fără speranță. Îl obseda și acum acel vis pe care l-a avut cu aproape două săptămâni în urmă. Chiar dacă a fost la preot pentru a-l povesti și discuta
ISPITA (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355707_a_357036]
-
Capitolul IV Meandrele destinului / 1 - Complicată viață ai avut, domnule! Se crapă de ziuă și nu ai scris nimic... Gabriel a întors capul, speriat, cu privirea încețoșată. A trecut mâinile peste față, ștergând două lacrimi ce reușiseră să se strecoare printre gene, în timp ce s‑a ridicat încet, împovărat și strivit de toate gândurile ce‑l munciseră aproape o noapte. O noapte albă, o noapte unică și lungă
CHEMAREA DESTINULUI (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356818_a_358147]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ORAȘUL TRISTELOR RUINE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 276 din 03 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Orașul tristelor ruine Măsor, cu calm, încețoșata alunecare a clipelor Pe malul unde stelele înserării tremură pe ape Când vin cerbii din ele să se-adape. O melodie urlă la câinii cu covrigi în coadă Ce stau de veghe la negrele bărci somnolente Pe nisipul ce măsoară
ORAŞUL TRISTELOR RUINE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356893_a_358222]
-
Versuri > Farmec > BUCURIA MERSULUI PE NOR Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 322 din 18 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEZII DE AL.Florin ȚENE Ca umbrele înserării Pe sub streașina amiezii Se strecoară bunicii-n amintiri, Cu ochii încețoșați ca iezii In nepoți reînvie trecutele iubiri. Alunecă bătrânii ca umbrele înserării Când apusul pe uliți întârzie, Nimeni nu-i vede cum de geana zării Trec spre nu știu care veșnicie. Bucuria mersului pe nor Norul coborâse sub tălpile mele Potcovite cu
BUCURIA MERSULUI PE NOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356767_a_358096]
-
arată chipul bărbos de doliu / câini vagabonzi cu ochii inteligenți de vulpe.../ Undeva în mulțime / părul tău castaniu a mintește de primăvară. / Dar să nu ne grăbim...” („Zi de târg”). Și un tablou-icoană în care chipul mamei e tot mai încețoșat: „În timp ce aștept cursa de pe hipodromul / Longchamp gândurile-mi zboară spre mama... tot / mai bătrână nu-mi mai citește cărțile căci i-a slăbit / vederea merge tot mai rar pe la biserică din cauza / picioarelor și nici nu-și mai pune busuioc în
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]
-
Autorului MUGURII SINGURĂTĂȚII Nu cred că mugurii singurătății pot fi sterpiți speranța e ca o iarbă rea dacă te lași posedat de marginile ei Într-un final urma urmei e cea care rămâne incrustata în inima ta și un puls încețoșat scrijelit și amărui (de toamnă arsă de cer) Dacă oamenii ar fi frunze pământul ar plânge mereu durerea inimilor franțe Durerea o luăm cu noi în mormânt mă întreb dacă sufletul dacă sufletul ......................................... își duce crucea precum toamnă frunzele EU
VERSURI DE SINGURĂTATE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346094_a_347423]
-
Acasă > Strofe > Simpatie > COȘMAR / NIGHTMARE Autor: Pusă Lia Popan Publicat în: Ediția nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Zbătute aripi se așează stoluri Pe cercevea de vulnerabil gând, Se cern plutind încețoșații flluturi, Imaginile se alungă-n vânt... Când soarele orbește-n ochiul zării Străfulgerând visul nemărginirii, Pândesc furtuni în negura tăcerii, Se spânzura lumină împlinirii. Ascunse umbre purced din văgăuni Învăluite-n fumul din văpaie Să sfârâie coșmarul în tăciuni În
NIGHTMARE de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369634_a_370963]
-
nu mai spunea nimic. Mă privea pierdut în bucuriile lui, minunându-se parcă de faptul că exist și mă fac așa mare, că sunt așa de( deștept, că el) probabil . Îcet, încet îi pierdeam din priviri pe amândoi. Mai zăream încețoșat cum se lua amândoi de mână și plecau din camera mea. Știam însă că nu vor pleca departe, că vor fi amândoi lângă mine toată viața. Așa că, fericit adormeam cu gândul la steluța aceea, la Naveta Spațială și la toate
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI CAP 3 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369592_a_370921]
-
uitate poate, cu tot ce vezi, cu tot ce auzi, începi să clădești prin gândurile tale. Vei pune în cetatea ta cu ziduri poleite cu aur și sclipiri de diamante, gunoiul de pe străzile puștii și reci? Vei adună ură privirilor încețoșate care ar pângări cristalele din care e construită podeaua cetății tale? Vei plasa urâțenia celor tăvăliți în mocirlă întunecată din străfundul societăților, în ușile deschise iubirii pentru oameni, uși făcute din cristal prin care trece lumină răsăritului de soare și
CETATEA de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369675_a_371004]
-
XVII. COȘMAR / NIGHTMARE, de Pusă Lia Popan , publicat în Ediția nr. 1787 din 22 noiembrie 2015. Zbătute aripi se așează stoluri Pe cercevea de vulnerabil gând, Se cern plutind încețoșații flluturi, Imaginile se alungă-n vânt... Când soarele orbește-n ochiul zării Străfulgerând visul nemărginirii, Pândesc furtuni în negura tăcerii, Se spânzura lumină împlinirii. Ascunse umbre purced din văgăuni Învăluite-n fumul din văpaie Să sfârâie coșmarul în tăciuni În
PUȘA LIA POPAN [Corola-blog/BlogPost/369705_a_371034]
-
of butterflies afloat... The sun goes blind în the horizons’ eye It’s flicker lights up an unending dream, Storms—watchers into blackened silence cry, ... Citește mai mult Zbătute aripi se așează stoluriPe cercevea de vulnerabil gând,Se cern plutind încețoșații flluturi,Imaginile se alungă-n vânt...Când soarele orbește-n ochiul zăriiStrăfulgerând visul nemărginirii,Pândesc furtuni în negura tăcerii,Se spânzura lumină împlinirii.Ascunse umbre purced din văgăuniînvăluite-n fumul din văpaieSă sfârâie coșmarul în tăciuniîn timp ce-nalță rugăciuni de
PUȘA LIA POPAN [Corola-blog/BlogPost/369705_a_371034]
-
dintâi. Este omul care a întărit neprețuita lucrare misionară a mamei sale și nu a ezitat să-și manifeste în practică propria credință, chiar și în afara imperiului. Este omul care a depășit patimile epocii lui, practicile religioase contradictorii, ciocnirile dogmatice încețoșate și s-a dăruit, chiar și după plecarea lui din această viață, întru totul lui Iisus Hristos, primind harul Tainei Sfântului Botez și al Mărturisirii. Mai este și primul împărat creștin într-un imperiu în care întreaga mașină de stat
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]