126,954 matches
-
tale nu au concluzii. Sperăm să fi formator de opinii nu de clișee... SPOR! Tu chiar crezi că aia care se duc acolo se duc pentru muzica? Se duc ca să își etaleze fitzele după cum bine ai sugerat chiar tu la început. Cât despre muzica, isi asculta oamenii liniști acasă Beethoven-ul lor de cartier a.k.a. Ady de Vito în intimitatea maximului boxelor lor. După așa un festin muzical probabil că oricum nu mai au timpan ca să audă muzicile din Gaia
M-a luat Gaia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82997_a_84322]
-
scris că un îndemn la revoltă. Dar mai întâi să aruncăm o privire spre realizările noastre că specie-conducătoare. De j’de sute de mii de ani muncim că disperații pentru că ne înmulțim că iepurii. Iar a fost greșită de la bun început. Ce-am făcut până acum că să scăpăm de ea? Am automatizat uneltele și i-am convertit pe vechii muncitori cu sapă și ciocanul în muncitori cu butonul și maneta. Adică i-am lăsat așa cum i-am găsit: muncind. Astăzi
Planeta pisicilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83037_a_84362]
-
cum o să îmi iau bărbatul, care nu vorbește grecește, o să ne facem un cort pe locul pe care îl aveam moștenit. Apă admiteam să obțin de la vecini, dar, altfel, eram decisă să mor pentru că nu mai puteam lua viața de la început. Aici oricum nu mai puteam trăi. Îmi imaginăm cum vine primarul să vadă ce facem noi acolo și cum îi spuneam: “Cara-te de-aici că e locul lui bunicu’! Am venit să mor”.» Nu știu cum va fi Raiul. Dacă în
Irina Nicolau: o incredintare de tipul “bessa-bessa” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83066_a_84391]
-
încă disputabila întrucît partea cea mai consistentă a campaniei abia urmează să se difuzeze. E vorba despre cele 10 documentare și dezbateri dedicate primilor 10 clasați. Dar chiar și fără acestea, cîștigul poate fi contabilizat în numărul dezbaterilor difuzate de la începutul campaniei în prime time. Aproape de fiecare dată în discuție au fost puse valorile românilor, iar faptul că un astfel de exercițiu de igienă națională a făcut rating mie mi se pare un succes în sine. Sigur că astfel de dezbateri
Jos din cui de-acum, oglinda! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83055_a_84380]
-
politice: „Mă aștept la susținere din partea deputaților indiferent de culoarea lor politică, pentru că problema monumentelor istorice ar trebui să preocupe pe toată lumea și să nu fie frînata de convingerile politice“, opinează penelistul. Dragoș Bucurenci, unul dintre susținătorii acestei cauze, detaliază începutul demersului: „Beep Fashion a reușit să strîngă, în toamna anului trecut, 3.500 de semnături online de la bucureștenii care doresc să se implice în acțiunea de curățire a fațadelor clădirilor istorice“. Petiția a luat drumul Primăriei Capitalei care a și
Salvati zidurile: Deci se poate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83076_a_84401]
-
n-a făcut poliție politică în sensul articolului 5 al Legii privind deconspirarea Securității și șunt convins că CEDO îi va da dreptate. Dar cred că Mona Musca a greșit cand nu și-a asumat din proprie inițiativă trecutul la începutul acestei legislaturi. Iar din această scăpare suferă cel mai tare nu Mona Musca, ci celelalte femei din politică. Imaginea politicianului „altfel” pe care și-o construise doamna Musca le-a dat încredere să continue atunci cand mitocanii din partide le-au
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
nu-și găsește o slujbă. Știrea mai spunea că același IQ l-a mai avut doar Mărie Curie, singura femeie care a cîștigat două premii Nobel. Nu știu cît de credibilă e informația după care cineva i-a măsurat la începutul secolului trecut IQ-ul d-nei Curie, dar știu ce tzeapa a luat savanta poloneză cînd n-a fost primită în Academia Franceză, cu Nobel-urile ei cu tot. Și cam știu și ce tzeapa va continua să ia bulgăroaica la
Supradoza de studii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83062_a_84387]
-
Pare draconic și de domeniul fanteziei, dar, dacă îmi amintesc bine, acestea sunt regulile din exemplul pe care l-am amintit mai înainte, cel al Bostonului. DB: Poate fi sfidarea contextului un exercitiu util pentru urbanism? VB: Am menționat la început structura lingvistică a arhitecturii. Dacă vocabularul unei cladiri nu s-a coagulat într-o structură gramaticala cu o sintaxa clară nu se poate vorbi de dialog. Nici între casă și observator, nici între casă și context. Dacă nu stăpânești eficient
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
un rânjet tont care le arăta dinții stricăți. Încerc să mă consolez cu gândul că cei adunați în tribunele studioului au venit prin intermediul unui casting de ziar, deh...oameni care n-au ce face acasă. Scandările iditoate ale sloganurilor la începutul emisiunii, amintind izbitor de celebrarea iubitului conducător, a fost un bun indiciu că, în seara asta, masa e de manevră rău de tot. Bine sau Rău? Asta e întrebarea. O sa incep cu râul. La un om care ține atât de
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
Ar fi fost normal să ți se alăture și ceilalți invitați. Dragoș, Chiar dacă nu am avut plăcerea să facem cunoștiință, eu te știu de ceva vreme (de pe vremea când colaborări cu tvr cultural - 2005 cred). te-am simpatizat de la bun început, dar mi-ai intrat definitiv la suflet când am constatat (conicidenta incredibilă) că aveam același trei “pofte” la campania dezvoltată de realitatea TV (“3 dorințe”, în urma 2-3 ani): legalizarea marihuanei, pușcărie pentru iliescu și piste pentru bicicliști. anyway, vreau doar
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
destul de multe... sunt surprins pe de o parte mai ales pentru că în ziua de azi tot ceea c vedem este goana după avuție (nu conteaza mijloacele)... și drept fiind petrom în cazul de față are o altă atitudine. în egocentrismul începutului de sec ar trebui într-adevăr să dăm dovadă de mai multă responsabilitate (dacă pe noi sperăm să nu ne afecteze ‘risipă’ de resurse, nu putem știi ce le rezervă viitorul copiilor noștri - de fapt nu știm)... doamnelor și domnilor
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
limits to growth”). Textul raportului sintetiză preocupările dinainte de anul 1972 ale industriașilor și ambientaliștilor. Totodată raportul trăgea un semnal de alarmă asupra obstacolelor care apar în calea dezvoltării economice a umanității prin reducerea absolută a cantităților prezente inițial (adică la începutul epocii industriale) în resursele minerale de calitate constituind rezervorul de materii prime neregenerabile, necesare pentru funcționarea sistemelor de productie industriale. Însă concluziile economice de tip ‚catastrofă’ la care ajungeau în anul 1972 raportorii Clubului de la Romă nu s-au adeverit
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
P este un factor demografic (populația), A este afluența (bunăstarea), iar Ț este un factor care exprimă rolul tehnologiei. O abordare mai optimistă a fost adusă de curbă ambientală Kuznets. În formă literei U inversata, curbă Kuznets sugerează că la începutul procesului de creștere a bunăstării, deteriorarea ambientală se accentuează numai pînă la un prag, după care starea mediului înconjurător începe să se amelioreze prin efect neliniar creat datorită șporului de afluența. Din păcate, observațiile arată că doar pentru o categorie
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
adăugarea de valoare și pe crearea de noi resurse prin implementarea concepției lui Friedrich August von Hayek (1899-1992) despre economia de piață (vezi o sinteză în studiul său din 1945 intitulat “The Use of Knowledge în Society”). Reamintim interogația de la începutul studiului ‚Folosirea cunoașterii în societate’ : „Care este problema pe care vrem sa o rezolvăm atunci cînd încercăm construirea unei ordini economice raționale ?” Noi abordăm chestiunea dezvoltării durabile exact în spiritul acestei întrebări. Frederick August von Hayek, laureat al premiului Nobel
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Ernu, Eugen Ciurtin, Alin Ionescu, Victor Stoichiță, Ion Vianu. Este o dezbatere între două generații, cea care a trăit comunismul și cea care încearcă să-l recupereze, fără să-l fi trăit. Există idei care pot fi respinse de la bun început din marxism (teoria economică, plusvaloarea, predicțiile istorice, revoluționarismul) și există idei care cred că pot fi recuperate: critică socială, economică și politică a capitalismului, teoria alienării omului prin munca, materialismul istoric, reflecția asupra proprietății. Poate că tinerii sunt tentați să
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
plastică a filmului sînt rezolvate în acest spirit. Regizorului îi place să amestece genurile, să exerseze "game" diferite, să se joace de-a thriller-ul, să lanseze piste false, care, însă, se vor dovedi complet lipsite de relevanță (vezi, la începutul filmului, fața clovnului privind, trist, bucuria fetei îndrăgostite; sau aparatul de filmat oprindu-se, gînditor, asupra unei plăcuțe de înmatriculare - - ca și cînd asta ar urma să însemne ceva. Nu înseamnă nimic). Turnul din Pisa nu e ceea ce se înțelege
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
supun. De la moara lui de fabricat fantasme, Daudet pune în circulație legenda unui om ce are creierul de aur. E, desigur, o poveste tragică. Nu neapărat fiindcă omul, cum era de așteptat, își risipește mințile, iresponsabil. Ci pentru că știe, de la început, că mintea-i e de aur. Și nu-i pasă. Prima întrebuințare pe care o dă comorii este un gest de bravadă. Pînă aici, e de înțeles. Personajul este, în acel moment, extrem de tînăr; ignoră că orice sac are un
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
a știut că are un talant, dar a ales, mereu, drumul greșit. Iar talantul nici măcar nu l-a îngropat, pentru a-l înapoia intact. Personajul din Bancnota de un milion de lire a știut pînă și asta. Că talantul de început (orice naufragiu e un început) nu trebuie doar fructificat, ci și restituit. A știut și că, odată ce-l înapoiază, talantul își va pierde magica-i putere, devenind simplu fetiș. În ultima frază a nuvelei lui Mark Twain, bancnota ce valorase
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
talant, dar a ales, mereu, drumul greșit. Iar talantul nici măcar nu l-a îngropat, pentru a-l înapoia intact. Personajul din Bancnota de un milion de lire a știut pînă și asta. Că talantul de început (orice naufragiu e un început) nu trebuie doar fructificat, ci și restituit. A știut și că, odată ce-l înapoiază, talantul își va pierde magica-i putere, devenind simplu fetiș. În ultima frază a nuvelei lui Mark Twain, bancnota ce valorase un milion de lire este
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
supun. De la moara lui de fabricat fantasme, Daudet pune în circulație legenda unui om ce are creierul de aur. E, desigur, o poveste tragică. Nu neapărat fiindcă omul, cum era de așteptat, își risipește mințile, iresponsabil. Ci pentru că știe, de la început, că mintea-i e de aur. Și nu-i pasă. Prima întrebuințare pe care o dă comorii este un gest de bravadă. Pînă aici, e de înțeles. Personajul este, în acel moment, extrem de tînăr; ignoră că orice sac are un
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
a știut că are un talant, dar a ales, mereu, drumul greșit. Iar talantul nici măcar nu l-a îngropat, pentru a-l înapoia intact. Personajul din Bancnota de un milion de lire a știut pînă și asta. Că talantul de început (orice naufragiu e un început) nu trebuie doar fructificat, ci și restituit. A știut și că, odată ce-l înapoiază, talantul își va pierde magica-i putere, devenind simplu fetiș. În ultima frază a nuvelei lui Mark Twain, bancnota ce valorase
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
talant, dar a ales, mereu, drumul greșit. Iar talantul nici măcar nu l-a îngropat, pentru a-l înapoia intact. Personajul din Bancnota de un milion de lire a știut pînă și asta. Că talantul de început (orice naufragiu e un început) nu trebuie doar fructificat, ci și restituit. A știut și că, odată ce-l înapoiază, talantul își va pierde magica-i putere, devenind simplu fetiș. În ultima frază a nuvelei lui Mark Twain, bancnota ce valorase un milion de lire este
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
scris Pamfil Șeicaru asprele judecări ale marilor creatori, ca Mihail Sadoveanu și Tudor Arghezi, pentru că au acceptat să facă regimului comunist din țară concesii. Ceva de neconceput în viziunea morală a combatantului de pe frontul războiului de reîntregirea neamului. Refugiat, la început la Madrid, unde a scris la publicații spaniole și a vorbit la postul de radio madrilen, el s-a retras în cele din urmă în Germania. Viața nu i-a fost ușoară. Abia în exil se simte în captivitate. I
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
lucrare a editorului Victor Frunză: "Închei cu speranța, nu deșartă, că va veni momentul (scrisoarea este datată 1996) când opera lui Pamfil Șeicaru, ca și a altor "osândiți ai istoriei", în integralitatea ei, va vedea mult-așteptata lumină a tiparului." Acestui început i se cade analiza aprofundată într-o cronică următoare.
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
și schimbul de replici cu Kenneth Tynan din The Observer), fragmente de jurnal, mărturisiri despre unele dintre piesele proprii (Cîntăreața cheală, Scaunele, Jacques, Amedeu sau Cum să te de descotorosești, Rinocerii), portrete ale lui Caragiale, Brâncuși, Schneider. Textele datează de la începutul anilor '50 pînă la începutul deceniului următor și, în ciuda caracterului lor fragmentar, sînt străbătute de obsesii constante care le dau cel puțin aparența de unitate. Ionescu cel din Nu e încă de regăsit în paginile Notelor..., revoltîndu-se de data asta
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]