392 matches
-
și de acolo faceri de portrete după fotografii etc., de la care nu pot trage decât folosul bănesc sau a se înscrie la vro catedră vacanță a vrunui pensionat și prin urmare a neglija școala. Iată cauza de unde profesorii se văd înconjurați necontenit de începători și, abia 'și pun speranțele pe unii din ei pentru a obține un rezultat satisfăcător pentru dânșii și, când să devie utili țării, [î]i vede dispărând. Ce satisfacțiune poate dar avea un profesor al unei asemenea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din cap. ― Vă gândiți cumva să denunțați Tratatul? ― Nicidecum, dar a face apel la clauza favorii istorice, la numai patru sute de ani de la semnarea tratatului, e o superficialitate care mă face să mă gândesc cu încredere la viitorul Abației noastre, înconjurată acum de dușmani atât de slabi. O dată ce îi voi împlini împăratului tău dorința, nu va mai avea nimic în virtutea căruia să negocieze. De fapt, ideea asta a favorii istorice a fost proastă pentru Curtea Imperială încă de la început. ― Cum așa
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
partea „cea mai rea și mai turbată”, care va face orice în afară să gândească și îi va îndruma pe căi mereu schimbătoare și agitate. Sufletul tiranului, plin de lipsuri și nesătul, va fi și cel mai plin de teamă, înconjurat fiind doar de dușmani, atât în cetate, cât și în cetățile din jurul acesteia, la fel ca și cetatea pe care acesta o va conduce, care va fi, asemenea lui, „cea mai nenorocită dintre cetăți”. Tiranul va trăi ca într-o
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Punînd În paralel deteriorarea situației din România cu poziția din ce În ce mai inflexibilă a conducerii românești față de cererile din ce În ce mai concrete și mai ritos formulate ale părții americane, Kirk și Răceanu creionează tabloul apogeului unei dictaturi din care lipsește farmecul marquezian. Patriarhul Însingurat, Înconjurat doar de soție și de cîțiva fideli care Îi ascund realitatea, se Îndreaptă, fără grație sau romantism, spre distrugere. Faptele sînt simple: dacă administrația Carter, care În mod obișnuit acorda o atenție deosebită drepturilor omului, nu a pus piedici În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
așa cum se desprinde de aici, este aceea a unui înțelept care își contemplă veacul cu gravitate și cu un îngăduitor surâs, iar câteodată cu o potolită melancolie. Sub pana lui, vremurile de altcândva reînvie cu o uluitoare prospețime, veridice și înconjurate, totodată, de o aură de fabulos. Memoria sa, aliată uneori cu fantezia, apare ca prodigioasă și infidelă. Oricât nu e un sentimental, o undă de poezie șerpuiește printre generoasele suveniruri. Voluptatea amintirii se împletește cu plăcerea de a povesti, stimulată
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
psihologic. În orașul apusean, unde petrecerile se țin lanț, frecventând o societate care i se pare strălucitoare, boierul oltean nu își mai revine din uimire și încântare. Luxul îi ia ochii, civilizația apuseană îl impresionează, atenția cu care se vede înconjurat, poate din simplă curiozitate, îl măgulește. Spiritul de observație nu îi lipsește și el are prilejul să constate, astfel, că portul românesc intrigă, dar și place. Dorul de ai săi începe treptat să îl încerce și se interesează mai des
STIRBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
echilibrul instabil între însușirile și deficiențele dramatice - este Simion cel Drept. Dedicată lui Lucian Blaga „în veșnicie”, piesa intenționează să fie un recviem pentru satul românesc, iar în figura, memorabilă, a lui Simion Albu, ciobanul dârz, profilat în fața casei sale înconjurate amenințător de blocuri, S. sintetizează semnificațiile dramei. Densitatea textului vine din perfecta susținere a temei - stingerea vetrei strămoșești - pe conflictul dintre acest ultim mohican al ruralității și partizanii tot mai numeroși ai „progresului” istoric. Dar piesa este viabilă estetic numai
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
vederi care depășesc timpul evocat. Dar marele talent al prozatorului salvează cartea prin alte personaje, răzvrătiți spontani, credibili, dieci isteți, oșteni credincioși și jupânese înțelepte. Și aici, prin toți porii, romanul primește poezia basmului. Presvitera Olimbiada e o Sfântă Vineri înconjurată de viețuitoarele ajutătoare care îi stau în preajmă, Moș Petrea, Căpitanul, e un fel de Sânt Ilie, stăpân pe foc. Nu lipsește nici dragonul, prezent prin multele lui capete, dușmani ai voievodului care își răpune succesiv adversarii, așa cum vitejii din
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
intolerabil. De atunci s-a retras tot mai mult sub pleoapa groasă a encefalului, iar azi fosta floare a soarelui din fruntea noastră de fii ai luminii mai e doar un bob de mazăre atârnând În scrotul ei de os, Înconjurat și ocrotit de marele fluture sfenoid.” Mircea Cărtărescu, Orbitor, II. Corpul, Humanitas, București, 2002, pp. 374-375 Într-o carte republicată În 1925 „În presele de la Allahabad” - An Introduction to the Yoga Philosophy a lui Rai Bahadur Srisa Chandra Vidyarnava 1
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
scriitură modernă dintre cele mai diferite, de la literaturizarea, în spiritul Noului Roman, a „micului fapt adevărat” (ca în Nina, de exemplu) la transfigurarea banalului prin inserții de bizar, absurd, „miraculos” cotidian, suprarealist, de senzațional și fantastic terifiant, prin cultivarea oniricului. Înconjurată, pe patul de moarte, de fii, o bătrână cere să fie întinsă pe podea, pentru că altfel nu-și poate da sufletul. Unui moșneag îi e teamă de fotografii. Crede că, dacă ar fi fotografiat, ar muri. Și chiar asta se
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
eroine este o exaltare a vieții și a ființei umane necontrafăcute, autentice, în opoziție cu ipostaza oricărei vulgarități. Obsesia bestiei ca forță ostilă și imprevizibilă o au multe personaje feminine, terorizate de imaginea diformității și dizarmoniei de care sunt iremediabil înconjurate și asediate. Căci viața se amestecă inevitabil cu moartea, frumosul cu urâtul, binele cu răul, într-o dialectică pe care scriitoarea o înțelege uneori, dar nu o acceptă niciodată. Fără să fi modificat evoluția romanului european modern, cum a făcut
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
rămână, în ochii oficialităților comuniste, cu o reputație de personaje recalcitrante, de frondeuri sau rebeli. În cazul lui M., reputația nu va fi infirmată: deloc dispus să menajeze dezideratele opresive ale autorităților, mișcându-se și comunicând liber, cultivând prieteniile literare, înconjurat, admirat și urmat de scriitori din toate generațiile, el are o prezență pregnantă în cadrul reuniunilor și contactelor neoficiale, devenind „cap de serie al boemei și noncoformismului scriitoricesc din acei ani tot mai întunecați și mai apăsători” (Dan Alexandru Condeescu). Îngăduindu
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
din cauză că nu pleacă de la principii, că nu Înțeleg În toată complexitatea lui fenomenul cultural și rolul artei, poate apare cu egală ușurință dispoziția de cocoloșire completă, de aplaudare fără rezerve În vederea Întreținerii dispoziției poeților de a produce. Terenul literaturii pare Înconjurat, În conștiința unora, cu un gard cu inscripții: „Protejat”, „Literatură jună”, „Nu călcați straturile”, „Tăcere” (Ă). Când vorbim de partinitate noi Înțelegem cu totul altceva. În definitiv partinitatea criticii literare e o concluzie necesară imediată a principialității ei, a Însușirii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fi «ziua cea mare». într-adevăr, în zorii zilei de 18, salvele răsunară una după alta și curând senatorii, precedați de un regiment de cuirasieri, sosesc la palat. Napoleon, în uniformă de colonel al gărzii, îi așteaptă în salonul mare. înconjurat de consilierii de stat și de generali, el era calm și părea a fi cu desăvârșire stăpân pe sine, deși avea să se audă pentru prima dată numit «sir» și «maiestatea voastră». Clipa solemnă a sosit. Cambacérès înaintează și adresează
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
am uitat înapoi. Eram atât de nervos încât nu am băgat de seamă când am ajuns înapoi în subsolul colegiului. Știam însă că undeva în străfundurile pământului, un tată își jelea singurul fiu, scufundându-se încet, încet în abisurile nebuniei, înconjurat fiind de aburii beției. Mi-era milă de el. E teribil să-ți pierzi singurul fiu, zise călăuza noastră în momentul despărțirii noastre. Nu-l judeca prea aspru. În trecut a fost un om de treabă. Altfel, n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ridică tremurând o mână și o puse la rândul său pe obrazul meu de gheață. Și-a pironit privirea în a mea și am rămas așa multă vreme, înțelegându-ne din priviri gândurile. Ne uitam unul la altul în tăcere, înconjurați numai de întuneric și de lumină în acea grotă. El se uita la trecutul și viitorul său, iar eu mă uitam la viitorul și trecutul meu, pentru că el era străbunul meu și nepotul meu, iar eu eram nepotul și străbunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Ben râde, pentru că Ben vrea să-i spună totul lui Richard. Vrea să-i spună cum a intrat și s-a așezat în imensul atrium cu boltă de sticlă al companiei TV. Vrea să-i spună cum s-a simțit, înconjurat fiind de imagini cu vedetele televiziunii și cum celebrul prezentator al unei emisiunii de dimineață a venit și s-a așezat chiar lângă el. Vrea să-i povestească lui Richard cum s-a urcat apoi în lift, cum a ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
iarnă: un grup de elevi, fete și băieți au format un cerc. În mijlocul cercului era o fată pe care o băteau și o îmbrânceau spre mijlocul cercului, toți cei din cerc. Agresorii râdeau și se distrau în urma loviturilor aplicate fetei înconjurate. Victima căzuse jos, încerca să se ridice, dar primea o nouă lovitură și era culcată din nou la pământ. Nu o apăra nimeni, în curtea școlii. Școala nu asigură securitatea personală a elevului. În ziua de 26 februarie 2012, la
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
la pas mai ieri Pe uliță la În ale primăverii seri Cu bucuria prinsă-n gene Și pletele lăsate-n vânt Mă contopeam cu flori și frunze Cu soare iarbă și cu vânt Iubeam cu patimă poiana Cutreierând și alergând Înconjurată de verdeață Sub tălpi ce sărutau pământ Acum înspre apusul zilei Mă cheamă dorul adunat În valea de la Vajanovski Să stau cu inima la sfat
Vajanovski by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83245_a_84570]
-
spre el. Se uită În jur să vadă dacă nu cumva templul luase foc. Urmau să se Înece În vreun potop neașteptat sau ce? De ce erau bărbații ăia așa de agitați? Porni spre scandalagii. Și, spre surprinderea lui, se trezi Înconjurat: cei trei bărbați Îl scuipau și arătau spre el, cu fețele contorsionate de furie. Nu era nevoie să Înțelegi chineza ca să-ți dai seama că-l făceau albie de porci. Chiar și femeia În costumul roz, deși mai puțin turbată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
încercă un sentiment nou. Nu era panică sau spaimă, căci nu avusese prilejul să le cunoască iar teama se dobândește prin educație mai mult decât este un produs al instinctului de conservare. Savura, dimpotrivă, un sentiment de siguranță, știindu-se înconjurat și protejat din toate părțile de mase incalculabile de materie. Simți cum capătă sobrietatea și veșnicia muntelui, a cărui infimă părticică devenise pentru o clipă. Liniștea era Cutia cu bătrâni 179 întreruptă doar de clipocitul picăturilor grele de apă filtrată
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
stea pe gânduri și dădu semnalul celor ce trebuiau să-l ridice. Legănându-se și apropiindu-se din când în când îngrijorător de zid, cușca urcă destul de repede. în scurtă vreme Sebastianus se afla pe bastion. Se văzu, cu surprindere, înconjurat imediat nu de soldați, ci de civili cu arme improvizate, care îi cercetau chipul la lumina orbitoare a unui felinar pe care-l ținea un băiețandru. Nu mai așteptă să i se pună întrebări. Cine e comandantul gărzii aici? întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
încercă un sentiment nou. Nu era panică sau spaimă, căci nu avusese prilejul să le cunoască iar teama se dobândește prin educație mai mult decât este un produs al instinctului de conservare. Savura, dimpotrivă, un sentiment de siguranță, știindu-se înconjurat și protejat din toate părțile de mase incalculabile de materie. Simți cum capătă sobrietatea și veșnicia muntelui, a cărui infimă părticică devenise pentru o clipă. Liniștea era Cutia cu bătrâni 179 întreruptă doar de clipocitul picăturilor grele de apă filtrată
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Dar trebuie să fi fost altceva. Dacă toată lumea era așa de grijulie cu instituția căsătoriei, cum de se comiteau atâtea adultere? Probabil, zicea ea, cea mai plauzibilă explicație se găsea pornind de la tipul de bărbați de care fusese ea mereu înconjurată. Majoritatea prietenilor lui Richard erau profesori universitari și toți trăiau cu groaza de a nu părea cumva neserioși sau lipsiți de sensibilitate. Dacă flirtau, o făceau întotdeauna cumva parodic, cu șiretenie. Chiar și atunci când îți spuneau că ai o rochie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
joace zaruri, să plece urechea la vorbele înșelătoare ale povestașilor, să se piardă uneori pe ulicioarele învecinate unde anumite taverne ofereau o cale mai scurtă spre Rai. N-o vedeam încă pe circaziana mea, dar saltimbancul cu măgarii era acolo, înconjurat deja de o sumedenie de gură-cască al căror număr amenința să se facă tot mai mare. M-am alăturat lor, tot trăgând cu coada ochiului spre chipurile care mă înconjurau, sau spre soare, în speranța că se clintise un pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]