209 matches
-
a zis că să-i dăm foc la primitoru dă pietre, nainte de a-i licita bicicleta și hainele. Dă licitație s-a ales prafu. Bicicletele Îi iera bolmăjite cu urdori dân faruri și costumu dă haine fără laibăr se Încleiase dă sânge. Cărțile au fost la urma urmelor și iele tot o pagubă, fincă erau saturate cu resturi organice. Noroc că camionagiu (care iera chiar Graffiacane) a putut cumpăra ceasu pă sistem Roskopf cu șapșpe rubine, Bonfirraro a pus mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și i-o dădu lui Duncan. Șetrge-te pe față, transpiri. Ți-e mai bine? — Da, un pic. — Tremuri ca varga! Ce s-a Întîmplat? Duncan Își scutură capul, apoi zise șovăielnic: — O să ți se pară o prostie. Limba i se Încleiase În gură. — Nu-mi pasă. — Vezi, acolo-i un bărbat - Fraser se Întoarse să se uite. — Ce bărbat? Unde? — Să nu te vadă! E acolo, la dig. Un tip din Streatham. Unul chel. Se tot uita la mine, el și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
mai permitea să se strecoare nici măcar o așchie de emoție spre ea. Dar ce trombă tăcută și invizibilă se iscase în ea după douăzeci de ani, într-o oarecare zi de iarnă, ce vârtej aspirase fărâmele desenului azvârlite pe geam, încleindu-le la loc și trântindu-i-le drept în față, biciuitor! Acum nu mai avea de ales. Mergea târâtă de această vijelie, de care numai ea își dădea seama, și nu avea habar încotro merge. Până la urmă sosi, șontâc-șontâc, și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
a primit Globul de aur, un premiu Bafta și Oscarul pentru cel mai bun rol masculin -, ci constituie chiar palpitul sangvin al petrolului. Totul este năclăit în petrol, un muncitor strivit de o ustensilă, este tras afară ca o rîmă încleiată de mucilagii, precum în scena "botezului" lui Eli care este tăvălit prin petrol de către Daniel într-un acces de furie. Daniel este un personaj complex, rădăcinos, contorsionat, amestecînd tandrețea pentru unicul său fiu cu cruzimea, intolerant și abuziv, o forță
Zgomotul și furia aurului negru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8685_a_10010]
-
a răspuns el, nu-ți închipui că o să vă dau afară, dar a fost al unui evreu și s-ar putea să-l pierdeți. Războiul nu merge bine pentru nemți, nu l-au câștigat în câteva luni și se vor încleia în Rusia; or să fie învinși și se vor întoarce jidanii și vor reclama bunurile care le-au aparținut. Dar apartamentul a fost al meu de la bun început, i-am răspuns, fostul meu soț mi l-a cumpărat înainte să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îi pândea pe toți și fusese dovedit că era în slujba instituției de care pomenise cu atâta lirism. Numai Matilda nu știa, deși îl vedea adesea colindând birourile, totdeauna în mână cu o fițuică de sarcini, încredințate de organizație; se încleia la vorbă, insista, revenea, însă cu o mască de umilință pe chip, înșelîndu-i doar pe naivi sau imprudenți. Al doilea, care se și grăbise să n-o mai considere tovarășă, o vedea adică deja exclusă, era un muncitor care ai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în minte? Da? se detașă ea, ai înțeles? Vino încoace!" Și iar îi șopti ceva, pesemne îi repetă, fiindcă după aceea (a înțeles sau nu, fetița) se ridică în picioare: Am plecat, mi se adresă, vorbim la telefon..." Numai cei încleiați în propriul lor trecut au, adesea, senzația că prezentul e vertiginos. Nu reacționează la el. Rămăsei inert. Da, gândii, o să vorbim la telefon. Aici erau niște socoteli de reglat. "Cam isterică soția ta", zise Matilda. "Mai puțin isterică decât tine
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cuiva pe unde copilăriseși, te rătăceai. Se comprimau curți, ganguri, distanțe între case. Unde nu mai rămânea loc pe-orizontală, se sărea pe verticală, cu cinci etaje peste vila vecinului. Betonierele pompau oriunde, umpleau fiecare centimetru de spațiu. Străzile se încleiau în praful basculantelor; când dădea câte-o ploaie, te simțeai în week-end, la Balotești sau Săftica. În locul terenurilor de fotbal din școli, niște demenți ridicaseră...săli de sport; spațiile se închiriau la oră, pe sume frumoase, firmelor. Unde luau sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ce surprize mi-ar fi rezervat, odată descoperite în arhivele Facultății) se puteau găsi oriunde, din pod în subsoluri și de la secretariate în biblioteca mare. Căutam acul în carul cu fân. Liftul din dreapta nu mergea. Se-afla la locul lui, încleiat de decenii în cablurile negre, ce atârnau peste cabina de lemn ca niște tentacule moarte, opărite cu petrol. Nimeni, nici noi, nici șefii de catedre, nu-și amintea să-l fi văzut vreodată mișcându-se. L-am lăsat baltă, traversând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
vagi exprimări a uneltei lui, păcat de atîta pînză irosită, nu este culoare pe nici un colț al ei, unghiul lucrării la tablou nu are culoare! Ora 4,15, sala de așteptare a gării Adjud, practică bună avé la voroavă, să încleie cititorul, ca pe un om, în promisiunile cărnii lui! ia-ne, du-ne, măcar în ce parte, ori la slobozie, ori la moarte! tot ce se uită într-o literatură este de dinainte de Eminescu, fiindcă de acolo uită și el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pentru că eram acolo, dezbrăcat, la fel de gol ca și ea și frământând laolaltă cu ea hainele și sfărâmătura de pământ de pe jos. Nu mai terminam ce aveam să ne spunem cu mâinile și cu picioarele, cu trupurile noastre Înlănțuite și asudate, Încleiate de sudoare și lunecând pe sudoare, contrazicându-ne doar pentru a ne aproba și redescoperind neîncetat ținuturi Îndelung străbătute și care se vor străbate neîncetat, căci deși mai trecusem pe acolo, Încă simțeam nevoia să trec dimpreună cu dorința mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Destinate trasării sau crestării discurilor semiconductoare (wafers) p/st ex 8464.90.20 -- Pentru prelucrarea produselor ceramice p/st 20 8464.90.80 -- Altele - 20 84.65 Mașini-unelte (inclusiv mașinile pentru bătut cuie, de prins cu scoabe, de lipit, de încleiat sau pentru alte asamblări) pentru prelucrarea lemnului, plutei, osului, ebonitei, materialelor plastice dure sau a altor materiale dure similare: 8465.10 - Mașini care pot efectua diferite tipuri de operații de prelucrare, fără schimbarea uneltelor între operații: 8465.10.10 -- Cu
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
volum, imaginea lui Eminescu, ca om și ca o conștiință a timpului, nu are decât de câștigat din această punere între oglinzile prismatice ale contemporanilor săi, fiind o lectură spectaculoasă și plină de învățăminte. Cât despre noi, "noi, epigonii", rămânem încleiați, și după un secol și un sfert, într-o majoritate tristă, tot așa cum ne descria el, cu o vorbă lehămesită, pe care o repeta mereu, și pe care am găsit de cuviință să o reluăm, artistic, în filigranul acestui text
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cafenii din stivele de scânduri putrezind anonim în spatele casei. Nu-ți ridica șoldul la rangul voluptuos de stăpân al clipei longiline, adeseori traversa mustește în păcuri lubrefiante, sub marfare și trenuri mixte, de o mie de ori mai savuroasă, mai încleiată în volbura nezmulsă de cantonierii vaganți... Nu-ți slăvi buricul adânc, alături de ghizdul statornic și umed al fântânii. Și mai ales, o, mai ales ferește-te să-ți preamărești genunea, prăpastia cărnoasă a bucuriei suculente dintre coapse, văile fericirii intime
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
imaginea increatului nevăzut, epifanie a originarului în vederea creației. B. Fundoianu sau inimaginabilul priveliștii Lumină și transparență: o viziune a sufletului Atunci când B. Fundoianu proclamă, în prefața din 1929 la volumul Priveliști, că poezia lui de început "nu din imagini se încleia, nici din emoții, ci din volume, din suprafețe potrivite, din conjugări de echilibruri, din contacte precise, din ponderi măsurabile"1, el nu contestă prezența imaginilor în lumea poemului, ci rolul lor determinant de forță coagulantă a structurii textuale. În locul lor
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mare ca imaginea ei normală", aceasta întrucât - spune Fundoianu în aceeași prefață - "numai în poem, lumea ireală (...) părea că ia o formă, că devine materie vie, (...) o lume văzută sub specie aeterni"27. Și atunci poezia, într-adevăr, nu se "încleiază" din imagini, iar conjugarea de echilibruri, ponderile măsurabile - "o lume de imagini se împletea-n pleoape" (Ultima verba. Cântarea lui Samson)28 - nu sunt decât reflexele altei imagini, în lumina căreia toate încă sunt cu putință. Scena originară O astfel
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se mișcă, confuz și contradictoriu, Într-o zvârcolire cel mai adesea respingătoare pentru spirite mai puțin răbdătoare, mai puțin „curajoase”, ca niște șerpi somnolenți În cuibarele lor, dacă vreți, sau ca acele animale oarbe care ies din coaja lor, Îmbăiate, Încleiate În sucuri și resturi de ouă sau placente, oricând apte de a recădea În neant sau Într-o moarte, În neființa ce, În aceste cazuri numeroase și abia dramatice, nu urmează unui ciclu de existență, ci este totul - Moartea ca
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
va consemna mâine presa germană acest dezastru al selecționatei de fotbal?... VITALIE CIOBANU: Caleidoscop etnic la Hanovra. Kurzi, în corturi, și copii amestecați de-a valma - o tabără ca la țigani, cu muzică de-a lor răsunând din niște casetofoane încleiate cu abțibilduri. Sunt într-o manifestație de protest. Un băietan ne aține calea și ne întinde un manifest. E în germană, cerem unul în engleză. Nu are, dar i se aduce. Mă uit prin el. Cer drepturi, eliberarea cuiva și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
profetice. A închide istoria mânturii universale într-un Landerneau* reduce economia divină la stadiul de politică locală și ucide spiritualitatea încă din fașă: oamenii cred că se alătură Sfântului Petru, lui Ali, lui David, Sfântului Sergiu, și de fapt se încleiază în văgăuna naturală până când mantia de purpură se acoperă cu nelegiuiri murdare și cu fleacuri ridicole. Rămâne o învățătură: ceea ce intră la spălat are meritul de a rezista la uzură. Geniul unui popor e mai rezistent decât cine știe care punct important
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
din care lipsește esențialul: adevărul. * Crede după ce ai cercetat. * Dacă ți s-a tras o palmă peste un obraz, ferește-l pe celălalt. * Unele fructe se pot bea; altele nu se pot mânca. * Nu toate acordurile sunt gramaticale. * Vorba dulce încleie uneori buzele. * Cu avionul, toate drumurile rele sunt acceptabile. * Pe timp de pace, soldații se pregătesc de război. * Totul este relativ; chiar și această afirmație. * Cuvintele nu redau cu fidelitate gândurile. * Greutatea creierului nu are nici o legătură cu cea corporală
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
pe loc domnul Bouleanu -înseamnă că valorează o mie.“ Restauratorul avea însă replica pregătită. Era genul de discuție pe care n-o purta pentru prima oară. „O s-o vând, într-adevăr, cu o mie, dar după ce-o curăț, o încleiez și-i fac tapițeria. Toată treaba te-ar costa șapte sute. Trei sute și cu șapte fac fix o mie. Cu trei sute însă îți cumperi o canapea nouă.“ „Are dreptate șmecherul -i-a zis domnul Bouleanu soției fluturând cei trei sute de EURO -, acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Brunea-Fox („Iașul [...] cu ulicioarele evreiești, triste, sărace, scufundate parcă Într-o veșnică beznă”) <endnote id="(792, p. 233)"/> și Tudor Arghezi În epoca interbelică: „La Iași, am cercetat vastele cartiere [evreiești] de mahala, construite din moloz, muca vale și mucegai, Încleiate cu materiale umede și provizorii. Doi, trei, poate patru și cinci kilometri i-am străbătut, apăsați de groază. Am văzut curți, sute de curți, ca niște funduri de cenușare stricate ; oameni reduși la a șaptea parte din om, priviri sleite
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
oi stârpi! Pe toți tâlharii!... și de drumul mare, și... și de drumul mic! Ștefan zâmbește și-l mulțămește c-o bătaie pe umăr: Bine, Mare Spătare, bine... Mihail face stânga-n-prejur. Stai!! strigă din urmă, Ștefan. Văzut-ai cum se-ncleie musca ce trage la miere? Văzut! Ei, așa să faci și tu! Încarci două chervane cu marfă scumpă, la vedere. Ascunzi sub coviltir oșteni zdraveni cu sabie sub caftanul de negustor. Bați șleaurile negustorești, zi și noapte mai cu samă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
3 Ghisalberti, E.L., Propolis: A Review, Bee World, 60, 59, 1976. 4 Albinele recoltează substanțe rășinoase de pe mugurii, cozile frunzelor și coaja unor specii lemnoase: plop, salcie, stejar, ulm, fag, pin, brad, castan, frasin, arin etc.; pentru a nu se încleia, albinele secretă niște substanțe care înmoaie, iar particulele adunate, sunt încărcate, ca și polenul, în panerele picioarelor posterioare; la întoarcerea în stup, alte albine încep „descărcarea” propolisului pe fragmente, uneori operațiunea durând câteva ore și chiar până a doua zi
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
ca o maimuță a părinților mei"497. Să ne oprim la această scrisoare către Milena din 31 iulie 1920, în care scrie: Fără îndoială e tare rău să locuiești la părinți, dar nu numai să locuiești: să trăiești, să te încleiezi în acest mediu de bunătate, de dragoste (dacă ai ști scrisoarea mea către tatăl meu!), să fii musca ce scutură hârtia lipicioasă; asta are o parte bună; sunt oameni care se bat la Marathon, alții în sufragerie, zeul războiului și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]